Page 6 - 1954-05

Pag. 2 DRUMUL SOCIALISMULUI Nr 36

S ă r b ă t o r i r e a z i l e i d e 1 M a i i n r e g i u n e CORESPONDENTUL FRUNTAŞ
* ♦ * In dimineaţa aceia, redactorul secţiei satele Sălciul Superior, Maţeşti şi altele,
scrisori a (nftpl un nou sfeguleţ pe harta terte despre construirea pnmelor cămine
LA HUNEDOARA tuma naţionale ruseşti, încop a dansa lectivul de muncă I C S H Tablourile ridi­ na Vulcan a fost redeschisă Ln anu regi­ cărămizie. „Un corespondent nou" — ;i-o culturale realizate prm autoimpuneri
MiLieu nu au mai mult de 5 ani. dar ci cate deasupra capetelor, arată mulţimii mului democrat popular Graficul de pro­ vorbit ca pentru sine omul redacţiei — Nu peste tot însă lucrurile merg bine.
Oraşul siderurgicelor îmbrăcase haJnă executa cu multă pricepere Jocul „Câzâ- fruntaşii In întrecerea socialistă din a- ducţie. ps oare îl poartă ei, arată că avi încercuind cu creionul aşezarea bă*esfe- Corespondentul înlllnejte adeseeri ele­
de sărbătoare. Sulele de drapsle roşii şi ceasca" Eforturile depuse de cei patru ceasta întreprindere Printre miile de con­ realizat planul în proporţie de 100,5 la mtor mente negative, concepţii vechi înrădă­
tricolore, portretele conducătorilor Parti­ artişti au fost răsplătite prin aplauze în­ structori harnici, se numără şi tovarăşii sută De alune* au trecut trei ani Din Bă- cinate în menîolitatea vno» activişti ai
dului Comunist al Uniunii Sovietice, pre­ delungate Cuşmir Gheorghe şi Terentl Ştefan, pri­ Urmează apoi coloana minierilor de ia ieşti au început să sosească cu rcoulari- organizaţiilor de stat }i economice Sub
cum ţi ale conducătorilor partidelor co­ La o distanţă apreciabilă, se poate ve­ mul montor Iar celălalt fierar betorvist Lonea r-II şi Jieţ-Lonea, care au înde­ tale scrisori şi co»e- - semnătura tovarăşu­
muniste şi muncitoreşti frăţeşti, expuse dea o stea mare, purtată de doi tineri de Ei au intîmpînat ziua de 1 Mat cu o de­ lui fă'casu upar a-
pe frontispiciile şi in ferestrele clădirilor, la combinatul siderurgic „Gh Gheorghiu- păşire de peste 200 la sută plinit planul de producţia in proporţie de spondenţe înjo'mapi tunet in coloanele
ce aduceau noul 0-
ICO.6 la sută. roapsetlv 1002 la sută
vesteau dragostea neţărmurita a oameni­ Dej". In sunetele ritmice ale fanfarei, In această mulţime care se scurge ca La demonstraţia din Petroşani, a venit goirelor, noul in via­ ziarului materiale Ci­
lor muncii pentru nua solidarităţii fi 1 râ- tr9c prin fata tribunei larmnaloru combi­ un şuvoi, demonstrează cu autocamionul şi o alegaţi a minerilor cie la Lupeni Co­ ţa oamenilor ultădc- tice, satire ustură­
ţiei internaţionale a oamenilor muncii, natului In cinstea zilei de 1 Mai ei au „Zii" — pe care-l conduce — tovarâr-d tă încovoiat* sub po­ toare menite să c;u-
ziua de t Mai. dat patriei cu 2C00 tone mai multe lami­ Dan Laurian £1 t-a achitat ou ciute de lectivul minei lor, apllelisd tot mai larg vara Greutăţilor fi o le ia îndreptarea
metoda graficului ciclic şi organizind bme
Lozincile mobilizatoare, panourile de nate pesta prevederile planului In mijlo­ angajamentul luat In cinstea zilei solida­ stării de lucruri Foi­
munca, a reuşit să realizeze pianul de pro­
