Page 9 - 1954-06
P. 9

...i-D'.-va l

                                                        PROLETARI DIN TOATE ŢĂRILE UNlŢl-VAl
                                                                                                                 IN A C E S T  N U M Ă R :
                            mul Socialismului                                                -  Să folosim prăsitoarea pentru spo  —  Si  luptăm  ai  de  zi  pentru  întări­  Calitatea  fontei  poate  şi  trebuie  sa
                                                                                                                                                          vor al for(ei sfaturilor populare,
                                                                                                                         — O iniimplare ce nu mai trebuie să
                                                                                                                                                                        (pag i a)
                                                                                                                           se întîmple
                                                                                                                                           (pag 2 a)
                                                                                               rirea  producţiei  la  porumb  şi  în
                                                                                               lifurarea
                                                                                               irirită   pagubelor   aduse   de   rea  economico  organizatorică  a   lie îmbunătăţită   (pag i-a)
                                                                                                               (pag. 2-a)
                                                                                                                                                      Note şi comentarii externe
                      ORCAN AL, COMITETULUI REGIONAL BMR: HUNEDOARA Şl AL SFATULUI POPULAR REGIOH'AL  —  Scrisoare deschisă către preşe­  gospodăriilor agricole colective  (pag 4-a)
                                                                                               dintele  sfatului  popular  al  ora          (pag. 3-a)   Republica Populară Chineză pu
           Anul VI, Nr. 46 (381)          Joi 10 iunie 1954               4 pagini 20 fiani    şului Hunedoara   (pag. 2 a)  —  Legătura slrînsă cu masele — iz­  ternic factor al păcii (pag. 4-a)
             Colectările de carne, lapte                                             D i n       r e g i u n e a             n o a s t r ă

                  şi lină trebuie grăbite                                            0<^0000<>X<>0<>50<xy>0>>DC>00C>CO00C0O0CCN)o0CHXM>000<><>O000CH}0<XH5O<>0<X cx>oo<xoo<KHX)

            La  t>aza  politiou  partidului  guvamului   în  această  privinţă  sint  formale,  nu  se  ur­  Pe marginea chemării   Prin  secfiile  Combinatului  Siderurgic  —  Qlfdumenice  —
           r.ostru.  sti  întărirea  continuă  a  alianţe»   măreşte  felul  cum  acestea  su  organizat   gazetelor de perete                                            (
           Trânti  dintre  clasa  muncitoare  şi  ţără-   munca  la  comună  şi  dacă  respectă  in­  „Gh. Gheorghiu-Def din Hunedoara               Soarele-n opua eoboanl.
           nunei  muncitoare  -  izvorul  nesecat  aj   strucţiunile  primite  şi  holărirrle  partidu­  Colectivele  de  redacţie  de  gazelelor  de   Dar rdsarc mindra lund
           torţei  ţi  tăriei  regimului  nostau  dcmocrat-   lui  şi  guvernului  elaborate  in  problema   perete  dm  ^alea  Jiului,  au  pnnut  cu  sa­  La Sabin in ultciaril.
           popular  Colectările  de  produse  vegetale   cc/l cotărilor  tisfacţie  chemarea  la  întrecere  pe  regiune   Atdturl  de  miile  de  oameni  ai  muncii  din  regiunea  noastră,  colecnuut  de  mun­  Gospodari uectni s-adtind.
           ş>  animale,  contractările  pentru  ingrăşa-   Comitetul  executiv  al  sfatului  popular   intre  gazetele  dc  perete,  lansată  de  colec­  ca  ai  Combinatului  Siderurgic  „Ch  Cbeorgbiu-Dej"  desfăşoară  o  activitate  multt-   Să i/orbcasof ce-i prin lume.
           rse  de  animale,  pentru  cultivarea  de  le*   raional  Haţeg  a  difuzat  deciziile  de  pro­  tivele  de  redacţie  alo  gazetelor  de  perete   laterală  A  plicind  tn  întrecerea  loeialisfd  experienţa  jiderurgişriior  jouietici,  et   Mai cu scama despre muncă.
