Page 9 - 1954-05

PROLETARI DIN TOATE ŢĂRILE UNIŢI-VAI
I N A C E S T N U M Ă R :

— Asistenta zoovetermarâ — (actor Folosirea rezervelor interne — pre­ Note >i comentarii externe
ooiiv pentru sporirea si îmbunătă­ ocupare a unui colectiv harnic — Ce se Inlîmplă in Coreea de sud
ţirea septelului (pag. 2) (pag 3) (pag 4)
— Să fie îmbunătăţită munca biblio­
tecii raionale din Brad (pag 2) Problema coreeană în discuţia — In faţa hărţii „Indochina"
— înfrăţire (pag. 2) conferinţei de la Geneva (pag 3) (oag. 4)
Anul VI. No. 37 (373) Duminică 9 mai 1954 4 pagini 20 bani

Întreţinerea culturilor — etapă D [ N R E G J U N E A A f O A S T R A

hotărîtoare în sporirea producţiei
agricole 9a hectar Măresc productivitatea
Muncă entuziasta plina de LuptinJ pentru traducerea in viaţi a sarelnilor puse de plenara CC. al P.M.P din
In campania âruiăminţinJor de primă- sitoare ca: porumb, cartofi, floarea soo- succese august 1933. muncitorii, fehniclcnll jl Inginerii din întreprinderile regiunii noastre con­ muncii si realizează
vâri, oamenii muncii de la sste, din sec­ relui şi altele. In aceasta privinţă, de da­ tinui cu însufleţire întrecerea socialistă io vederea realizării unei producţii jpnrite. importante economii
torul socialist ji din cel Individual, an­ toria fiecărei gospodării do stat. gospodă­ Entuziasma*, de succesele dnbindite în Folosind cu pricepere, metodele înaintate dî muncă, ei luptă să tcoală ta iveală noi
trenaţi In întrecerea socialistă si in între­ rit colective. întovărăşiri agricole precum cinstea ulei de l Mai. colectivul de mun­ rezerve interne, să îmbunătăţească calitatea produselor, să reducă preţul de cost şl să Fruntaşul in producţie Wolf NLha: mes­
cerea patriotei, depunindu-şi toate efor­ şi a fiecărui ţăran muncitor cu gospodă­ că de la Filatura Lupeni îşi intensifică ac­ realizeze cît mai multe economii la materii prime şl malerlale. Colectivele a nurtiernate tec zadar la întreprinderea do Construc­
turile, au terminat în mare parte insă- rie individuali este Să controleze zilnic tivitatea în vederea obţinerii de no: re­ întreprinderi au obţinut din prirozle zile atc lunii mai însemnate succese in munrî ţii Siderurgice Hunedoara, a rouţtt si
mîrvţările de primăvară, executând toate torenui'.lc cultivate cu aceste plante, pen­ zultate. adapteze un vibrator, care să reducă mina
lucrările în mod organizat si In mai bune tru a vedea cum au râzârit culturile, şi Asemenea exemple sint tovarăşele Gîr- * * dc lucru şi să doa o producţie dt mai
cendiţiuni agrotehnice decîl in anul tre­ pentru a nu rămine goluri pe teren Dacă lea Ioana. Bolovan Lâvia, Sudu Raveca, mare
cut. se constată că sint goluri in culturile de Durmtras Ioana şi altele de la secţia de­ I n (> r i m a d e c a d a Asttd, la turnarea tuburilor de beton
Aceste succese oglindesc voinţa ţărăni­ porumb se recomandă a se completa ime­ pănat Printre cei mai buru filatori îe armat necesare canilirârii. vibratorul
mii noastre muncitoare de la sate şi ho- diat Acolo unde plantele au răsărit chiar numără tovarăşii: Pop Alexandru. Rit 1 La exploatarea carboniferă Lupeni, zeci 123 la sută Mai bine de două norme dau adaptat sc aplică pe tipar permiţind mon-
t&rirea ei de a lupta pentru sporirea pro­ dară ele au numai ciţlva cm., trebuie exe­ Petru Tomeseu loan, Klj Lod.siau şi al­ de echipa mmisre continuă eu avir»; cres- zilnice la aeclaş sector tovarăşii : Lăcătuş ţaraa şi demontarea lui intr-un timp foar-
ducţiei agricole la heotar, in vederea asi­ cutată prima prasilâ pentru a fl stirpiîe ţii. In pfmiele zeie ale lumi mai, ei şi-au cînd întrecerea socialistă pornită tn cin­ resif. Demian Toan Pomtrleinu Constan­ '0 scurt.
