Page 10 - 1954-06
P. 10

Pag. 2                                                               UKUmUL ^UUIMLi^MULUI                                                                       Nr 46

                               Savimam deiehiiâ către preşedintele                                    C Â R T I      N O I          Ion Pribeagă se          ţine de cud')
                           if.ului ai ţtaştuiar al oraşului TCunedoara                             M  GORKI  Opere  —  Volumul  XVIII  212   Şi.  cum  vi  spun,  ocum  nu  de  mult,   trebuie,  fie  că  o  fi  umutat  urc-uu  /iepr(-
                                                                                                     pagini — 18 lei Editura Cartea rusă
                                                                                                                               mol  BâptCmlna  trecută,  am  trecut  prin   cepuf  la  el,  nu  ştiu;  doo*  atlt  ştiu:  de
               Sini  elVeva  zile  di  cind  vreou  să-ţi  riccrisam  de  nimic,  cl  pur  şl  simplu  câl-  mea  n^am  călătorit  prin  nori  apoi  de   MARK  TWE1N  Opere  -  Volumul  I  204   soţul  Poiana,  comuna  Almaş  Aveam  şi   atunci  na  i-am  mal  auzit  glasul,  nu  t-am
              szriu  acsîte  rînd-jn.  dar  r.ivala  muncii  eaacm  intr-o  groapă  Mâ  ridicai  repede  rindul  ăsta  tovarăşe  preşedinte  am  că­  pagini  —  9.50  Lei  Editura  de  stat  pen­  eu  de  aranjat  diferite  treburi;  şl,  din  una,   mat  văzut,  nici  eu  şi  nici  cetăţenii  din
                                                                                                                               din  alta,  oamenii  md  inuitard  sâ  vizitez   sat.
              m-a  silit  ca  s«  cmîn  pini  acum  acest  le-  ♦  I  oarecum  Jenat  ds  neplăcuta  întâmplare,  lătorit  destul  După  flecare  camion  on   Lru literatură şl arie
              rial prilej de a sta de vorbă cu dumneata.  îr.crpui  a  mâ  scuza  pentru  că  mâ  făcusem  maşină  co  treceau  pe  Ungă  mine  mâ  ln-   şantierul  cu  lucrdnle  viitoarei  şcoli  de   „Gurile  rele* 1   vorbesc  ci  că  l-ar  fi  dus
               Nu  am  avut  da  gind  să-ţi  comunic  in  vincvot  de  stita  nepricepere  şi  mă  împie­  vâlulau   nori   groşi   de   praf   Zadarnic   LIVIU   REBREANU  Răscoala  —  roman   ciclu  11  ce  se  construieşte  pnn  aueolm-   directorul   de   cămin,   profesorul   Başnifă
              scris  ceea  ce  am  pa  suflet  vroiam  sâ  fac  decasem ca un copil.  m-am  uitai  să  vid  vne-o  cisternă  care   533  pagin:  —  9  lei  Editura  de  stal   punere,  upoi  cooperativa  Şt.  In  Sfirşlt,  cd-   fon  tocmai  Ia  Deva.  to  reparat  şi  dus
              eccît  lucru  verbal,  dar  cum  n-am  reuşit   —  Ei  las.  mâ  linişti  prietenul  meu  rl-  să  mai  ude  pe  ici  pe  colo  ;  n-a  fost  chip   pentru literatură şl artă.  •nlnut  cultural  unde  te  desfăşoară  un   este  şt  astosi.  că  nu  s-a  milostivit  sâ-l
              să  strâbc:  pini  m  prea  bina  păţitul  du»  zLnd,  âsto  e  un  Deic  Pe  aici  pe  la  noi  re  să zăresc aşa ceva  S  BABAEVSKI  Lumina  deasupra  pdmtn-   frumos  program  artistic  preaeniat  de  ar­  mai  aducă,  deşi  după  cum  se  aude  ar  fi
                                                                                                                               tiştii amatori din diferite sate din jur  pvs tn rfnduialăi
              mitele  birou  sini  sdit  să  procedez  a  sa  osds  in  mod  serics  Sin*  gropi  51  hîrtoaipe   —  Ei  iacă,  aţa  stau  lucrurile  —  făcu   tului  —  roman  —  volumul  II.  272  pa­
              după  cum  so  vcîa  Si  nu  erei:  insă  că  nu  ia tot pasul.  prietenul  meu  cind  terminarăm  cu  um-   gini — 3,92 lei Editura Cartea rusă  Dupi  ce  ee  termină  programul  şi  dădui   ..  Dar  ce  sd-i  facl  ?  Poate  dacă  ar  fi
              am  încercat  a  te  întâlni-  De  12  ori  am                                                                   sâ  plec.  vâd  că  cineva  (mt  Întinde  a  scri­  rămas   ia   conducerea   căminului   celălalt
                                           Mai  merserăm  citova  clipe  —  eu  eram  blâtura.  Ţoală  lumea  de  aici  munceşte