onoare, vitrinele magazinelor dc stat şi cul muncitorilor lammatori, un autoca­ rităţii internaţionale a oamenilor muncii, ducţie la cărbuni ln proporţie de 100,6 la FoaMe octal şi con­ letoanele „Oameni
cooperativelor, amenajate spacial, precum mion. poartă mindr'u combinatului : ma­ parcurgind distanţa de 40101 km fără sută ştiincios în informa- sîntem . şi avem 0-
şi viata clocotitoare, fac ca oraşul să tră­ cheta ce reprezintă noul laminor fim*or nicu o reparaţie. Acum in Ie ţa tribunei trec minerii de rea la timp a Haru­ bra2”. „Macină mai
iască din plin această mare sărbătoare in­ intrat dc curind In funcţiune Cu asemenea exemple creatoare, se mîn- la Petriiz Acest colectiv harnic a înde­ lui. perseverent in iute moară” şi oile
ternaţională. Trec apoi oţelani şi furnalişU hunedo- dreşie şl colectivul de muncă ai Trustului plinit planul de producţie in proporţie de muncă ji întotdeauna informaţii critice
In centrul vechiului oraş al hunedore- renj Ei raportează partidului că pe lingă nr 4 Construcţii. In ultimul timp ei au 100.2‘‘ln sută cunoscător a ceea ce sense de fou. Far-
nîlor. se află încadrată Intre drapele roşu numeroasele şarje rapide elaborate, au dat oamenilor muncii spre folosinţă peste e proaspăt şi în dez­ caşu. fac cunoscute
şi tricolore tribuna drapată in roşu Pe redus şi preţul de cost la oţel/tonâ cu 70 de apartamente confortabile Coloanele minerilor din Valea Jiului voltare cititorilor neregulile
la mijlocul ei, se poate vedea tabloul ma­ peste 130 lei Asemenea rezultate au do- Demonstraţia oamenilor muncii dm ora­ continuă să treacă prin laţa tribunei Un ♦ înrădăcinate la moa­
rilor ginditeri al proletariatului mondial: oindlt şi fumalişUl combinatului Prin şul şi raionul Hunedoara. 9-a încheiat cu ropot de aplauze răsuni cînd in faţa tri­ Copilăria ţăranului ra Nâtaţ Vad, lără-
Marx, Engels, Lenin şi Stalin. iar in drsplî respectarea riguroasă a graficelor de în­ trecerea coloanei sportivilor — fruntaşi in bunei ajunge delegaţia minerilor de la sărac Fărcaşu Petru gdncala dm munca
şi in stingă lui slnt expuse tablourile to­ cărcare. precum şi prin aplicarea Întoc­ sport şi în muncă Uricani Tinârui colectiv al acestei mine a fast lipsită de bu­ colectivului coopera­
varăşilor G M Malenkov şi Gh Gheor- mai a normelor tehnologice ci au reuşit este fruntaş pe întreaga Vale a Jiului ln curii. şi-a petrecut-o tivei „16 Februane”,
ghiu-Dej- să utilizeze mai bme volumul ulii al fur­ LA PETROŞANI cinstea măreţei zile de 1 Mai. planul de pe rro.î<a contelui ele. Tou Fărcaşu cri­
Ora 9,30 dimineaţa. In centrul oraşu­ nalelor Petroşani Dimineaţă frumoasă de pri­ producţie la mina lor a fost realizat cu o Kendefi (a cireada tică cu curaj secţia
lui au venit zeci de mii de oameni ai mun­ Cclcanele demonstranţilor se succed fără măvară Piaţa Victoriei a devemt ne'xncă- depăşire de 14,2 la sută, clasindu-se ast­ curţii agneotă a sfatului
fel in fruntea tuturor minerilor din Va­
cii pzntru a participa la mitingul organi­ întrerupere Muncitorii, precum şl- ţăranu pâtoare Au venit aia ca să sărbătorea­ lea Jiului Tlrziu, cind ostaşi cu sleiuţc la bonete populat a raionului Haţeg care nu acordă o