gurăm unei mal bune aprovizionări a buruienile, care în acest an au crescut tn realizat normela de producţie în propor­ stea zilei do 1 Mai şi aduc contribuţii tin şi ortacii lor Această inovaţie are mii multe avan­
populaţiei muncitoare 31 a industriei so­ proporţii neobişnuite din cauza ploilor In ţie de 120-135 la gută ris seama la sporirea producţiei 31 1 pro­ întrecerea continuă 31 in celelalte sec­ taja: dă o rezistenţă superioară piesei
cialiste. cu materie pnmă de natură ve­ acest scop. trebuie urmat exemplul ca- Ca red al muncii sistematice desfăşu­ ductivităţii muncii toare In galeria transversală unde mun­ turnate reduce mina de lucru şi se rea-
getală. lechiviahlor din Ceoagiu care eu execu­ rată Cn întrecerea socialistă, sînt cele 193 La sectorul II al mtneu fruntaşă e echi­ ceşte. echipa condusă de Klein losif îşi l zeiaâ economii de circa 7000 tei anual
Pnn Îndeplinirea ou succes a campaniei tat pnma praşilă la culturile de floarea kg de celofibră şi peste 100 kg fire de pa tovarăşului Cioilovici Carol care lu- întrece propriile sarcini cu 150 la sută, l3r Cu cele 5 vibratoare montate pz şabloane,
Ins amân ţări lor de primăvară nu se poate soarolui şi la plantaţia de varză de vară metale data poate prevederile planului rraa*ă înti^-un abataj de curind deschis. Covaci Adam ş» Cotoroaţă lean dau îm­ brigada fruntaşă în întrecerea socialistă
soceti insă că sa şi asigurat o recoltă bo­ Se recomandă oa acolo undo plantele De Li l Mai 51 pînl In prezent, aceasta a preuna cu ortacii lor. cu 115-125 la sută condusă dc utemistul Cărare Constantin
gată in acest an Plantele odalo răsărite, au răsărit in masă 31 sint viguroase, 1- înregistrat o depăşire medie a nnrmei de mu mult cărbune deott normativul Jâ o producţie mult mii marc
nu se vo- dezvolta viguros şi nu vor tunci odată cu pnma pro.şilă să sS focă şi Succese ale muncitorilor
Uteinlrful Cărare ConstAn&in ajutat dc
red: dacă ele vor fi lăsate 9m crească la răritii) Praşilele trebuie repetate ori de la o fabrica de
voia intimplării. savi să lupte singura cu do cît? ori terenul s-a îmburuien.at son a organlz3ţia . U.T.M. şi de tehnicieni, nu
buruienile şi cu toti duşmanii lor Asigu­ prins crustă (zroartă). fierari prasila în cherestea După 1 Mui la mina A (imoasa analizat împreună procesul tehnologic
rarea unei recolte bogate, depinde si dc plus contribuie cît o ploaie bună la dn- pentru a reduce formapa minimă de lu­
La fabrica de cherestea „11 Iunie" din cru.