              ir  cerca*.,  ds  12  ori  am  vemt  pinâ  la  uşa                                   B  RTABKIN  Mereu  cu  tinereţea  —  nu­  soare  cu  „7  peeeţi 11   pe  care  o  strecor  in   director,   Robotin   Constantin   —   ţăran
                                         cu  cchn  in  patru  să  nu  o  păţesc  din  nou  fără  preget,  numai  cel  de  la  sfatul  popu­
              dişmilale  d.xr  ai  feri  mereu  ori  „ocupat",                                       velă  144  pagini  —  2,10  Iei  Editura   buzunar  şi  tmi  vdd  de  drum  Dar  cum   muncitor  din  sat  —  care  a  fdeut  şcoala
                                         —  apoi  prietenul  meu  continuă  vorba,  lar  orăşenesc  stau  înfundaţi  ln  birocraţie,
              cri  „plecat  ’  ori  „in  şedinţă".  Io  cele  12                                     CCS                       sint eu o fire curioasa, desfac şi citesc:  de  directori,  cred  că  trebunle  ar  fi  merj
                                         dar de rindul acesta mai posomorit  ncccntribuind  eu  nimic  la  uşurarea  mun­
              încercări  ale  meJe  am  vrut  să  stau  de   —   Vezi,  despre  as  omenea  lucruri  ar  cii  Ştn  ce  1(1  răspud  ds  se  intimplâ  să-i   I  STAIiNIUK  Morlm  prepeliţa  —  poves­  „Eu  subsemnatul  căminul  cultural  „Ho­  mal  bine  Dar,  vedeţi  pe  ia  Orăţtie  oa­
              vorbă  cu  secretarul  dar  munca  mi>a  fast   trebui neapărat să seneţi voi.  nimereşti  pe  undeva  şi  să  le  pomeneşti   tiri  102  padini  —  3  lei  Editura  mi­  rea  Cloşca  şi  Crişan"  din  satul  Poiana  co­  menii  se  mat  apreciază  tncă  şi  astăzi
              toi  at»!  de  zadarnică.  $i  dumnealui  a  fost   —  Darpra  caia»  ?  IntrebaJ  simţind  că  despre  asta  ?  —  N-avem  ce  fşce.  Zic...  Hu­  litară a MFA  muna  Atmaşul  Mic  de  munte,  raionul  Ora­  după  prieteni  şi  prietenie  $«.  aşa  din
              mereu ocupat, plecat sau In şedinţă  mi ss trezeşte tcată curiozitatea de ziarist  nedoara  e  un  oraş  ln  construcţie  şt  deo­  ţie.  avînd  salâ  festivă  frumoasă,  încăpd-   „prietenie" mă făcui fără aparat
               laţi  eter  pentru  ce  sini  silit  să  mâ  adre­    camdată nu poate avea străzi frumoase..  A  COMAN  Oetuu  Bdncllă  —  album  106   toare  şi  pe  deasupra  şi  echipe  dc  dansuri   SS Căminul Cultural din
              sez in srrls $1 uite ce vreau sâ sport.  —  Derpr;  gropJc  astea.  despre  noroaiele   Ei   ce  spui?   ăsta   e  răspuns?  adică   pagini  —  93  reproduconl  —  E3  lei   solişti  vocali  fi  o  orchestră,  anunţ  plin  de   Poiana
               Nu  e  mult.  citeva  zile  ocar  de  cind  am   şi praful ds pe străzile Hunedoarei  Editura  de  stat  pentru  literatură  şl   regret,  pa  eet  ce  nu  au  cunoştinţă,  că  pe   Şi,  penlm  că  ce  te  conform  cu  originalul,
                                           Odată pornit îşi vărsă tot focul  daca  aîntem  tn  construcţie  înseamnă  să                                    semnez  şl  eu  cu  toată  convingerea  cd
              foit  in  oraşul  a  cărui  treburi  cu  oncare                                        artă.                     Itnoâ  toete  asiea  şi  altele,  am  mal  auuf
                                           —  .  Cu  coşul,  ba  chiar  ru  pumnul  de  stăm  cu  gura  căscată  aşteptând  pină  ce
              le  conduci  dumneata,  !.n  Hunedoara  pe                                                                       şi  un  aparat  dc  radio,  care  etnd  fi  trăgea   lucrurile  se  vor  îndrepta;  şi  că  —  nu
                                         s-ar  fi  câral  noroiul  de  pc  străzi  şl  tot  totul  '-a  fi  gala.  iar  pinâ  atunci  să  în­
              care  nu  o  văzusem  de  multişor  Spun   n-ar  msi  fi.  dar  ce,  crezi  că  s-a  întreprins  ghiţim  la  praf  şi  să  ne  bălăcim  prin   LUCRĂRI DE PEDAGOGIE  cîte  o  zicală  se  aduna  tot  satul  Venea,   din  „prietenie”  ci  din  datorie  —  aparatul
              drept,  cind  m-am  dat  jos  In  gars,  crc-                                            In ajutorul părinţilor si cadrelor   frate,  ta  cămin  şt  tînăr  şl  bătrin  Dar  ,   de radio se va Înapoia rit de curind.