zat in cinstea zalei de 1 Mai. Participanţii muncitori dm satele din jurul oraşului, scă ziua de 1 Mai, min&iu din întreagă au adus lumina din răsărit, viaţa odras­ suficientă aienţle comasării terenurilor
au ascultat cu atenţie cuvlnlarea tovară­ slnt primiţi cu multă căldură de cel pre­ Valea Jiului Peste tot flutură steaguri, se Coloana delegaţ.lor de la mina Uneam lei celor care frămîntau aluatul, der nu arabile primite de ţăranii săraci şi mljlo»
şului Boureanu Ştefan piim-secretar al zenţi pe tribună. Printre cai ce primesc aud lozinci, se aplaudă Minerii îşi ex­ este urmată de o delegaţie a muncitorilor cunoşteau gustul ptim'i, s-a schimbat caşt din Băieşti şi Rîu! Alb. terenuri ca
Comitetului raional de partid Hunedoara defilarea se găsesc tovarăşii : Lăbuneţ Va­ primă astfel bucuria unul nou 1 Mal li­ de la întreprinderile 704 Construcţii Uri­ Contele a plecat şi „la curie" s-a în­ urmau să fie incluse in penmetrele înto­
Vorbitorul a subliniat că rezultatele obţi­ ier oţelar. Lup loacfum miner, Furca ber. cani — întreprindere fruntaşă pe ţară in fiinţat gospodăria de stat Sub ocrotirea vărăşirilor Răspunsurile trimise redac­
nute in cinstea 21I&1 de l Mai de către Gheorghe Lăcătuş de frunte. Hâulicâ loan Deodată s* face linişte. Se anunţă des­ ramura de producţie Muncitorii aceste; noului regim, Petru Fărcoşu a făcut pri­ ţiei după apariţia în 2tar a unor asemenea
siderurgtşlli şi constructorii hunedoreni. furnallst, numeroşi fruntaşi în întrecerea chiderea mitingului Luind cuvintul tova­ întreprinderi au arătat prin graficul ce II mit paşi spre (nfăptuirea unu» vis ce-l informaţii crilice arată că organele de
precum şi de poporul muncilor din R P.R , socialistă, activişti in domeniul politic, e- răşul Petre Furdui, prim-secretar al Co­ purtau că in cinstea zilei de 1 Mai, an­ nutrea de mult: să înveţe. Si visul săv partid şl de stat au luat măsuri practice
constituie contribuţia fiecărui om al mun­ conomic şi de stat, etc mitetului raional P.M.R Petroşani, a sa­ gajamentele luate de colectivul lor au fost s-a realizat îndată ce a terminat cursul în vederea lichidării lipsurilor se2isale şi
cii la destinderea Încordării in relaţiile Numeroasele care alegorice scot In re­ lutat muncitorii Văii Jiului, mulţumin- Îndeplinite şi depăşite, că acest colectiv va elementar, Fărcoşu s-a înscris ta şcoala ca materialele publicate fn coloanele zia­
Internaţionale După cuvlnlarea tovară­ lief. contribuţia hunedorenilor în vederea du-le pentru măreţele rezultate obţinute lupta şi de acum înainte C9 întreprinderea med*e de coopenaţie din Haţeg unde a rului le-au ajuiat în muncă
şului Boureanu Ştelan, cei prezenţi la mi­ lor să se claseze fruntaşă pe ţară Campania agricolă de primăvară a pri­
Înfăptuim măsurilor economice adoptate in lupta pentru traducerea in viaţă a ho- Fnn faţa tribunei trece acum coloana absolvit cu succes
ting. au aprobat 1n unanimitale trimite­ de plenara C C al P M R din august 1953 tăririlor partidului şl guvernului Cuvîn- lejuit tovarăşului Făreaşu un nou şi vast
rea a două telegrame ; una către Comi­ Pe un autocamion o brigada de turnători muncitorilor de' la uzinele de Utilaj Mi­ Si iată că tn Băieştiul ta care se reîn­ teren de activitate. El ne-o sens despre