(e)ul in care Sint întreţinute culturile bindirea unul spor de recolte de la 2nn- Raportind partidului şi guvernului, cu Realizări la fel de frumoase au obţinut
Orăşlie. rezultatele obţinut© în ultimul Dacă mai înainte, aceiaşi brigadă lucra
O marc însemnătate o ere începere.» 300 kg la hectar timp ssr.it cu mult mai bune ca cete ob­ crazia demonstraţiei de 1 Mai despre suc- rlo asemenea brigăzile tovarăşilor Chcor-
lucrărilor dî InCreţinerea culturilor in mo­ Sic ir» ţa agrotehnică, combate cu tărie ţinute acum cîleva lum Da pilda, in luna cef.elî dobinditi in lupta pentru îndepli­ ghe Barz. Constantin Cberasim, Nicolae la un singur punct şi dădea o producţie
mentul cel mal potrivit !n primul rînd. motoda învechită do a prăji porumbul cu apnlic. planul de prciucţie a fost înde­ nirea iriainte d® termen a sarcmilnr de Bar. Cheorghe Brindău şi alţii, care da­ carccare azi. pnn reducera formaţiei mi­
nici nn lan de griu or», ovă*, secară, nu muşuroi Trebuie urmată pilda fruntaşi­ plinit la toate sortimentele in proporţie de plan. nunei!» de la Amnoas» s-au anga­ torită unei mund susţinute au reuşit să nime aceiaşi brigadă lucrează la două
puncte ds lucru, dă o producţie dublă,
trebuie să râmînă neplivit Aceasta lucrare lor dm agricultură, oare renducindu-^e 1030 la sută, succes care in trecui n-a jat să dealSjoare cu şi mai marc avîol trimită la suprafaţă cu 10-15 lene cărbune foloseşte utdajele Ia maximum, dă şan­
de mare însemnătate pentru sporirea pra după metodele agrotehnice Înaintate, pră­ putut ti realizat întrecerea socialistă in cursul lunei mai. tierelor pierel9 la timp, scutindu-le de
ducţici agricole Şl pentru buna ei cali­ şind porumbul fără muşuroi, au obţinut Respcctindu-şi angajamentele luate, nu­ ponte prevederile planului
tate. trebuie să se facă ori dc cîte ou recolte spoi'ilo ds porumb Printre sceş- Peste 75 la sută dm colectivul fabricii, meroase brigăzi de la această mină au Cu 5-7 tono peste normă 31-au încheiat a ţine săpăturile deschise şi evitind ast­
fel eventualele surpări din cauza ploilor
apar buruienile. Căci buruienile (ură tia ie află şi ţăranul muncilor Stuneiu i-a reuşit să fie antrenaţi in intrccsrea obţinut in primele zile ala lunh in curs. luorul în una du» zilele trecute şi brigă­ Totodată, ei lucrează pe responsabilităţi
succese irscninnte !n lupta pentru fot mai
hrana şi umezeala de care plantele au Nicolae den comuna Romei. care anul tre­ SC ci a 1 i it A Printre echipele şl brigăzile zile minerilor Clarii Toan. Dumitru Nica. personale, calitatea lucrărilor este garan­
nevoie, fâcind ea producţia sa scadă cu cut a prăşit porumbul de 3 ori fără muşu­ ore eu obţinut cela mai frumoase reali­ mult cârfcur*?. Brigada cunoscutului mi- Gheorghe Codro.a şi alţii tată şi ţinem se specializează in ramura
circa 450-500 kg la hectar roi. şi a obţinut o recoltă ds 3 400 leg zări se numără şi ceia conduse de mun- r.er Mih-ai Tucaciuc da cx-e.-nplu. a ectras respectivă. Ei au ajuns Sâ-s* depăşească
* Sint nonumirate exemplele de gospo­ boabe lo hectar La fel şi ţăranul munci­ ciaoni Laclu Vasile şi Drasomir loan do intr-o 3ingură zi cu 20 tone mai mult LUCfCA LTCIU normîle de producţie cu 100 la sută
dării colective. întovărăşiri ogr colc şi ţă­ lor Văidcanu Aurel dm catul Aurel cărbune peste preliminarul abatajului. coneicpondentă voluntară