                                         clndva,  vre-o  î.cţlune  de  acest  (el  ?  nici­  noroi  ?  care  va  să  zică  asta  se  cheamă
              zuiem  câ-am  greşit.  Nu  mu  cunoşteam                                                     din fnvătâmînt      asia  a  fost  odată,  pnn  J9S0-JS5J-39S2  şi   ION PRIBEAGU
                                         odată                       judecată  ?  spune  !...  Vezi  dar.  despre  asta
              nimic   Clădiri   noi   şi   mirele   crascuserl                                                                 chiar  o  bună  bucată  de  timp  şl  in  1953.   *)  Anunţăm  eilltoru  că  loan  Pribeagu  a
             ca  din  pâminl  de  cind  n-am  mai  dat  eu   Şi  mâ  rog  dacă  nu  s-ar  putea  face  nl-  ar trebui ne ap 5 ral să scrieţi voi  BOJOVICl  1  1  Studii  dc  Psiholopta  co­  Acum  Insă  nu-1  -mai  am,  sint  deposedat
                                         m.c  Dar  sa  poate.  Iţi  spun  asta  cu  toată   ...  Eu  tovarăşe  preşedinte  Iţi  spun  drept,   pilului  184  pagini  —  0,74  lei  Editura   plecat  ln  ajtă  regiune  Sarcinile  sale  pen­
              pe  acolo  şl  paste  tot  muncă  Inf  Lira  în  tată.                                                           de  acest  minunat  instrument  cu  glasul
              plină  de  un  nestăvilit  elan  In  privirile   siguranţa  Nu  există  cetăţean  In  ecsst  n»am  vrut  să  scriu,  mă  gir.deam  să  ti  lc   de stat didactică şt pedagogică  .fermecat”.  tru  regiunea  noastră  vor  fi  dusa  in  conti­
             tuturor  celor  pe  care  îi  intllnzcm  citeam   oraş  eare  să  nu  participe  cu  toată  tra­  spun  pe  toate  verbal  dar  cum  nu  te-am   F F1LIPPQV A M Dcipre educofia şco­  Ce  se  întimpiase  ?  Mai  acum,  nu  de   nuare  la  îndeplinire  da  către  Ion  Drumeţul
             conturul  unui  viilor  luminos  şi  îndrăzneţ.   gerea  ds  Inimă  dacă  s-ar  lua  ds  către  putui  afla.  n-am  avut  ce  face  şl  iacă  ţl-   larului In familie 100 paglru — 1,49 lei   mult  —  să  tot  fie  6-7  iunl  —  a  suferit   un  vechi  confrate  de  al  său  In  ale  pribe­
             51  lată  că  in  timp  ce  mă  uitam  aşa.  co­  sfat  o  Iniţiativă  de  curăţire  a  străzilor  im  trimis  scrisoarea  asta  E  vremea  să   Editura de stat pentru literatură ştiin­  ceva; fie că nu o fi fost îngrijit cum  giei  A&leptim  noutăţi  de  Ia  Ion  Drumeţu
              pleşit  de  olîteo  lucruri  neaşteptat®,  mâ   Toţi  ar  da  năvală  Dpt  niciodată  nu  a  le  mişti  din  amorţeală  Iţi  poţi  scutura   ţifică  (N R.).
             trezii  apucat  de  brav  Nu  mică  mi-a  losl   lr.iroprins  nimeni  aşa  ceva  Vezi  poteca  senos  şl  pe  secretar)  Prea  staţi  emindoi
              bucuria  cind  mă  mtllnii  cm  un  bun  Şl  ve­  asta  desfundată  care  le^gft  gara  ds  oraş  ?  cu  mîlcMle  în  sin  şi  aşteptaţi  «ă  vă  pice   MANLTLENKO   2   V   Rolul   jocului   ln
                                         Ei  bine,  nu  s»ar  putea  oare  pietroi  ?  Ba  para  mâlâlaţâ  Adică  ce  însemnează  a-   cd:u‘Q|«a  copilului  de  vîrsia  prejeo-
             chi pneten.                                                                                                               O întîmplare ce nu mai trebuie
                                         bine că nu Doar nu»i mate filozofie  caastâ  lena  şi  indiferentă?  ce  fac  depu­  lard  44  pagini  —  C.90  lei  Editura  de
               O  luarăm  amîndot  spre  eer.trul  oraşu­
              lui  şi  In  timp  ce  mergeam  nu  mă  mal   Dar  cs  sâ-ţl  înşir  eu  atitea,  vino  numai  taţii,  ce  faci  dumneata  tovarăşe  preşe­  stil didactică şi pedagogici  să se întîmple
              aăturâm  ascultindn-1.  cum  irm  povestea  cu  mine  sâ-tl  arăt.  să  te  convingi  sin.  dinte  ?  La  drept  vorbind  nu  vă  cuprinde
             despre  cei  cu  care  cl  munceşte,  despre  gur       ruşinea  faţă  de  o  asemenea  stare  de  lu­  Cărţi noi pentru copii apărute In   Multe  mai  păţeşte  omul  ln  viaţa  lui  mal   şl  de  abia  aşteptam  sâ-o  vâd  cum  arată.
                                                                                                          editura tineretului
              planurile  mari  pe  care  le  au  in  ceea  ca   $l am pJecat..  cruri ?                                        ales  atunci  cind  intllneşte  in  drum  ele­  După  re  cotrobăi  pe  un  raft  cea  care  tmi
              priveşte Hunedoara de mllne.  Am  umblat  pe  multe  străzi  Am  fost   Ia porniţi intr-o zi la acţiune, să zicem   A  TOMA  Piuici  Şt  Fraţii  tui  Mtcl  20  pa­  mente  comode  şl  lipsite  de  spiritul  răs­  amintise  Îmbucurătoarea  veste  tmi  Întinse
                Ştu  —  tmi  spunao  el  —  să  vii  pe  la  şi  pe  cca  cane  trece  de  !a  cinematograf  de pildă mlme. (dar nu un mllne fără   gini — 5,50 lei  punderii  Iacâ  şl  eu  am  păţit  una  chiar   (n  silrşit  stofa  O  lua-l  repede  In  mină,
             noi  pe  la  1CSH.  să  veţi  oamjnii  noştri  spre  TCSH.  (nu  ştiu  cum  li  spune  deoa­  de capăt) mob-Lzaţi cetăţenii şi să ve­  M ERTSLASU Fabule 32 pagini — 35 bani   înainte  de  nuntS  Dar  să  v-o  spun  şi   dar  nici  n-apucal  a  mfl  uita  bine  La  ea
             minunaţi,  să  vezi  cu  cită  mimă  con­  rece  n-are  nici  cel  puţin  o  tablă),  am  deţi numai ce lucruri frumoase o să iasă   VIRGINI A AN1ŢESCU Lo cules de floare   dumneavoastră  câ  lăjnisel  împietrit  de  nedumerire  În­
              struiesc  ei.  Noi  zidim  inima  de  oţel  a  fost  şl  pş  „8  Marile”  şi  pe  strada  „Voicu  Să vedeţi numai cum. spre lauda dnrrvi-   Cum  zic.  vroiam  sâ  mâ-nsor  pi  ce  m-am   trebai:
              patriei. înţelegi cit de mîndri sintam?..  Cneczu' 1   Ajn  fost  prin  multe  locuri  şi  rale şi spre sănătatea cetăţenilor, faţa   24 pagini — 2,50 lei  socotit:  costumul  ăla  bej  pa  care-1  am   —  Păi  ce.  verde  am  zis  să  mi-o  faci  to­
               Tconal  vroiam  sâ-mi  exprim  admiraţia,  peste  tot  am  InULniî  gropi,  hirtoape.  ort  străzilor din oraşul Hunedoara ss va   D GOGA Povestea Lupului 16 pagini —  n-ar  fi  râu  dacă  l-aş  vopsi  in  negru,  câ  de,   varăşe?. ..