           Cum?  şi  fructe,  aehfaiţiile,  etc.,  sint  pir­  gramare  a  producătorilor  la  predarea   „Si  construim  Hunedoara"  de  ia  I  C.S  H  .   depun eforturi iponte In vederea reolizdrii de noi succese irt produejie.  Bc din creme-n vreme glume
           onii  puternice  care  contribuie  la  întărirea   cofelor  de  came  dar  nu  a  urmărit  dacă   raionul  Hunedoara  şi  ..Drum  Nou"  din   Cu-nţeles îşi mai aruncă
           alianţei  dintre  claia  muncitoare  şi  ţărăni­  aoeslea  stnt  completate  gi  afişate  la  co­  Vinţul dc Jos raionul Alba.  La furnale  —  Cînd ai pind jd-ncepi la sapa
           mea  muncitoare,  la  lărgirea  schimbului   mune.  Această  lipsă  de  control  a  dus  la   Pentru  buna  desfăşurare  a  acestei  În­  Ori de sapă nu ţt-e grabă 7
           dintre oraş jj sat         situaţi*  că  In  majoritatea  comunelor  din   treceri  In  ziua  de  29  mai  ac  s  a  format   Harnicii  topuori,  înca­  Lox  spre  noi  victorii  in   pei-ioadă  de  timp,  au  de­  Vn vecin rî2ind se scapă
                                                                                                                                  păşit  normele  de  producţie
            Ptredlndu-şi  ]a  timp  şi  tn  întregime  co­  raion  deoizule  lă  stea  1a  sfaturile  popu­  in  Petroşani  o  comisie  raională  care  va   draţi  in  echipe  şi  brigăzi,   muncă.  Pe £abin de mi-l înfreabă
           tele  de  produse  anini  de  ţi  vegetale  da­  lare  necomrpletate  ceea  ce  a  atras  după   controla  şi  sprijini  in  muncă  colectivele   dobînde&c  pe  zi  ce  trece   Lupta  lor  fără  preget  s^a   Cu Cile 3.53 Şl 9t)."< la sută   Bucuros de-a aşa întrebare
           torate  statului,  roîpectlnd  ou  cea  mu   sine intîrzjeneu colectărilor  de  redacţie  ale  gazelelor  de  perete  din   noi  realizări  in  procesul  de   soldat  in  cursul  lunii  mai   Pentru  obţinerea  acestor   Surizind, Sabin rispurvdfi :
           mare  stricteţe  con*maotole  încheiate  cu   Fapt/ul  că  în  raionul  Haţe,7  cote-'ările   Valea  Jiului,  pentru  îmbunătăţirea  con   producţie  Bazaţi  pe  expe­  ou  o  realizare  a  planului   rezultate  frumoase,  brigă­  —  Ba vecine mi se parc
                                                                                                                                  zile  de  mal  SUS.  ca  de  .eli­
                                                                                                                de  producţie  inlre  102  şi
                                                                                             rienţa  vestitului  maistru
           organizaţiile  cooperatiste  şi  comerciale  de   de  came  ţi  1  ipte  sint  mult  r'  »se   ţinutului şi aspectului grafic.            C-aşi săpa. dar nu am unde
           stat.  ţăranii  muncitori  contribuie  la  asi­  In  urmă.  ve  datoreşto  şi  birocratismului   Dm  iniţiativa  comisiei  raionale  de  In   furnalist  sovietic  A.  F  iii  -   102,21  la  sută  Cu  aseme   tei  şi  celelalte,  s-au  bu­  —  Cum adică vorba vine 7...
                                                                  trecere,  la  Petroşani,  Lonea  şl  Vulcan   pov,  prim-ţopitoru  Cazan   noa  rezultate  in  muncă  se   curat  de  ajutorul  tovără­  Sâ mă ral şt cu toporul
           gurarea  materiei  pnmc  necesare  indus   ce  s-a  cuibărit  la  C  S  C  P  A  raional  To­        mlndresc  ;i  topitorii  din   şesc  al  echipelor  de  în­
           tnef  noastre  uşoaje  >1  alimentare,  la  eroa­  varăşul  Brădeanu  Constantin  împuterni­  zu  avut  lcrr  consfătuiri  Cu  membrii  bi­  TLefan,  Costa  Nicolae  ş\   brigăzile  conduse  de  tova­  cărcători,  care  In  luaa  mai   Nu pricep nimic Sabine...