ranii muncitori cu gospodării individuale Vlaicu a obţinut peste 3 200 Ug pommb la secţia dc galere, care şi-au dopaşit nor­ Tot la f C S H , utemlstul Dragu Nico­
din regiunea noastră care anul trecut boabe la hccUr datorită faptului că a ma cu U la sută. La iei echipa tovară­ lae, studiind dirijarea tiparelor da lemn
plivind culturile în repetate rînduri. au prăşit fără muşuroi. Asemenea exemple şului Bel teici Andrei, care luorează la pîtizâ peste plan necesare turnării tuburilor de beton, a
reuşit pr*n felul de a le monta şi de­
cbtinut producţii mari de cereale Prin­ sînt nenumărate în regiunea noastră depozitul do chereatca. a reuşit să-şi -de­ Zeci de metri de monta. si le utilizeze de 2i de crri in Iod
tre acestea se numără goj-podâna colec­ Lucrările de întreţinerea culturilor pre­
tivă ..Viaţă Nouă" din Sîntandrei. care a- văzute in agromlnlm oa : plivitu). gră- păşească norma eu 2G la sută In hala mare şl luminoasă de la ţe- grafiicele de produepe Încă dm primele de 3 on cit prevăd normale tehnice, liră
p'.icind toate regulile agrotohnoce la hi- Succese frumoasa a reabzat 31 wcţia de sătoria Vulcan, zeci de răzbeais de ţesut zile ale lunii mai. ţesâtoarea Gzorgiu a schimba cu nimic calitatea lucrărilor
patul prăşitul Şl răritul, ingrasarea su­
trc'in?!T3 culturilor a obţinut o produc­ valorificarea deşeurilor care şi-a depăşit fuucţicnpivâ din pl n Pe fiecare război Elan a, a dat cu peste 30 metri pînză peste La propunerea lui, bruada utemdşidar
plimentară a culturilor În timpul vege­ este montată cîte o tăbliţă cu inscripţia : prevederile planului Piruă dc buna ca- C-lamate Fmil şi Cărare Constantin uti-
ţie de 3 117 kg griu la hectar l.i fel în­ planul cu 2,5 ta şuti Pe întreaga între­
tovărăşiră agricolă din satul Spin raio­ taţiei, combaterea dăunătorilor oullurilor prindere, s-a realizat luna Iracută o eca- .,l!-v acest război şe aplic:* metodă sovie­ Uţats a dat si tovarăşa Ghloanca Elena lizoj.'.â la maximvim tiparele. Prin redu­
nul Oraştie, a obţinut pesle 7.800 kg griu animali şi vegetali etc , trebuie să fie cu­ tică lliccv-Vlasov". Lurrind la patru războaie, ea a reiişd ca cerea a pitTU tipare, la 25 tuburi ?.e far?
*U»nio la materii prime in valoare de
la hectar, pe cind ţăranii muncitori din noscute şi aplicate intocmai şl la timpul Muncitoarele din schimbul condus dc -.şină Ir» prezent sâ-<! rlcpaseaezâ planul cu » economie de material temnos 31 mano­
ltâă lei. maistrul Strengaru Dumitru, supraveghea­ ?2 msOri pinză 0lb3 peră de 300 lei
sat cari n-au făcut phvitul culturilor dc potrivit, de către toţi oamenii muncii de ză cu multă atenţie bunul mers al răz­ RvAiUate ascminâtcire obţin 31 bobi­ VOICU VASfLE
cile ori au apărut buruienile, abia au ob­ po ogeare Numai cunoscând"-Is 3 apli- boaielor Daci se rup® vre-un fir, sac natoarele Moraru Eeaterina. Cioş Mana, corespondent voluntar
ţinui o producţie de l 000-1 S00 kg la ha cindu-lc vom putea obţină sporuri mari dseă se consumă firul din suveică războ­ 3antoş Elena, Xovaci Elena şl altele In
Fruntaş la muncile
Recolta bogată a obţinut şt ţăranul mun­ do recoltă iul «c opreşte automat. pruncie patru zile. harnicele muncitoare
In asemenea moment?, ţesătcarca ştie
citor Brinduşa Andronic din comuna Soi- Cu datoria fiecărui tehnician şi inginer agricole cc are de făcut Peste cileva secunde au bobinat cu peste 200 Vg mai multe Trei galerii noi