              cJnd  fără  voie  mâ  pomeni  lungii  într-un  grămezi  de  noroi  depozitat.  Mal  nimeri­  schimba.  20 bani   aşa-i  stă  bine  unul  mire  cind  este  la  eve­  —  Nu.  ai  spus  neagrâ,  dar  aşa  lese  nu­
              şanţ Nu mi împinsese nimem, nu mâ  sem tntr-o zl călduroasă ş! dreâ în viata  V AT LOAREI                        niment
                                                                                                  TAMARA   PINZARU   Tu»|urele   Inpîm/af   Zis  şl  făcut.  La  drept  vorbind  nu  mai   mai  după  ceQ  de  al  doilea  vopsit  Dacă
                                                                                                     16 pagini — 43 bani                                    vrei mal las-o incâ o sâptămtnâ.
                                                                                                                               zis.  căci  cu  făcutul  ş-a  petrecut  altfel
                                                                                                                                                             MS  uitai  cu  toată  atenţia  la  cea  care
                                    Condamnabilă lipsă de Interes                                                              de cum mâ gîndlsem eu.       (ml  vorbea,  să  vâd  dacfl  nu-şi  bate  jod
                                                                                                       ln oraşul Sebeş x-a      Sâ  nu  mâ  grâbese  însă  să  o  1-au  cu   de  mine.  dar  băgat  de  seamă  câ  aceasta
              Te  uiţi  tn  Jur  ş1»ţt  creşte  inima  de  bu­  a  ţinut  aproape  două  luni  de  ule  la  ma­  tul  că  a  stat  Ia  Brad  aproape  două  luni   de  a  mân  untul,  de  la  Capăt,  aşa  cum  a   era foarte senoasă.
            curie  vâzind  cum  viaţa  înfloreşte  zi  de   gazinul  de  mobiiâ  populară  din  Brad.  un   de  zile  mobila  in  magazin  fără  ca  să   inaugurat Casa Pionierilor  fo*L  —  Cum  s-o  mal  las  o  sâptlmînfl  tova­
            zi,  cum  oamenii  muncii  cuprinşi  de  un   transport  de  mcb;lă.  fără  să  trimită  pre­  poatâ  fi  vindutâ.  nu  există  dacii  o  sin­  Ca  expresie  a  grijii  deosebite  ce  o   Mâ  apuc  într-o  tl.  descos  costumul  cu   răşe  $1  cu  nunta  ce  mS  fac?  strigai  scos
            nestăpânit  elan.  construiesc,  nd-câ  har­  turile.  fapt  pentru  care  aceasta  n-a  putut   gură  motivare  o  singură  Justificare  şi   poartă  partidul  şi  guvernul  ţăni  noastre   pneina,  U  l-au  la  subsuoară  şl  mâ  duc   din sărite
            nici  temeliile  viitorului  luminos  Dar  pe   fi  vir.dulă  In  zadar  s-au  interesat  In   aceasta  mărturiseşte  clar  că  cel  din  con­  linerelvr  vlăstare  ale  palnei,  în  ziua  de   la  vopisitoria  chimici  din  Deva  Aid  mâ
            cit  de  mult  1:  bucuri  văzind  acestea  pe   zcest  limp  zilnic  oamenii  muncii  din  Brad   ducerea  secţiei  lemn  din  O  C  L.  industrial   1  Iunie  ln  oraşul  Sebeş  a  fost  Inaugurală   întâmpină responsabila Suna Lucreţla.  —  El  mal  amil  şl  dumneata,  câ  doar  n-o
            atât  de  mult  ts  doare  vSzi.nd  ci  ln  arest   de  mobilă,  celui  de  care  am  pomenit  mei   în  frunte  cu  Dr  Max.  sint  nişte  comozi   Ccsa   Pionierilor   prezenţi   fiind   la   a-   —   Aş  vrea  sâ  vopsesc  In  negru  slofa   ti  foc.  tmi  răspunde  tovarâşa  SLma  fără  ca
            Iureş  general  In  care  sini  avântaţi  cei  ce   sus  prea  puţin  11  păsa  de  acest  lucru.  Şl   din  cale  afară  Indiferent!  pentru  nevoile   caastâ   solemnitate   organele   pcdIUee   şl   asta. ştiţi mă dsâtoresc şl...  sâ se tulbure.