tetul Central al Partidului Comunist al tarea tovarăşului Furdui este des între­ ner Petroşani Colectivul acestei Iritreprim- toarce după clţiva an* ţăranul sărac Făr- munca de popularizare şi aplicare a agr0-
ilustrează un moment din activitatea lor, ruptă de glasul puternic ol mulţimii, care derl raportează partidului şl guvernului raşu. s-a schimbat ceuazect de ţărani
Uniunii Sovietice şi una Comitetului Cen­ In fabricarea bunurilor metalice de larg mtnimului, despre străduinţa ţăranilor
tral al Partidului Muncitoresc Romîn. consum Astăz: in întreprinderile oraşului scandează lozinci ce exprimă hotărîrea de că se achită cu cinste de sarcina de a spri­ săraci si mijlocaşi s-au unt! intr-o înto- muncitori de a termina la timp şl în bune
* a lupta neobosif pentru înfăptuirea ho- jini munca minerilor, dind la timp şi de vdrăytre agricolă Despre munca întovăril- eondiţiuni lucrările agricole
funcţionează secţii special amenajate pen­ târîrilor partidului şi guvernului, pentru bună calitate utilajele ce le-au lost co­ şiţilor. despre roadele lucrului în comun
începe demonstraţia oamenilor muncii Pentru munca depusă in informarea Ia
tru valorificarea deşeurilor. Din deşeuri mai mult cărbune, pentru pace mandate. a pămintului. scria atunci tovarăşul Păr-
din Hunedoara Dm depărtare, apare o timp a ziarului despre tot ceea ce e nou
iau naştere mii de unelte agricole, arti­ Începe demonstraţia oamenilor muncii cosu Cita bucurie l-a prilejuit apariţia în
pădure de drapele roşii purtate de cei mai Un ropot de aplauze anunţă că in faţa pentru activitatea rodnică desfăşurată pe
cole de menaj şi alte produse necesare dm Valea Jiului. In faţa tribunei a ajuns ziar a primului articolPrimul succes Insă,
destoinici pionieri la învăţătură In faţa tribunei soseşte un nou colectiv fruntaş târimul presei de partid, tovarăşul Fărca­
oamenilor muncii. un grup de mineri ce poartă steaguri, iar nu-l îndepărtează pe noul corespondent
tribunei trec demonstrînd in sunete de pe ţară; — colectivul depoului C.FR Pe­ şu a primit titlul de corespondent fruntaş.
Un moment interesant este ilustrat şl după ei vin coloanele de pionieri încep să troşani Harnicii ceferişti luptă cu tot a- de misiunea nobilă ce se angajase să în­
trimbiţi 51 tobe peste 500 de pionieri, îm-
pe autocamionul gospodărie»! agro-zooteh- treacă apoi prin faţa tribunei de'egaţil vintul pentru îndeplinirea planului de deplinească Scrisor» toi mal pline de con­ FI continuă să-şi îndeplinească cu cinste
brăoaţi in uniforme după modelul pio­
nice din Bircea-Mare Ea înfăţişează mun­ minerilor din Valea Jiului In primele rin- transporturi lupttnd in acelaş timp pen­ ţinut adresează ziarului ţăranul sărac misiunea nobilă de „ „comandant al opi­
nierilor din Uniunea Sovietică precum şi
ca rodnică a ţăranilor muncitori care îşi duri defilează delegaţia minerilor de la tru un regim sever de economi) Numai ln
In costume naţionale Fă»caşu Petru ln rindunle lor, el face niei publice proletare”, aşa cum marele
valorifică produsele agricole prin interme­ Anlnoasa care poartă portretele marilor cadrul schimburilor de onoare din zilele
Ia continuare, trec prin faţa tnbunei cunoscut înfiinţarea de noi întovărăşiri tn Statm denumea corespondentul.