fire faţă de normele prevăzute
muî care prin grăparea oullurii de ore agronom este să considere ca una dintre Ţăranul hmncitor cu a^Pîdlris indivi­ ruzfcc ul îşi reca viteza normali iar pe tn lupta pentru plan, pentru pinzâ dc
in primăvară şi prin ptivilul de cile ori îndatoririle colo mai de seamă, sprijinul duală Curui loan dn satul Strctea, co­ tamburul dc jos sc Infăşacră automat ?în- bună calitate şi In economisirea dc mate­ In bazinul carbcnifer al Văd Jiului,
s-au ivit buruiarj. a obţinut 2 800 kg or z pe care trebuie sâ-1 dea colectiviştilor, muna Dcbra, raionul Iha. anul trocul a zo albă şi de bună calitate rii prune şi materiale, este :nlerc;ît f't- ccntir.i.ti identificare* a roi straturi 31
aărâninte de cărbune
la hectar $i esemenea exanvpla sint muLte intovăr Işiţilor şi ţărani Io» muncilor: in fost fruntaş m toate muncile agncale Ei Zilnic, fcsâtc-irele secţiei, cn dc altfel care membru al eolscl.vului de la ţeiJ- Zilele trecut? in urma cercetărilor in-
în regiunea noastră. aplicare» minimelor agrotehnice la între­ a aplica! minimele agrotehnice prin care 31 din celelalte secţii. îşi depăşssr .sistema­ toria Vulcan Faţă de lumls precedent® treprirsa dc către un ®*up de ingineri,
productivitatea muncii a uretzu* cu peste
Jo perioada actuală o importanţă co­ ţinerea culturilor, îndrumindu-i in acest a reuşit să scoată producţii sporite la tic normei® prevăzute în plan Rezulta­
tele muncii lor sint urmărite zilnic in 14 la sută trei ech pe de mineri speciaiizete în exe­
vârşitoare o ere identitioarea tuturor cul- scop zi de zi, practic, pa teren hectar Pentru aceasta, * • participat la cutarea lucrărilor de pregăUzi a*J tnee-
fcurJor compromise In această privinţă Conduceedo gospodăriilor Agricole de conaiăiuirea pe ţară a fruntaşilor dm a- cut in partea estică a Lupeniutui. baterea
lehnicienji, agTonomu, responsabilii de stat, a gospodăriilor colective şl staţiu­ gricultură şi a fost decorat cu „Medalia O expoziţie a bunurilor de larg consum a trei galerii noi Dintre eeestca o ga-
puncte agricole, vor trebui «ă formeze co­ nile de maşmj şl tractoare, au datoria să Muncii". leno transversală va străbate straturile
misii comunale din ced mai pricepuţi ţa- ia toate măsurile organizatorica ponlru Anul acesta el munceşte pământul cu Oprindu-te in centrul oraşului Brad. in altele Toate acestea sint produs® de mii- III IV şi V, râurind exploatarea lor ŞÎ
iwu munoitoni. Acesta comuni trebuie sa asigurarea folosirii pe o scară cit mai multă pricepere, felesind măsurile agro­ faţa parcului inverzit şi acăldat in razele nde harnice sie co^aratoriior de la refucind simţitor distanta de evacuarea
treacă do îndată lo identificarea oulturi- largă » mijloacelor mecanizate de lucru, tehnice Astfel pentru insăminţJrile de scarelui, privirea Iţi esta atrasă de grupuri ..Movul" dan Baia de Criş cărbunelui spre suprafaţă
lor compromise ontrenînd totodată cul­ pentru asigurarea braţelor da munca ne- primăvara, el a făcut dm tcamna .mături de oameni czrs intră şi ies mereu pe o Cccperativa ..Crişan" din oraşul Erad C®le trei echipe do mineri eondure da
tivatorii de a insămlnţo aceste, suprafeţe r.osare indrumlnd Şl conLroJind loiodată adinei A termmat in intreg«me insămln- uşă larga. Vâr.jnd aceasta, este greu să-ţi işi are şi ea expusa pradusele sale Acea­ Le'.ean Pe'.ru. Godec losif şi Pctruţ loan.