            muncesc,  se  mai  găseşte  totuşi  ici  ţi  colo   nu  poate  zlco  că  n-a  ştiut.  Dr  Max  a   celor  ce  muncesc,  pe  care  a  pus  stâplnlre   —   Se  poate  tovarăşe,  se  poate,  imi   Plecai din nou
            clte   un   „bolovan",   ce   indiferent,   surd   ştiut  prea  b-.ne  ds  acest  lucru,  după  cum   boala  căscatului  şl  a  trlndâvtel   de  stat.  mc-mb-i  ai  corpului  didactic,  un   răspunde  aceasta  zîmblndu-mt  cu  subîn­  Cred  câ  nu  mal  e  nevoie  sâ  spun  că
                                                                                                  mare  numlr  de  pionieri  şl  pânnţl  ai  a-
            şl  orb  la  to!  ce  II  înconjoară,  se  proţâ-   tot  aiît  de  bine  a  ştiut  contabilul  gef   E  vremea  -â  se  trezească  odată,  sâ-şl   ceslora  ţeles  stofa  nu  a  fost  gata  ln  lunla  despre  care
            peşte  câscind  plictisit  pe  margini   ţl  responsabilul  de  cadre  Cu  toate  acestea   dea  seama  câ  mersul  năvalnic  al  muncii   Casa  Pionierilor  a  cfirel  actlvttsto  a  şl   —  Şl mâ rog. cam pe eînd va fi gata?  era  vorba  ci  numai  tn  cea  de  a  treia
              Sint  puţini,  din  ce  tn  ce  mai  puţini  ase­  însă  situaţia  a  rămas  nerezolvatâ   noastre  nu  poate  aştepta  pinâ  cind  in   —  Lunla \rirtoare>°  sau  în  cea  de  a  patra  lune  nici  eu  nv  mal
            menea  „bolovani 1 ,  dzr  tetuşi  mu  sînt   5*.  Im  că  ln  faţa  tuturor  acestora  se  vor   s/Irşll  se  vor  hotărî  şi  dumnealor  şă  o   început  încă  de  a  doua  zi  este  dotată  cu   Bucuros  câ  lucrurile  s-au  aranjat  ath   ţin  minte  bine  care  e  fost  Şi  chiar  sl
                                                                                                  o  bibliotecă  ce  cuprinde  2iC0  volume  câr­
              Un  asemenea  „bolovan”  e  şi  Dr.  M;x   găsi,   „motivări’-   „Justificări”,   .cauze   o-                    de  uşor,  o  parau  la  treburile  mele  aş-   atunci  cind  a  fost  gata  am  găsit-c  fâră
            şeful  secţiei  lemn  de  lo  OCL  industrial   biectlve"  ele.  Dr  Max  ştie  »ă  w  „scuze",   pornească la drum  ti  tn  limbile  romJnâ,  ruiâ,  germana  şl   teptînd  2lua  de  luni  Cînd  aceasta  sosi.   căptuşeală  şl  pot  zice  mat  mult  pestriţă
                                                                                                  maghiară  apoi  diferite  materiale  de  sport,
            Deva,  care  dovedind  o  nepermlsă  lipsă  de   după  cum  ftlu  toii  birocraţii,  dor  e  blr»e   MACOVE1 IOAN   punctual,  mâ  tnfâţtşa-l  din  nou  le  vopsl-   dedt  neagră  Despre  nunfâ  ce  sâ  mal  zic.
                                                                                                  grâdinâ dc experienţă şi altoie.
            interes pentru nevoile celor ce muncesc.  ca el să ştie de pe acim, că pentru fap-  corespondent voluntar          torie.                       Ara  făcut  -o  şi  fără  costum  negru,  câ  de
                                                                                                   rertl vila tea wauf urării Casei Pionieri­
                                                                                                  lor s-a încheiat cu un frumos program   —  Gala stofa tovarăşe?  era  să  aştept  după  ret  da  Ia  vopsitorle,
                                                                                                  prezentat de pionierii şcolilor din oraş   —  M u  Incâ luni insă in mod sigur  apoi nu mă maJ câpâtuiam niciodată
                                       UN L A N Ţ    R U G I N I T                                                              —  Bine,  dar  eu  mâ-nsor,  mie  tmi  tre­
                                                                                                                 DA VID IO AN                                Iacă  aşa  ml  s-a  tntlmplat  şl  acuma
              Grija  pentru  sănătatea  oamenilor  mun­  pa  ,,domnişorii”,  care  vizitează  pe  boJ-   save,  caracteristici  doar  gangsterilor  dLn   corespondent voluntar  buie Apoi trebuie dusă şl la croitorie.  ştiu  câ  dacă  va  auzi  responsabila  Sima,
                                                                                                                                —
                                                                                                                                   Am  spus  luni  tovarSşe.  pină  aluno
            cii  constituie  ln  regimul  nestru  de  de­  navl  rar  de  tot,  din  fugă  Şl  extrem  de   lumea capitolului!  nu se poale                 va  spune  câ  numai  eu  mine  s-a  petrecut
            mocraţie  populară  o  problema  de  prim   suparliciaj  Şi  toate  aceste  condamnabile   In  rînd  cu  acesta  se  situează  şl  docto­       lucrurile  aşa  $1  asta  pentru  că  nu  ştiu