           rea  unul  stoc  inepuizabil  de  produse  ali-   citul  raional  a  eâait  că-i  mai  bine  să  stei   rourilor  organizaţiilor  de  bază,  colective­  alţii  de  La  fumclul  nr  6   răşii  Culda  Avram.  Swei-   şi-au  realizat  normei?»  de   Se miră nesltuforul
           mtntare.  de  obiecte  de  Încălţăminte  şi   In  barou  cu  nasul  în  hlrtii  Oecît  să  mear­  lor  de  rcdicţîe  şi  corespondenţii  gazetelor   al  acestui  combinat,  con­  coifer  Abel,  Sasu  Alexan­  încărcare  in  proporţie  de   —  Cu praşila-mîla Iaca
           îmbrăcăminte   nerasarA   ridicării   bunei   gă  pe  teren  pentru  a  cor.'lrola  In  mure5   de  perete,  unde  s^a  discutat  chemarea  la   duc cu pricepere brigăzile  dru şi alţii, care pc acelvşi  113 83)30 la sută  /sprâvit-am astăzi doară
                                                                  Întrecere  şi  su  fost  luate  angajamente
           stări  materiale  a  oamenilor  muncii  Majo­  insţwtorii  roionali  şi  colectorii  comunali   de  către  participanţii  la  întrecere.  Zilele   Nu-mi mai face ual săraca
           ritatea  ţăranilor  munoiton  din  satele  re­  şi  pentru  a  îndruma  şl  organiza  mersul   In sectorul unde flacăra nu se stinee niciodată  Pîn’o /i de a doua oară
                                      ccLeoiariiloz.              acestea,  se  va  organica  şi  la  Lupenl  o                                      Risut tuturor de faţă
           giunii  noastre,  lămuriţi  r.i  de  zi  de  către     astfel  dc  consfătuire
           membrii  organizaţiilor  de  boză  despre   De  un  timp  încoace  cu  toate  că  a  fost   La  coruliitutrile  ce  s-au  organizat,  bi­  Cele  a  macarale  dc  s?r-   casare  elaborării  Şi-rjclor   care  in  primele  patru  zile   Izbucnind voios răsună
                                                                                                                                                     fncrezufă şi măreaţă
           importanţa  pred  ini  la  timp  a  cot  el  ar  de   in  repetate  rindurl  antioat  de  ziarul  rtos-   rourile  organizaţiilor  dc  bsză,  le-a  fost   jare  se  plimbă  nelnceUt   rapide  sau  de  mare  tonaj   dui  această  lună  au  obţi­  Ride-n cer rotunda lună
           «m.‘,  lapte  si  Mnă  s-iu  achitat  cu  ccrude   stru.  a  continuat  să  persiste  Intr-o  altă   trasată  sarcina  să  ia  măsuri  pentru  com­  de-a  lungul  platformei  de   Reţeta  de  încărcare,  ajus­  nut  succese  deosebite  in   Numai el nedumeritul
           da această îndatorire patriotică  greşeală  gravă  —  şedinţomania.  Toată   pletarea  coleehvaler  de  redacţie  acolo  un­  încărcare  de  la  cuploarele   tare.  oxifare  şi  alte  ope   producţie Brigăzile -.Hernii­  Nu ridea. căci rîsul JCUrmă
            Colectarea  linei  a  început  la  noi  in   ziua  stă  in  şedinţa  interminabile  care  de   de  acestea  sint  descompletate,  să  Eprijme   Siemens-Mărim   De   fie­  raţii  tehnice  Şi  dumice   le  pe  care  le  conduc  eu   fn acei ce cu prăşltul
           regiune  In  piua  de  23  nwi.  In  comunele   cele  mai  multe  on  nu-şl  au  nici  un  rost.   mai  mult  şi  în  mod  mal  concret  colec­  care  dată.  braţul  lor  de   sint  urmărite  cu  atenţie   elaborat  In  acaste  zile  cu   Au rămas rămas in urmă.