stăpâneşti curiozitatea şi te îndrepţi întra-
stă cooperativă produce mobili simplă din
cu porumb. In aoeaita privinţă s-au ma­ oparativ pe teren aplicare» tuturor mă- ţarile incâ iruunîe de 1 Mai. Suprafeţele eolo Intrlnd, iţi dai imediat scama că te resurse l&rale. Deşeuriie de lemn sint şi se străduiesc să execute la timp şi in
nifestat . unele lipsuri In raionul Sebeş, surilot* agrotehnice. însâminţata cu cartofi şi porumb Ic-a afli intr-o ex-poziţie ele întrebuinţate fâcuidu-se diferite obiecta ouns condiţium galeriile de străbatere,
unde o parte din culturile de eriu 51 orz Chezăşia îndeplinirii cu succes a mun­ făcut in cuiburi dispuse in păbzat, pentru Intr-adevăr autt se află expoziţia bu­ dc uz casnic de care gospodinele au multă aceelerind punerea in exploatare a boga­
sint compromise din cau?-a garului din cilor de înLreţinerea culturilor, o coasti- a demonstra practic şi celorlalţi ţărani nurilor de larg consum, produse ale diferi­ nevoie Ateheru! de croitorie al coopera­ telor straiuri de cărbune existenta in a-
iarnă şi nici pînă in prezent nu au fost, tuie Întrecerea socialistă 31 patriotică. In muncitori avantajele care la au prin apli­ telor întreprinderi din raionul Brad. unde tivei este şi el reprezentat in expoziţie dîncul părrJntului.
dovedind măiestria meşteşugarilor în con­
luate măsuri de idenUlicaro a acestor su­ acest scop. orgamzaţnle de bară din gos­ carea acestei metode meşteşugarii işi arată măiestria lor mun­ fecţionarea diferitelor articole d® îmbră­
cind cu rîvnă pentnru a crea cît mai multe
prafeţe De exemplu, in ccmu.na Gîxbova podăriile colective, din întovărăşiri şi de la Pentru a nu lisa semănăturile să Iacă bunuri pe care le cer zi de zi. lot mai căminte Fruntaşi la însămînţări
unde colectiviştii s-au adresat în repetate sat*, au datoria de a iniţia şj conduce scoarţa şi pentru a distruge buruienile, mult, oamenii muncu Vizilind această expoziţie iţi da: seama
rânduri atît secţiei agricole a sfatului potilic întrecerea, de a veghia ca ea să nu el a grapat semănăturile de toamnă pre­ O mare parte a expoziţiei este ocupată ca în raionul Brad producerea bunucdoi şi la predarea cote or
popular raicna), cit Şi Lehnicienei Paveli.ue aibă un caracter format Rezultatele obţi­ cum şi cele de cartofi şi porumb Aoum do diferite modele de inpăJtârrv/nte, carz de larg consum prin folosirea rasursc-lor Zilele acestea, tn satul Nucşoara dui
Ileana responsabila punctului agricol, nute în întrecere, vor trebui să fie nepu- a început ptivilut culturilor d? griu şi a de care mai frunioiss şi mai trainice, apoi locafe, eîie o preocupare permanentă 3 raionul Haţeg, ţăranilor muncitori Hcrţeg
pentru a la identifica suprafeţele de gxlu lorizzt-e prin tcaie mijloacele să Le popu­ celorlalte pâioase. cojoace, bund® 51 alte articole de cojocari® organelor de partid Şi de stat. Trandafir şi Feder Toan, pentru termina­
lucrata cu un deosebit gust artistic Se Viu interesaţi, sute de oameni au mun­ rea ta timp a lucrărilor agricole de pri­
comprcmise Şi a le da îndrumări practic? larizaţi fruntaşii, cit şl metndolc lor de 2 AH AR IA AVRAM mai allă aci o seri^ de articole de maro- cii din rajcvi vizitează ailnic ace.isrtâ ex­ măvara, h s-a inminat drapele de frun­
in vedorea cultivării lor Cerinţa colecti­ muncă penLru a ft cunoscute de toţi oa­ corespondent voluntar chmărie ca : serviete, poşete, pnrlvizito şi poziţie. taşi în muncă, pe sat