            ordin  Partidul  şi  guvernul  au  pus  la  în-   comportări  ale  lor,  le  ascund  sub  scuza   riţa  Ticâ,  care  la  fel  se  poartă  brutal   Rectificare  latâ-mă din nou luni  cura  şi  nu  ştiu  ce  El  bine  ar  D  de-ar  tl
            demtna   muncitorilor   spitale,   dispensare,   ,-n-zvem  timp”  Ecptclc  Insă  dcvedesc  cu   cu  bolnavii,  prvindu-1  ,  dc  sus"  şl  re-   In  numărul  45  al  ziarului  „Drumul  So­  —  Ei. acum e gata, nu? ...  zşa.  dar  mal  sint  el  mulţi  care  au  păţit  ca
            case  de  odihnă  şl  multe  alte  -asemenea   prisosinţă  că  amintiţii  „n-au  timp'*  numai   pezindu-1  cind  pe  drept  cuvint  aceştia   —  Ca aveţi dumneavoastră  mine.  O  poveste  tot  cam  La  fel  ar  putea  sâ
            •mijloace  prin  care  aceştia  să-şi  poată  îm­  cind  e  vorba  de  îngrijirea  bolnavilor,  dar   se  pljng  da  lipsă  de  grilă   cialismului 11 ,  a  apărut  in  pagina  a  2-a,  o   —  Stclâ, ştiţi.  vâ  spună  şi  Stefanle  Carol  şl  Cazan  Nl-
                                                                                                  informaţie  cu  privire  la  depunerile  pe  li­
            prospăta  forţele,  s.t-şl  poatâ  refece  sănă­  tn  schimb  găs-sse  timp  berechet  cind  e   Un  personagiu  tot  aii:  d-  versat  In  apu­  brete CEC cu cîştigun.  —   A  da.  sinteţl  cel  cu  câsâtona!  tocă   colae şl Iaccb Petre şl alţii
            tatea                        vorba  de  a  organiza  chefuri  aşa  „intre  cl”   cături  rele  e  şi  sora  Profira  Niculcscu.   nu e gata tovarăşe.  Acum  de  bună  seamă  oâ  povestea  osta
              Un  asemenea  mijloc  a  fost  creat  şl  la   ori  cind  e  vorba  de  a  ciula  „bătăuşi' 1    care  se  ceartă  cu  bolnavii,  îşi  aduce  tn   Pe  coloana  l-a  a  informaţiei,  se  va  riU   —  $i-a lunci cind?  eu  nu  am  spus-o  întâmplător,  cl  em  spus-o
            Urlcanl prin dispensarul de acolo  pentru  a  „cuminţi 1   pe  cei  cane  .  Îndrăz­  staţionarul  dispensarului  prietenii,  contur-   Vn loc de - peste 5000 lei. — pozte 30 lei  —  Peste o sâptămLnl. treoeţi din nou  ca  acei  de  la  vopsitori®  chimică  din  De­
              Din  păcate  Insă  arest  dispensar  nu-şl   nesc’ 1   să-i  critico  in  şedinţe  Cazul  petre­  tind  liniştea  şi  odihna  celor  care  au  ve­  De  asemenea.  prec^Sm  că  tragerile  vor   luni.  va  să  prindă  odată  minte  $1  sâ  nu-şi  mat
            îndeplineşte  cu  cinste  rolul  Bău  In  rlndu-   cut  in  29  aprilie,  cind  Dr  Filipescu.  pe   nit  acolo  penLru  a-$i  eâuta  sănătatea   avea  loc  (n  oraşul  Petroşani  iar  tovarăşii   Sunţii  câ  stngele  tmi  năvăleşte  ln  o-   bată  joc  de  oamenii  muncii  amlnindu-1
            rile  personalului  medical  de  aici,  s-a  stre­  motivul  ci  deputatul  Botont  Ion  1-9  cri­  Cu  un  asemenea  personal  medical  fără   care  nu  Indaplinese  condiţiile  de  tragere   braz  şl  pe  limbă  Iml  stătu  să-t  zic  ceva   luni  de-a  rînduJ  şl  fâcindu-le  un  lucru
            curat  un  lanţ  intreţ  de  elemente  ce  prin   ticat  In  şedinţă,  arâllnd  tuturor  şmeche­  îndoială  că  treburile  la  dispensarul  Un­  şi  care  doresc  a  lua  parte  la  tragerile   amar Mâ stâpinti insă şi plecai  de  calitate  ieftină,  cl  sâ  depună  Interes
             atitudinea  lor  se  dovedesc  a  fi  străine   riile  pa  care  el  le  face.  a  îmbătat  pe   eam  nu  pot  merge  blre.  Organele  lanita-   la  sorţi  pot  încă  depune  sumele  cuvenite   In  lunla  care  a  urmat  mâ  înfăţişai  din   Si  dragoste  pentru  munca  lor,  arâtlndu-se
            de   interesele   bolnavilor   Internaţi   Aşn   Dujol  Silviu  şi  CacinseSi  Ion.  Indemnln-   re  de  competlnţâ.  trebuie  să  facă  ln  acest   pinâ  la  30  Iunie  1954.  Depunerile  care   nou.  demni  de  întreaga  noastră  stimă  şi  con­
            este  Dr  Pilipescu,  Dr  Ticâ  A  şi  Dr  Pop   du-i  să-l  băii  E  de  neînţeles  cum  de  mal   loc cit mai neintirziat lumină  ae  vor  face  după  1  Iulie  1931  vor  trece   —   Acum  e  gata.  tmi  spuse  responsa­  sideraţie
            Rareş,  care  In  loc  sâ-şl  facă  datorii,   pot  fi  tolerate  dc  către  organele  tutelare,   E ENESCU   ca  valabile  pentru  tragerile  din  oeiombne.   bila încă de cum mâ 2âri  ION MARfNESCU
             aşa cum o cere locul lor de muncă, fac  pract ca rea unor asemenea metode mir­  corespondent voluotar  adică pentru trimestrul UI  îmi venea să sar lo sus de bucurie  corespondent volunlar
                                                                                                   se  vor  fixa  ps  grindei  la  distanţa  de  400   sătura  bridei  trebuie  sâ  fie  potrivită  btne   groasâ de 13 mm şl înaltă de 480 mm.
                    Să folosim prăşitoarea pentru sporirea producţiei ia porumb                   mm  de  la  coamele  plugului  sau  rarlţel   la grindei   Bara  din  care  se  va  lucra  suportul  ro­
                                                                                                  unul la dre-ipta şi altul la itinga.