                                                                                                                de
                                                                                                                   către
                                                                                                                        pnm-topitoni
           unde  ţăranii  muncitori  au  fcet  convinşi   eeoa  ce  face  ca  munca  pe  teren  In  pro-   tivei»  d?  redscţie  la  întocmirea  planuri­  oţel  susţin  cîte-o  troacă   cite  2,8  şl  7.5  la  sută  mai   TRA1AN FILIMON
           să-şi  predea  fără  Întârziere  cotele  din   plcma colectărilor să stagneze  lor  da  muncă,  şi  in  acelas  timp  să  le  in-   întreagă   de   fier   vechi,   Lăbuneţ  Vaier  Birlea  Tra-   mult  oţel  de  bună  calitate
           a:esi  produc,  planul  de  colectare  a  Unei   Colectarea  cărnii,  laptelui  şi  linei  sint   dmme  la  o  fclcsire  In  măsură  cît  mai  mare   ian,  Chihoiu  Gheorghe,  Pe-
          a  fost  realizat  cu  mult  Incinte  de  termen   rruz'1  rămase  in  urmă  şi  in  raionul  Petro­  a  gazetelor  de  perete  pentru  intensificare>a   şl ajrte materiale ne-  trovici Alexandru şl alţii  peste prevederile planului  In cuida
           In  comuna  Dineul  Mane  naicavul  Orăştie   şani  Atât  organele  C.SCPA  cit  şi  sfa­  agitaţiei  politice  de  mas*,  in  vederta  mo­  La oalorificarea deşeur dor
                                      turile  populare  din  acest  raion  manifestă                                                                  timpului neprielnic
          de  exemplu,  colectarea  linei  s-<a  terminal         bilizării  oamenilor  muncii  din  Valea  Jiu­
           Lo  Întregime  la  data  de  27  mai,  iar  Sn   o  gravă  nepăsare  faţă  de  realizarea  plan­  lui  la  lupta  pentru  realizarea  planului  de   Flăcări  portocalii  <trfl-   ciocanele  iscusiţilor  forjori   zări  a  procesului  de  pro-   Ţăranii  muncitori  de  la  cele  3  întovă­
           comuna  Topliţa  din  raionul  Hunedoara,   ului  de  colectări.  Deşi  raionul  Alba  a  ob­  stat la toţi indicii  baf.  neîncetat  (n  afara  gu­  Birta Matei. Nar.dra Carol   •iucţis,  In  luna  mai  echi­  răşiri  agricole  din  comuna  Guraaada  ra-   v
           li  data  de  28  mai  planul  de  colectare  a   ţinui  sucoese  In  ce  priveşte  colectarea   rilor  de  încărcare  dt  la   Priboi  Francizc.  Gigadu-   pele  de  forjări  au  reuşit  sâ   iCnul  Iha  mobilizaţi  de  organizaţiile  de
           Unei a fost depăşit cu 5 la sută  laptelui  de  oaie,  colectarea  laptslui  de   Primele zile   cuploarele  de  Încălzit  ma­  ras  Anastasie.  Sergiu  Cos   reziliere  sarcinile  de  pro   bază  şi  îndrumaţi  de  tehnicienii  agricoli
                                      vacă,  a  cărnii  şi  linei  a  rămas  in  urmă  ş\    terial   dimenmonat   Pesta          Jucţie  la  sortimentul  iap:
            Comuna  Brănişca  Şl  altele  din  raionul                  din luna iunie                          ::ci  si  ale  altora,  care  vor   luptă  eu  hotârire  pentru  executarea  mun
          Ula  In  care  munca  politică  a  stal  la  baza   persistă  să  se  desfăşoare  lntr-un  ritm   ln  toate  abatajele  de  Îs  mina  Vulcan  se   dteva  minute,   materialul   transforma   In   cele   din   tn  proporţir  de  ISO  şi  232   cilor  de  Îngrijire  a  culturilor  la  timp  ;■
                                      nesaţ; sfăc Stor
          lămuririi  ţă  rarul  or  munaUvn  de  a-şa             desfăşoară  o  însufleţită  activitate.  Mine*   incln*  este  scos  bucali  cu   urmă  aceste  bucăţi  de  fier   la  sută  iar  planul  pc  fn   de bună cablate
                                       Faptul  că  tn  unele  raioane  dui  regiu­                                                treaga  secţie  faţă  de  luna
          preda  cotele,  colectarea  Unei  s-a  terminat         rli  încadraţi  in  echipe  şi  brigăzi,  îşi  spo­  bucată  de  către  un  mun   inein&e.  !n  lopeţl,  oxsmale   Cei  din  întovărăşirea  „6  Martie 1   dm