viştilor a fost însă zzdamică fiindcă nici menii muncu de pc ogoare Dacă annLzăm pe scud acfivitatea aces­
pinS aoum nu au primit nici un fel do Fi'oblema înt-reţinenii culturilor după tor dm fruntaşi, vedem cl ei au meritat
sprijin din partea tehnicienilor regulile agrotehnice, are o mare Însem­ Camionul colectiviştilor din Cistei pe deplin cinstea ce li »-a făcut
In vederea combatem dăunătorilor nătate politică fiindcă do ea depinde Astfel, ţăranul muncitor Hcrţeg Tran­
In poarta larg desehisS. deasupra că­ spre maşina nouă nouţă Pe băncile din — Ei, tovarăşe Matei in curind vom dafir şTimd că pnn obţinerea de recolte
(ging5n.ilor) cultunlcr de păioâse. de da­ soarta recoltei Dc acoia, organizaţiile de
reia atâ scris cu lUcte mari : Gospodăria faţă, luaseră loc fi Larâr lacob cu Matei putea avea 31 noi o mas'hS — ţopr.i pre­ bogate contribuie la îmbunătăţirea condi­
toria fiecărui cultivator esie s,\ cerceteie partid trebuia »ă-l acorde o mura aten­ Agricolă Colectivă „Partizanii Păcii", Cis- Adalbert colectivişti du» Teiuş Verbele şedintele colectivei din Te>uş vecinului ţiilor de viaţă materiile a muncitorilor
eilnic toate semănAlurJc Dentrj a desen- ţie Elg trebuie aâ desfăşoare o susţinută tci un grup de colectivişti îmbrăcaţi In colo: de pe scenă, pătrundeau adioc în său da la oraşe, a munci cu însufleţire t®r-
pen la timp dăunătorii şi gîngăniil: cort muncă dc lămurire in rindul ţăranilor haine de sărbătoare îşi întimpmau oas­ muiule lor Vorbea tovarăşul Plc.şa Anton Adalbert Matei, tăcea roşise la gindul minin.1 primul insâminţările de primă­
peţii din partea raionului d® partid Alba c-a ţi tinâra lor go'podărie va avea o ase­ vară. Eţ a fest $i pruihe primii cere au
pol prejudioio recoltele, or îndată cc o muncitori pentru a-i lămuri de .mportanţn
Dec'Jjlâ. un zgomot dc motor ii făcu să — Tovarăşi, pnn eforturile şi munca menea maşină La discuţii nu sa mai putu predat cotele, şi se mindroşte pe drept
descoperii vreunui gin aceştia să anunţe executării la timp a acestor lucrări. Da­
iasă in stradă. Era camionul abia pri­ depusă de colectiviştii gospodăriei de aici. abţine cuvint cu dovada primită dî la sfat/ul
sfaturile populare pentru a lua măsuri toria lor csle de a analiza periodic neli- mit prn cooperaţie Cum a intrat pe astăzi in ziua solidarităţii tuturor celcr — Tovarăşi, — spuse el — urez fraţi­ popular că şi-a îndeplinit obligaţiile că­
de combatere la timp. vitctca sfaturilor populare in această pri­ poarta gospodăriei l-au înconjurat cu 1o- co muncesc, ci primesc această maşină lor noştri colectivişti du Cisto, succese tre stat
Un rol important iii mărirea producţie, vinţă. ds a veghea ca agronomii să t-c ziî- l't nouă Ea constituie un stimulent pentru a in toate Mă bucur că 01, au fericirea să Felicitat de către săteni pentru primirea
— ..Avtozavcd Molotov" — oiti preşe­ valorifica 51 pe mai departe produ<ela prin primească primii in regiunea noastră, prin drapelului dc fru-nisj, plugarul Herţe.q
la hectar îl au aplicarea îngrăşăminte­ ivic pa teren a îndruma practic ţăranii
dintele Dobirt-j Aala înseamnă că acest cnopciat'ivâ. (mărind astfel alianţa dintre cooperaţie această maşină Nu ne vom T.mda/lr le-a spus: „ Cu cît ne vom în­
lor minerale in t.mpul vegetaţiei. Vred­ muncitori.