                                                                                                                                Pe  latura  de  mijloc  se  face  o  gaură
                                                                                                    Cuţitele  se  fac  din  tablă  de  oţel  groasă   cu  diametru  de  30  mm.,  prin  caro  se  trece   tii  va  ave-i  lungimea  de  55S  mm  Bara
                                                                                                                                                            se  îndote  lo  dlrisnţa  de  130  mm  de  jos,
                                şi Înlăturarea pagubelor aduse de rariţă                          de  3—4  mm  Dimensiunile  cuţitelor  la­  placa  de  întărire  şi  şurubul  de  Cixare   fâcind  un  col  de  zlg-zag  şl  ajută  la  prin*
                                                                                                  terale   sint:  latura   care  merge  paralel   S’irubuJ  trebuie  să  (ie  lung  de  30  mm.,  $1
                                                                                                  cu  rtndurlle  plantelor,  cerindu-se  »«  albă   cu diametru de 12 mm  derea rotji
              Partidul  şl  guvernul  acordă  o  deosebită   sau  plugurile  in  prăşliorl  cu  tracţiune   La distanţa de S20 mm se va indol pi­  lungimea  de  320  mm.,  Iar  latura  de  la   Pe  cele  douâ  laturi  vertlosiie  aJe  bri-   Partea  de  sus  a  barei  in  lungime  de  350
             grijă  extinderii  suprafeţelor  cultivate  cu   animală  nâ La form«rea unui unghi drept   baza  cuţitului,  care  este  de-a  curmezişul,   ded  se  vor  face  douâ  gâun  dreptunghiu­  iwn  este  prevăzută  cu  10—12  găuri,  cu
             porumb  e<  urmăresc  îndeaproape  sporirea   Rariţa sau plugul pot II transformate   Bara de sprijin se prinde de grindei cu   trebuie  sâ  aibă  lungimea  de  320  mm  st   lare  37/33  mm.,  prin  care  vor  fl  introdu­  ajutorul  cărora  se  poate  regla  adtnclmea
             randamentelor  ia  hectar  la  această  cul­  In prăsitori (după cum se arată ln clişeul  ajutorul unei bride cu placă, care se face  a  treia  latură  care  uneşte  virfurile  ce­  se  capetele  orizontale  aie  suporturilor  cu­  de lucru
             tură.                                                                                lor două. este de 360 mm.    ţitelor   laterale   Prin   reglarea   capetelor   Roata  se  prinde  de  bară  (suportul  roţii)
              In  primăvara  acestui  an  8-au  insârr.în-                                          PArţile  din  marginea  celor  două  cuple   onzontaie  aJe  baroi  se  pot  obţine  dife­
             ţat  şuprafeţe  mult  mai  mari  cu  porumb                                           se  vor  îndoi  la  90  grade,  pe  Ungă  suporţii   rite lăţimi de lucru  cu  ajutorul  unei  bride  simple,  tn  poziţie
             ca  In  anii  trecuţi  şi  s-a  aplicat  pe  supra­                                  de  care  sint  prinse  cuţitele  Indoltura  tre­  3.  Cuplul  săgeată  se  flxeaiâ  pe  grindei   inversă faţă de aceea pe care o avea la
             feţe  mari  metoda  înaintată  de  semănat                                           buie  sâ  aibă  înălţimea  de  40  mm  şl  ea   la  distanţa  de  280  mm  de  la  punctul   plug.
             In  cuiburi  aşezate  in  pătrat                                                     descreşte  şl  se  pierde  1n  dreptul  vlrfuluî   unde  se  fixează  suporţii  cuţitelor  late­  Partea  de  sus  a  barei  de  sprijin  se  prin­
              Pentru  a  obţine  producţii  mari  la  po­                                         cuţitului.                   rale.
                                                                                                                                                            de  de  grindei  tot  cu  ajutorul  unei  bride
             rumb  este  necesar  a  se  aplica  La  timp  $1  a                                    Cuţitele  se  prind  de  suporturi  eu  aju­  Cuţitul  sâgeatâ  se  executa  din  acelaşi   simp'.e.
             executa  ln  bune  condiţii  o  sene  de  lucrări                                     torul  a  douâ  şuruburi  Îngropate  (şuruburi   material  ca  şl  cuplele  Laterale,  avînd  ur­
             agrotehnice  de  îngrijire  a  aceste!  culturi                                       fiare de plug)              mătoarele   dimensiune   latura   perpendi­  5 Cîrllp de fracţiune.