          de  a  somn  i  numai  io  decurs  de  dteva  zile   ne  colectarea  laptelui  cSmli  $l  linei  a  ră­  resc  eforturile  in  vederea  realizării  zil­  o  tor  şi  pus  sub  matriţa  de   Sl  alte  unelte  necesare  a   aprilie  a  lost  depăşit  cu   Gu/afada-sat,  au  plivit  22  ha  grlu  au
                                      mas  In  urmă  se  datoreşte  p  slabei  munci
          Deşt  In  rajonul  Brad  colectarea  acestui            nice  a  normelor  de  producţie   şt  an  ţa  re  Nu  perte  mult   grieultunl  noastre   9  tone  de  unelte  agricole   făcut  praştia  l-a  U  cartofi  şi  la  8  hj  de
                                      poli'l/iae  şi  de  control  pe  terer.  desfăşurata                                        mărunte
          produs  a  început  mal  tlrziii.  totuşi,  prin-        Ca  urmare  a  muncii  chibzuite,  desfă­  timp, el va '.rece pe sub  Datorită bunel orgonl-  porumb  Tn  frunte  se  aOâ  Marişca  Roir.m
          tr-o  bună  organizare  a  muncii  colectările   de  către  organizaţiile  de  pamd  Acestea   şuraţi  pe  bazo  metodei  ciclice,  numeroase   preşedintele  întovărăşirii  care  a  făcut
                                      nu  au  înţeles  pe  depun  că  le  revine  răs­
          sint înaintate şi se desfăşoară cu iuţeală              br_?âJ.i  de  la  această  nună  au  reuşit  ca   Constructorii metalici          plivltul  griului  de  2  ori  ITrmindu-'  exem­
                                      punderea  politică  faţă  de  realizarea  la
            In  ra  onul  Sebeş  unde  organele  de  partid   timp  şi  integrată  »  pljmftui  de  colectări.   Încă  din  primele  zile  ale  lunii  Iunie  sâ-}•   Numeroase  echipe  şi  bri­  această  secţie,  au  executai   menele fixate la unelo lu   plul.  şi  întovărăşi  fii  lacob  Oliviu  şi  De-
          au  avut  o  preocupare  intensă  pentru  a            depăşească  simţitor  sarcinile  de  extracţie   găzi  de  la  secţia  conslrueţ-i   reparaţia  la  un  coeficient   crâri cu cite 179 şi l8â la   hel  VioreT  şi-au  plivit  R*lul  de  două  ori
                                      A^a  se  explică  faptul  că  unele  organizaţii
          organiza  o  temeinică  muncă  politică  la   de  bata  de  la  sate  nu  au  fost  îndrumate   ce  le  reveneau  dm  planul  de  producţie   netalice,  au  adus  un  aport   calitativ  ridicat,  In  scopul   sulă. Aportul lor, cit ş* con­  sifuindu-sc   printre   fruntaşă   întrecerii
          sat»,  unde  sfaturile  populare  şi  orsaoe'.c   să  desfăşoare  o  munci  pnhucă  intensă   Frinlre  bngările  fruntaşe  ale  minei,  se   aerioa  la  punerea  in  func­  da  a  asigura  pe  viitor  o   tribuţia celorlalte echipe   patriotice.
          CSC.PA  au  organizat  din  limp  şi  cu                numără  cela  conduse  de  minerii  fruntaşi   ţiune  tnzints  ds  termen  a   bună  funcţionare  a  lami   complexe, au făcut ca la­  De  asemeni  ţăranii  muncitori  din  înto­
                                      In  vederea  lămuririi  ţăranilor  muncitori
          răspundere  munca  In  vederea  realizării              in  întrecerea  socialistă  Vizi  Andrei,  Boite   îaminorului  care  se  alia   norului  minorul sâ fie repus In   vărăşirea  „30  Decembrie 1 '  satul  Golhitsa
          tară  intirziere  a  planului  de  colectare  la   asuprs  Importanţei  predării  cotelor  şt  să   Pa  vel.  lanoj  Octavlan  şi  mulţi  alţu,  care   in  reparaţia  generală  pl«-   Muncitorii  dm  echipele   au  plivit  14  ha  de  griu  şi  acum  cont  nuă
                                      popularizeze  prin  toate  mijloacele  pe  cei
          toate  produsele,  planul  de  colectare  a  căr­  fruntaşi  la  colectare  In  prea  puţine  Io­  In  primele  două  zile  din  luna  iu.ii?  şl-au   n  ficatâ  Cu  această  ocazie,   conduse  de  Purca  Gheor-   funcţiune înainte de terme   cu  praşlla  I-e  la  culturile  prăsitoare  To­
          nii  pe  semestrul  1  a  fost  depăşit  încă  Ia      realizat  normele  d»  exLracţie  in  proporţie   lăcătuşii,  strungari,  sudo­  -jhe,  Benedek  Alexandru   nul stabilit cu aproape 3   todată  au  executat  plivitul  s>  prâţîtut  la