eammn. a fost construit dc muncitorii so­ clasa muncitoare şl ţărănimea munci­ lăsa mei noi Le vom urma exemplul deplini mai bine obligaţiile pe care lo a-
nică de urmat este pilda gcrpodirnlo: co­ Muncitori din gospodăriile dc Stat, co­ vietici de la uzinele „Molotov" Bu:tâ ma­ toare ... OlerlTivislul Cirmaţ v.iler, 1 propus vem către republica noastră, cu cit vom
lective ,,Partizanii Pâcn" rfln C'Slei şi a lectiv 1 ş11 . întovărăşiţi şi ţărani muncitori- şină Avem acum cu ce ne transporta cele — Tovarăşi — începu Pop Gheorghe să s? trimită O telegramă de mulţumire munci mai bine şi la vreme pămin'ul. cu
gospodăriei colective ,,21 Decembrie" (Jiu cu gospodării individuale! Luptaţi pentru necesare preşedintele l/momi regionale a Coope­ Consiliului dc Miniştri al RPR Zecile atît vom întări mai mult lupta noastră
— Veniţi, tovarăşe preşedinte, că în­ rativelor — eu sint sigur că veţi mai de miim ridicate au arătat că ce.i prezenţi pentru pace pe care dorim cu toţii s-o
Fricaz, care llît anul trecut, cît şi în a- traducerea in viaţă a hotâririlor partidu­
cepe mitingul — îl întrerupse un colec­ primi încă. poate cit de curind Şi alt® :int de acord eu aceaitâ propunere. avem"
ceat ar., au apheat îngrăşăminte minerale lui şi guvernului, executaţi la timp şi in
tivist Au sr»9it toţi invitaţii meşiru 31 unelte pnn cooperativă Vă După aceia au luai euvîntut mai mulţi Celălalt fruntaş, uîemistul Fedar toan.
ca superfesfal si azotoase. pe teate cultu condiţiuni agrotehnice luerârilc de îngri­ Cind se deschise adunarea festivă, pe urez şi pe mai departe succese in muncă, cclectivişti In cuvinte simple el işi ară­ este şl el un vredn.c muncitor din satul
ri'le de păic.ise Prin aplicarea ingrâşâ- jire şi întreţinere a culturilor urmaţi in- bolta cerului se plimbau nouraşi mici. ătît dumneavoastră cit şi colectiviştilor dm tau dragoste» fierbinte pe care o au faţa Nucşoara Pe.ntrj străduinţa <1 meritele
minleicr minerale in timpul vegetaţiei s- Irumările agronomilor şl exemplul frun­ atil de nuci, incit nu puteau acoperi ra­ .'lte gospodarii care se afli aici şi cred de Uniunea Sovietică şi faţă de partidul sale, plugarii dm sat l-au ales ca deputat
pol obţine sporuri da neecJle cu cite 2Qfl taşilor din agricultură, pentru obţinerea zele soarelui ce deveneau dm ce in cc mai că vă vor urmj exemplu Ajutorul neprecu­ .ioslru drag, care ne conduce pe drumul In efatul popular al comunei iar acum sc
puternice. Toţi ascidlau. cu cchn ţintă la peţit sl Uniunii Sovietice, na dă co-ritih- poate mîndn $1 cl cu frumosul drapel pe
20n kg ia heclar uner recolto bogate, pentru ridicarea ni­ construirii socialismului, pa drumul fen-
rern» din m jlccul curţii gospodărie; Dcur îatca să vă sapşJscem aceste dorinţe La Vt/ll care l-a primit ca „fruntaş în muncă"
O mare atenţie trebuie acordată în pe­ velului de Irai, mat?nzt şi cultural a C2-
dm cind i.-a cind, cite un colectivist, mu comerţul di intîmp nare mu ivom şi EUGEN BERGHIAJM nAstase ANDREI
rioada actuală întreţinerii culturilor pră­ lor cc muncesc arunca uite o privire plină de dragoste motocicleta ş\ biciclete Puteţi primi corespondent voluntar corespondent voluntar