diul cooperativei. dascăli ai proletariatului, ale conducăto­ de 27-28 aprilie, colectivul acestui depou
cei mai mici cetăţeni ai oraşului Hune­
doara, copiii MIĂdiţele patriei se bucură Demonstrează acum elevii de la şcoala rilor partidului şi guvernului nostru Cei a transportat mii de tone peste sarcinile
de toate posibilităţile creiate de regimul medie tehnică, urmaţi de cei de la centrul 150 de mineri fruntaşi al întreceru socia­ de plan şi a realizat o economie de 7170 De ici şi de colo
nostru democrat-popular. Viaţa , lor plină şcolar siderurgic, unde sute de tineri şi liste de la mina Aninoasa. au adua cu ei lei la combustibilul convenţional Cefe­
de bucur.c este confirmată de obrăjioni tinere învaţă lamele funcţionării puter­ grafioul de producţie al minei, pe care se riştii au arătat că aplioind şi pe mai de­ Ei ne a zis cine a zis : „nu lăsa lucru de Recomandabil este pentru colectivul de
roşii şi rotunzi, de costumele lor ce stră­ nicelor agregate din combinat In rîndu- poate citi: „Planul de producţie la căr­ parte înaintatele metode de muncă so­ redacţie sa-şl controleze bme mjteri3lcle
rile frumos aliniate, se pot vedea chipu­ bune pe luna aprilie este realizat In pro­ vietice, vor menţine steagul de întreprin­ azi pe miLne' 1 şi rău a 2ls tovarăşul Ste-
lucesc de curăţenie. pan Pave] de la biroul de voiaj dm Deva SERGHEr C-TIN
Pentru un moment, demonstraţia cit şl rile vesele ale elevilor din Coreea, veniţi porţie de 105%”. dere fruntaşă la depoul lor , câbre tovarăşa Mirzescu Melania care l--a H
marşul Intonat de fanfară, slnt oprite In in palna noastră pentru a învăţa ţ 1 st Urmează minerii de la Vulcan El Îşi ex­ Demonstraţia oamenilor munci! din Pe­ rugat 3S-1 complectele un abonament de Ştim prea bine ce înseamnă cărare în­
faţa tribunei oficiale şi a celor prezenţi pe perfecţiona in diferite meserii. primă recunoştinţa lor fierbinte (aţă de troşani este încheiată de coloanele de călătorie pe C FR. să lase pinâ miine că gustă. Cărarea pe care nu pot merge doi
trotuare, două fetiţe $1 doi băieţi in cos­ Plini de mtrvdrie, demonstrează şi co­ Uniunea Sovietică, eu ajutorul căreia mi­ sportivi din Valea Jiului.
astăzi nu-i timp oameni alături
Dar orientare îngustă ce-o li ?
Dar şi mai rău a făcut că a am în al de
ASPECTE DE LA DEMONSTRAŢIA OAMENILOR MUNCII DIN PETROŞANI miine pe poimirte Fără să mai răspundem şi la această
întrebare vă facem cunoscut că orientarea
Aceasta dovedeşte că tovarăşul Shepan
Pavel Iasă lucrul de azi pe miine dar lasă C CFS-uluJ din raionul Haţeg este atlt
de Îngustă Incit acLvitatea sa nu cuprinde
de dorit şi in activitatea sa
Ar fi minunat lucru dacă — numai ca nici un tânăr ţăran din satele acestui ra­
adaus — la lăsările de mal sus tovarăşul ion, mărginindu-se doar Js elevii şcolii
Stepan şi-ar lăsa obiceiul de a amina lu­ de cooperaţie dm raionul Haţeg E de
cru] de azi pe mime. crezut că îngustimea acestei orientări
M. M întrec® orice imaginaţie CAUC IO AN
* *
Autocritică înseamnă a-ţi arăta singur Lucruri ciudate slnt destule; chiar şi
lipsurile şi greşelile s&vîrşlte Această cerinţele minerilor din Petrila adresate
armă de îndreptare a omului e recoman­ centrului de radioficarc din localitate, sînt
dată pentru că întăreşte caracterul şt ciudate pentru colectivul de fanfară din
vemţa în faţa greutăţilor cceiaşi localitate.