          sfîrşitul  lunii  mai  De  asemeni,  colecî.vca   duri  se  câsev  articole  la  jasrstele  de  pe   de 163—175 la sută.  rii electrici şi autogeni din  şi alţii, şi-au depăşit ter­  zile.  legume  şi  zarzavaturi
                                      rele  in  legătură  cu  colectările,  iar  acolo
          Unei  şi  a  laptelui  eate  mult  avanaită  in   unde  lotuşi  se  scriu  asemenea  articole,                                             Progrese  frumoase  in  munca  de  îngri­
          acest  raion  In  comuna  Strungari  de  pil­                               In luptă pentru mai mult cărbune                              jire  a  culturilor,  au  făcut  şi  ţăranii  mun­
                                      ele  au  un  caracter  general  şi  formal  In                                                                citori  din  întovărăşirea  „Drumul  Soc.a-
          dă.  ţăra/vu  muncitori  au  predat  in  "ntre-   cuprinsul  lor  nu  po‘.  fi  eiiile  numele  ţă­
          gimc  cotele  de  lină  ce  le  datorau  statului        La mina Amncasa minerii dornici de   de  30  mai  123  tone  de  cărbune  iar  mi­  Cu  multă  însufleţire  au  muncit  $1  mlne-   lismuîui'  S'itul  Cîmpuri-Suodur  Muncind
                                      ranilor  muncitori  caro  ?i-au  prxlat  primii                                                               cu  Indlrjire,  in  ciuda  timpului  neprielnic,
          cu  trei  zile  înainte  de  termenul  stabilit,   cotels.  nu  sint  criticaţi  cci  codaşi,  nu   a rla patriei cit mai mult cărbune, au ho-   nerul  Vir.cei  Ion,  împreună  cu  ortacii   ru  din  abatajul  cameră  nr  5  îndrumaţi
          iar  pi  anul  de  colectare  a  c.ărjvi  pe  primul   sint  demascat?  încercările  unor  chiaburi   târit ea Ln ziua de 30 mu zi de repaus   Iul.  Sulgaru  Gheorghe,  Căpăţan  Ghiţâ  Şi   de  tehnicianul  Roman  Gheorghe,  el  au   ei  au  plivit  6  ha  de  griu,  şi  intrebuinţînd^
          semestru  a  fout  realizat  cu  170  la  sută          să lucreze normal şi in această zi, s-au   Câtângâ  Gheorghe,  au  dat  de  asemenea   prâşiloarea  au  executat  pnşiJa  l-a  la  5
                                      de  a  se  sustrage  de  la  predarea  cotelor                                    scos  în  ziua  de  30  mai  60  tone  de  căr­  ha porumb şi la celelafe culturi prâşitoare.
          In  cernuta  ?u»ag,  unde  problema  reali­  Ţăranii  muncitori  fmnLişi  ia  prcdsrci  eo-   sccs sute de ’.one de cărbune   64  tone  de  cărbune  La  acest  rezultat  a
          zării  planului  de  colectare  o  stat  In  cen­  teîor  nu  au  foat  antrenaţi  de  către  eomj-   Harnicii mineri din schimbul condus   contribuit  din  plm  şi  responsabilul  tehnic   bune.  Lucrările  executate  de  tntovârăşiţil  dm
          trul atenţiei orgamtaţiel de bază Şi a sfatu­  letale  de  redacţie  ale  gazetelor  de  perete   de fruntaşul in întrecerea socialistă Bie-   Armean  Vjsile.  care  s-a  ocupai  îndea­  ,  ,   LUCIA LIC1U,  satul  Cimpuri-Sunduc.  sint  făcute  după
                                                                                                                                                                        Dalonbâ
                                                                                                                                                              agromimmuluL
                                                                                                                                                    recomandările
          lui  popular,  unde  colectori)  au  fost  tndru-      Jan Ion de la sectorul I. au scos tn cua  proape de grupa sa  ‘   '   corespondent voluntar
                                      să  sene  articole  pnn  care  să  arale  de  ce                                                              acestui  lucru,  grîul  lor  este  cal  mai  fru­
          maţi.  conlnolati  şi  ajutaţi  zOruc  de  mem­  şt-au predat ei cotele la timp
          brii  comitetului  executiv,  planul  dc  colec­                                                                                          mos din comună.