             ca:  prăşit,  răni,  copilit,  polenizare  arti­                                       Suporţii  cuţitelor  se  fac  din  două  bare            Pe  bara  cu  găuri  se  montează  un  ctrllg
                                                                                                                               culară  pe  direcţia  de  înaintare  de  200
             ficială,  combaterea  dăunătorilor,  etc                                              de  ber;  cel  de  la  atinga  va  avea  lungi­          de  tracţiune,  care  prin  mutarea  lui  pe
              In  momentul  de  faţă  toată  grija  trebuie                                        mea  de  743  mm,  (ar  cel  de  La  dreapta.   mm.,  iar  cele  laieraie  de  170  mm  înăl­
             îndreptată   asupra   lucrărilor   de   prăjit.                                      760  mm  Materialul  folosit  pentru  con­  ţimea  de  la  pâmlnt  pinâ  la  mijlocul  cu­  găuri, reglează punctul de tracţiune
             Prin  prăşit  afinăm  pâmlntul,  distrugem                                           strucţia  acestor  suporturi  trebuie  sâ  be   ţitului  sâgeatâ.  văzut  din  spate,  trebuie   Acest  ctrllg  poate  (I  de  lungimea  de
             buruienile  ş\  asigurăm  pătrunderea  şl                                             lat  de  43  mm.  şl  gros  de  13  mm  Am­  sâ Le de 40 mm.  200  mm  şi  se  confecţionează  dlntr-o  ver­
             păstrarea  apei  in  pâmlnt                                                           bele  capete  se  îndoiesc  la  capetele  libe­  Cuţitul  săgeată  se  pnnde  de  grindei  cu   gea rotundă de fier
              ln  tot  cursul  verii  trebuie  aplicate  cel                                       re,  la  distanţa  de  370  mmformlnd  unghi              Cu  o  micâ  cheltuiala,  ţăranii  muncitori
             puţin 3 praţ;le Ia porumb.                                                            de  90  grade  şl  bara  din  verticală  devine   ajutorul  unui  suport  înalt  de  500  mm  ca­  pot  sâ  -şi  confecţioneze  la  atelierele  de
              Ploile  din  ultimul  timp  au  favorizat                                            orizontală.                 re  este  construit  din  acelaşi  material  ca  şl
             dezvoltarea  buruienilor  şi  de  aceea  tre­                                          Bara  din  dreapta,  la  înălţimea  de  3L0   supoi-ţu cuţitelor laterale.  fierărie  din  localitate,  piesele  descrise  şi
             buie  sâ  grăbim  distrugerea  lor  Pentru  ea                                        mm  şl  cea  din  stingă  la  Înălţimea  de   Suportul  cuţitului  săgeată  se  prelun­  arătata  io  figurile  alăturate,  peolru  ca  tn
             D’âşitul  sâ  se  faci  la  timp  şl  In  eondi-                                     26S  mm  se  vor  îndoi  Lnatnte^  în  porţiuni   geşte  înainte  cu  85  mm.  (Îndoit  înainte   semnul  prâşllului  sâ  le  monteze  pe  san­
             til   optime,   ecencmisindu-se   ln   acelaşi                                        da  80  mm  pe  care  se  vnr  bxa  piesele   aproape  cu  80  grade).  Cuţitul  se  pnnde   dalul plugului sau rariţel.
             timp  un  Însemnat  număr  de  braţe  de   So  ia  grindeiul  de  Îs  plug  sau  rari­  dlntr-o  vergea  lungă  de  236  mm  şl  groa­  active  Capetele  Libere  ale  suportului  se
             muncă,  este  bine  să  aplicam  prâşitul  me­  ţa  şi  începând  de  la  coame  spre  cârli­  să  de  10  mm,  care  se  Îndoaie  In  formă   flxaazS  pe  grindei  cu  ajutorul  unei  bride   pe  suport  cu  ajutorul  a  douâ  şuruburi   Cu  prăşitoarea  trasă  de  un  cal  se  pot
             canic,  acolo  unde  semănatul  s-a  făcut   gul  de  tracţiune,  se  montează  pe  el  ur­  de  U,  astfel  ca  cele  două  laturi  sâ  aibă   speciale  prevăzute  cu  un  şurub  de  pre­  Îngropate  Capătul  de  sus  ai  suportului   prăşi  2—3  ha  pe  zi,  ea  uşurează  şl  îmbu­
             In  rinduri  şi  In  special  in  cultunle  seme-   mătoarele piese:  fiecare  lungimea  de  76  mm..  Iar  distanţa   siune  cuţitului  săgeată  se  pnnde  de  gnndeiul   nătăţeşte munca voastră
             nate  ln  cuiburi  aşezate  ln  pătrat   1 Bora de sprijin se montează pe gria-   intre ele de 107 mm  Brida  se  confecţionează  dintr-o  buca­  plugului  9au  rariţei  cu  ajutorul  unei  bri­  Ţărani   muncitorii   Transformaţi   rari-
              Prăşitul  mecanic  se  face  cu  cultivatorul   del tn spetele cuţitelor laterale şi are ro­  Laturile  laterale  sini  ghiventate  şi  se   tă  de  oţel  lungâ  de  304  mm  de  65  mm.  şi   de  simple,  in  acelaşi  fel  ca  şt  suporturile   ţele  după  indicaţiile  noastre  în  prâşltorl
             tras  de  tractor  sau  cu  prăşitoarea  cu  trac­  iul de a da c mal bună stabilitate a pră­  înşurubează  pe  o  contra  placă  de  fier   groasă  de  10  mm  dindu-t  forma  de  U   cuţitelor laterale.  şi folosiţi-le la maximum!
                                                                                                   prin  îndoirea  capetelor  la  o  lungime  ega­
             ţiune animală               şi toarel şi de a regla adînrimea de lucru   lungâ  de  130  mm.,  latâ  de  37  mm.,  care   3 Roata.              In  feluj  acesta  veţi  putea  asigura  sporuri
                                                                                                   lă  de  120  mm  in  aşa  fel  ca  pariea  ce
              Ministerul   Agriculturii   şi   S-lviculturii   Se execută dintr-o bucată ds fier lată   te  va  morvLa  pe  gnr.dci  obhc.  cu  încli­  Lo  capătul  grindemJui  se  montează  foa­  mari da producţie la porumb
                                                                                                   leagă  aceste  douâ  braţe  sâ  fie  de  64  mm
             recomandă  ţăranilor  muncitori,  cari  sint   de 35 rrun groasă de 15 nun şi cu o lun­  naţia inainte  (deschizătura  interioară  între  laturile  ta­  ia  nuci  a  plugului  împreună  cu  osie  ei,   Ing A, ROMANOVICl
             lipsiţi de prâşiteri, sâ transforme rarlţele  gime de 720 mm  2. Cuţitele laterale, in număr de două,  ler ale trebuie sâ Lc de 44 mm )- Deschi-  printr-o bară de Lex, lata de 30 .jn şl  M A S
   5   6   7   8   9   10   11   12   13   14   15