Insă rădăcina acestor ciudăţenii constă
Dar de la această regulă aint şi excep­
in faptul că minerii nu şllu că colecti­
ţii De exemplu nu e recomandabil ca,
vului de fanfară şl orchestră ii cade mal
colectivul de redacţie de la staţia de ra- greu să meargă la staţia de radioficare să
dioficaze din Cugir să-sl facă „autocritica" prezinte un program, decît la o nuntă Şi
adică .popularizarea la difuzor a greşelilor ca să înlăture această greutate , prezintă
săvârşite in redactarea materialelor cu „programe de promisiuni".
Iată deci încă un exemplu de lucru ciu­
alcătuiri de fraze confuze aşa cum deobi-
dat „Programe de promisiuni"
cei se intiimplâ foarte des MORARU MARIA
n»im.»giAiui___xua
„îndreptaţi-ud pnutrea „Colo-n şcoala nou zidită ce ar cuteza vreodată să stagneze mersul
tnepre răsărit, 1 - t deputata-nvăţătoarc nostru pe drumul construirii socialismu­
Culegeri din scrisorile intr-acolo se îndreaptă la elevi vorbeşte despre lui, autorul spune :
(jindul nost iubit”, lupta clasei muncitoare", „Poporot nostro pornit Inotnle
Simplu de o căldură deosebită şi pline ln felul acesta tovarăşul I. Popa SLărtl- din cale, nu-l poţi opri
Cercetând ultimele corespondenţe sosite, tinţele primite in clasă, pentru ca aceştia roase faţă de arui trecuţi Totodată, ele de dragoste adevărată faţă de Uniunea Ieşti, caută prm încercările lui literare să
cît şi cele anterioare, am rămas plăcut să devină cadre bine pregătite pentru sint scrise la un nivel artistic-literar me­ Sovietică, slnt aceste versuri. Ele expri­ ne aducă In faţă a părticică din imensul Iar zbaterea celor ce-ar vrea să-l
surprins de faptele relatate ln ele, mult producţie, corespondentul enunţă ea frun­ reu progesiv, conţinutul lor fund tot moi mă clar admiraţia şi încrederea oameni­ tablou al transformărilor uriaşe ce au Oprească
mulţumit, remardnd că tn regiunea noas- taşi la învăţătură pa elevii ; Peter llie, legat de realitatea evenimentelor vieţii lor muncii, pentru cel mai .puternic 6t&t ai 2odarnicd ebatere-or fi"
■tră, cultura, dragostea pentru frumosul Crăciunescu Mihai, Căina Petru, Diţu Aceasta denotă că cultura pătrunde tot lumii, apărător neclintit al păcii şl se­ loc astăzi in satele patriei noastre Pentru a inlârl cele spuse, autorul
vieţii noi ce se dâdoşte în patria noaslrb loan şl alţn mai puternic In mase. cititul şi dragostea curităţii popoarelor djn lumea inlreagâ, Intr-o poezie, recent primită, tovarăşul adaugă :
— socialismul — este tot mai viu ilus­ Arătînd viaţa elevilor din şcoala ele­ de a scrie fund In tot mai mare măsură marea Uniune Sovietică Taloş Mircea muncitor la atelierele C F R celui ce-ncenrciS ure-odald
trată, atlt prin laple — în uzine, pe ogoare mentară din Teliucul Inferior raionul Hu­ îmbrăţişate de mase In cinstea zilei de 1 Mal, in întâmpina­ Simena. relatează despre trecutul plin în popor să loveoscă-n ascunj,
şau în instituţii, — cît şi prin încercările nedoara, corespondentul $005 Andrei, ne Dm eîteva poezii sosite la redacţie ln rea căreia oamenii muncii şi-au sporit şi de mizerie a copilăriei lui. Descriind si­
mereu progresivo ale corespondenţilor, scrie printre altele : „In Teliucul Inferior ultimul timp, vom reda clteva aspecte Tto- mai mult eforturile in muncă, tovarăşa tuaţia mamei sale supusă la o muncă is­ el, poofe -orietnd *d*» aducă
cane fac primii paşi In a-şi expune sim­ la şcoala de curind terminată copii mi­ varăşa Negruţa-n Nădejdea, dm Oriştie. Negrutan ne-a mai trimis o poezie tovitoare pe moşiile unui chiabur, au­ cu dublă mărură răspuns”.