          tare  a  cărnii  pe  prumul  semMlru  a  los‘   Agitatorii  nu  sint  Instruiţi  şi  îndru­                                                Prin  buna  organizare  a  muncii  Şt  buna
                                      maţi  de  către  secreUirU  organiza  ţii)  oc  de                                                            înţelegere  csre  domneşte  Intre  tntovâră-
          realizat  de  asemeni  la  lrşi-tul  lunii  moi
                                      bază  pentru  a  desfăşura  zi  de  zi  st  cu                                                                şlţii   din   Cimpuri-Surduc,   tntovlrlşirea
          cu 193 la Sulă                                                                                                                            „Drumul  Socialismului"  a  reuşii  să  fie  lo
           Aoeslea  sint  doar  dteva  exemple  pozi­  răbdare  o  muci  politică  intensă  in  rin-
          tive   dm   regiune.   Numărul   comunelor   dul  ţăranOor  muncitori  arstîndu-le  con-                                                  fruntea  întrecerii  patriotice  pe  comuni-
                                                                                                                                                     La  mobilizarea  ţăranilor  munaltorl  din
          caxe  au  terminai  colectarea  Unu,  care  au   r.rcl  ajutorul  multilateral  cel  primase  din  '                                      comuna  Gurasada  pentru  a  executa  în­
          depăşit  planul  de  colectare  a  laptelui  şl   partea  atatului.  Înlesnirile  ce  U  s-au  fă-  |                                     grijirea  culturilor  la  timp   j  contribuţie
          cărnii pe semestrul T este mare  cut  prin  hotâririle  partidului  şl  guvornu-  I                                                       insem/intă  a  fost  adusă  de  gazeta  de  pe­
           Nu pe*te toi Insă organele de psrttd ?>   lui  Mai  stnt  iacă  şi  acum  unii  msmbn   Prin polenizarea suplimentară am obţinut recolte sporite
          de stat din regiune au avut aceia; preo­  de  partid  care  ei  Iniăşi  nu  şi-au  predai  co­  in două dimineţi Aşa am făcut polenizarea suplimentară artificială   rele  unde  s-au  scris  articole  mobilizatoa­
                                      tele  Tovarăşul  Avram  A-ron  secretarul
                                                                                                                                                    re  şi  au  foat  critieaţi  ţăranii  muncitori
          cupare faţă de mersul eadoctărilor Msi                   întotdeauna  mi  străduiam  sS  ob||n  o  reoltă  bogat!  Dar  di                care erau delăsători
          există şi acum unu tovarăşi CU munci dc   orgaruzaţtol  de  bază  dm  salul  Poiana  ra­  tind  neom  unii  plmintu!  şl  am  format  o  lntovâră;lre  agricolă,   a secarei. Aşteptam cu multă nerăbdare să văd rezultatele.
                                                                                                             In  sfârşit  a  sosit  şl  timpul  secerişului  apoi  al  treeilşulul  Aş­
          rfivpundeve In spartul de stat cum este   ionul  Orăşrt'e  de  exemplu,  mai  are  de   această  strădanie  a  mra  »  devenit  o  preocupare  d?  zl  cu  zi.  Arul   Intovârăşiţ'l  din  GuraSâd*.  In  frunte  eu
                                      predat  restanţe  de  porumb  ji  came  din                         teptările  mele  nu  «iu  lost  zadarnice  Sa  ani  recoltai  cu  mult  mai   membrii  de  partid,  continuă  eu  succes
          de exemplu tovarăşul Dan liie preşbd'm-                 trecui  dc  pildă  m  im  hotârlt  să  lac  o  eipcrlen(â.  Voiam  sâ  văd
          le!e statului popuLar raional OrăşrUe C-rc   aniul  trecui,  Iar  tovarăşul  VIad  Nicolae.   dacă  cele  auzite  la  conferinţe  Şl  cele  clllte  de  mine  ui  cărţi,  ajută   mul!  de  cît  mă  aşteptam  Recolta  a  tos'  d e  3C0Q   ^6-  sccari   *■*   lupta pentru obţinerea unei recolte bogate