ţămintele lor în scris nerilor au toate condiţiile să se dezvolte în etate de 87 de ani. exprlmlndu-şl um­ Intr-o altă poezie, scrisă tot in cinalea torul spune: Poezia tovarăşului R. Lai începător in
Corespondenţii, pe care tovarăşul Stalin ln aşa fel lncil ei să devină cetăţeni me­ plu, dar plin de căldură sentimentele ei ,, ..Iar cînd sub cerul plin de soare minuirea condeiului se face ecoul voinţei
l-a numit: .. comandanţi ai opiniei publice rituoşi ai statului nostru. Copil sîn( edu­ in cinstea zilei de 8 Martie — zl/ua In­ Iul 1 Mal. lovarăşa Marinam Mariana din sub grea căldură orbitoare nestrămutate a oamenilor muncit de a-şl
Hunedoara, caută să-şl exprime marea el
proletare', in scrisorile lor aduc la cu­ caţi in spiritul Internaţionalismului pro­ ternaţională a femeii — într-o poezie dragoste pentru această zi lată ce 9pune voia )ă-mt dea să sug sărmana,
noştinţa oamenilor muncii no! succese pe letar şi el dragostei nemărginita laţă de Intitulată „0 Martie" ln pruna strofă in una dm strofele poeziei: pllngea Coct n-auec lapte mama" apăra cu orice preţ libertatea, şi la oe-
colea consolidării putem noastre populare; partid şi marea Uniune Sovietică ln fie­ spune : „Azi e ziua muncii In aceste versuri, noi putem vedea că vole, de a da riposta cuvenită celor ce
in acelaş timp, ei sîot ostaşi vigilenţi care care zi înaintea Inceperu cursurilor, copiii „Clord-1 zarea şi albastră sărbătoare mare. autorul prin însăşi situaţia mizeră a tre­ gîndese eă putregaiul mai poate Înverzi.
Iau poziţie ţaţă de orice lucru ce ar putea citesc In colectiv „Scinteia pionierului" cv primăvăratec soare; cutului Iul, ne prezintă un tablou destul In fiecare zi, noi şi noi poezii sosesc
a sosii şi ziua noastră cum <n toată lumea
determina periodic stagnarea progresului Tot desprs şcoală ne acrie şi de la şcoala seamăn ea nu arc”. de Impresionabil ■ al tragicei situaţii la pe adresa redacţiei Amintim între ele poe­
şi a mersului nostru înainte. elementară Nr 1 din Cugir : coresponden­ a femtti muncitoare”. care a fost supusă clasa muncitoare şi ţă­
Da sigur, versurile ln cor,stnioţla lor A/t!t tn versurile autoarei, cit şi Jn Ini­ ziile : „Minerul' de H Valerică din Lu-
Atit prin articolele ce Ilustrează fapte tul E VocheseU: „De curind, in şcoala rănimea muncitoare In vremurile apuse
tehnică, suferă din multe privinţe; ele ma fiecărui om cinstii din lumea întreagă, peni, „Primăvara" şl „Sărbătoarea ei"
pozitive sau negative, cit ţi prin materiale noastră Nr. I din Cugir a avut loc o In- n-au respectat întocmai regulile nece­ ziua de 1 Mai trăieşte şi va brii pentru totdeauna, clnd bunurile ţânn de Căldăraru Ştefan, membru al cenaclu­
tîlmre Intre fruntaşul in munci Ţândâu aparţineau unui pumn de exploatatori,
ce conţin primele Încercări literare, co­ sare in poezie Faptul Insă că ea. prin Cîntînd frumuseţea primăverii în pa­
Petru şi pionierii Intilniroa a constituit cind oamenilor simpli nu le era rezervat lui literar „I L Caragiale” Hunedoara şl
respondenţii dau dovadă de multă intran­ cuvinte simple, calde, izvorite din cea tria noastră, tovarăşul I Popa Stănileşti
pentru copii un eveniment de seamă. Din din Orăştie, ne trimite o poezie Intitula­ declt numai dreptul de a munci pînă la alte încercări poetice ca ale tovarăşului
sigenţă ln alegerea temelor, cit şl de multă mai sinceră dragoste faţă de această zi.
discuţiile reeşite cu această ocazje, pio­ a încercat să-^şt exprime sentimentul el. tă „Primăvara Imbrăcind in culori fru­ istovire pentru huzurul unor lipitori. lacob Augustin dm Simena, etc., care
voinţă în 6 le expune cit mai frumos,
nierii Drâgan Eugen, Man loan, Crişan ne dovedeşte ci şi cei mai In vlrstă din­ moase fiecare vers. autorul a reuşit in Fiecare nouă poezie primită la redacţie, caută să redea pulsul nou al vieţii libere
concret, realist mare măsură si ne redea într-o formă
Ana. Radu Dorina şi alţii, au arătat că tre noi indrăgeşc tot mal mult arta, că ilustrează viu munca creatoare, plină de din patria noastră — Republica Populară
Dăm mai. Jos eîteva spicuiri din unde şl ei alături de întregul popor muncitor plastică aspectul primăverii la sate
sint adine recunoscători partidului şi gu­ entuziasm & maselor din regiunea noas­ Ramină
corespondenţe : — caută să-l pătrundă cit mal mult tal- Redăm prima strofă :
vernului nostru care le-au asigurat o co­ tră In ele autorii tşl exprimă hotărîrea Din sinul corespondenţilor voluntari, zi
De la Lupeni, tovarăşul Cozeo Traian. nele-1 nemărginite „Primăvara mult dorită
pilărie feriollâ’’. In această poezie, autoarea — după ce de 21 cresc noi şi valoroase elemente, care
ne «cne despre juceesele la învăţătură a a sosit. E cald; e soare lor fermă de a^' apăra cu toate puterule
★ arată importanţa zjei de 0 Martie — tre­ munca paşnică şl -pacea vor li In viitorul apropiat cadre preţioase
elevilor şcolii medii tehnice — şcoală în­ Tot mo» clar je-aude-n luncă
ce la determinarea faptului care a făcut presei şi literaturii noastre noi — popu­
fiinţau In anii puterii populare Arătînd In decursul acestui an. pînâ In prezent, posibilă sărbătorirea ei In patria noastră huruitul de tractoare”. O poezie tn sensul acesta este şl încer­ lare
conştiinciozitatea crescindă a elevilor pen­ incercărde poetice ale oamenilor muncii ln acest sens. In următoarea strofă, ea Apoi trecind la o analiză a vieţii £ă- carea tovarăşului R La], elev la şcoala I HUNEDOREANU
tru a-şi însuşi cit msi temeinic cunoş­ din regiunea noastră sînt tot mai nume­ spune ; leşti, autorul continuă : pedagogică din Deva Adresindu-se celor