                                                                                                          hectar  pe cînd recolta  celorlalţi sâlcnl  a *°st de  ISCO kg secară  U
          necunosoind hotărîrUe partidului şi gu­  din  cc  m  iun  a  Porcurea  nu  şi-a  predat  C0-   l,i sporirea recoltei  hectar.  Aşa  s-au  convins  mulţi  |ăran|  muncitori  din  comuna  llăş-   Comună fruntaşă
                                      icie  de  came  nici  pe  pnmul  Irimastru  al
          vernului, consideri că nu e de dalona                    M-sm dus la unul dintre agronomii noştri să ne slâ»u!m Voiam
          lui să se ocupe dt problema colectărilor,   acestui  an  De  asemeni  membri  de  partid   sâ fac polenizarea suplimentari artificială, U secară şl porumb   dal,  că  apltclnd  regulile  agrotehnice  se  pot  obţine  recolte  bogate
          ’ăsindu-o numai pe seama organelor   ca  :  Mariş  Adam  şi  Almăşan  Lisouţ  din   Agronomul m a a|u1at dindii-nn staturi, cum sl proccdft la pole   întovărăşirea  agricolă  ,.7  N'oembrle"  a  început  si  aplice  pc  în­  la întreţinerea culturilor
                                      sa»ul  Ccrria  raionul  lila,  sint  codaşi  la                     treaga  suprafaţă  agrominlmul  Am  llcul  polenizarea  suplimentari
          CS C P A Această atitudine complot gre                  nliarea artificiala suplimentară,                                                  In  ultimele  sâptămlrv).  hmpul  schim­
          şilă se manifestă din plin şi la tovarăşul   predarea  cotelor  iar  comitetrul  raional  dc    şl la porumb ob|lmnd de asemeni recoltă sporită.  bător.  ne  prielnic  pentru  plivit  a  făcut  ca
          Crtstea Gheorghe preşedintele riatulu*   partid  nu  a  luat  n'-=l  un  feti  de  m3*url  in   lată cum am procedat ;  Anul  acesta  la  tel  vom  tace  polenizarea  suplimentară  artificială   semănăturile  să  fie  năpădite  de  buruieni
                                      «cest  sens  Arcmenea  membri  de  partd                            la  secară  porumb  Şl  alte  Culturi  SI  mulţi  alţi  ţărani  muncitori
          prouTar comuna) 11 ia la tovarăşul Lâzâruţ               Secara  a  crescut  înaltă  şl  ers  Inltorttă  Am  luat  o  trînghle  pe       Tăranu  munaton  din  comuna  Lăpuşmc.
          secretarul sfatului popular Şibol, la tova­  care  nu  înţeleg  să  fie  exemplu  personal   care  am  ţinut  o.  eu  de  un  capăt.  Iar  nevastă  mea  de  celălalt  Cu   din comuna Hâşdat urmind exemplul întovărăşirilor aplică regulile   raionul  llia  ou  i-iu  lăsat  Insă  bătut»  de
          răşul Vinţl preşedintele sfatului pop ilar   la  predarea  cotelor  nu  pol  să  Iacă  cinste   aceasta trînghle am trecut dealungu) holdei ţlntnd o In aşa tel ca să   agrotehnice. Flecare vrea să obţină o recoltă sporită.  timp  cl  cum  se  ivea  cite  o  zl  frumoasă,
                                      organizaţiilor  de  bază  Ei  trebuie  ajutaţi  I                                          NAGY IOSIF
          din HArâu şt a mulţi alţii. Fărră îndo-   de  către  birourile  organizaţiilor  de  bază   atingi  .spicele  Şl  Sâ  le  lovească  unele  de  altele  Operaţia  acesla   preşedintele întovărăşirii „7 Noembrle"   pomaau  cu  toţii  la  ţngrijlr&a  culturilor
          laJă că In ace) raion, sau in acea otmunâ   ji  de  către  activiştii  comitetelor  raionala   em executat o dimineaţa inlre orele 8 fl. Am mal trecut la lei Inci  din comuna Hăşdal  Dorinţa  de  a  îndeplini  sarcinile  puşi  de
          unde sfatul popular nu se ocupă (ie mun­  sX  «nţaleagâ  că  e  de  datoria  lor  s3  fie  In                                            partid  şl  guvern  In  faţa  lor  pentru  ob­
          cile d; colectări, unde comitetele execu­  fruntea  acţiunilor  de  colectare,  e  de  da­  Aplic regulile agrotehnice la întreţinerea culturilor  ţinerea  unei  recolte  bogate.  II  Vndemna
                                                                                                                                                   sâ  folosească  fiecare  clipă  de  timp  fru­
          tive nu indrumă şi nu sprijină orgunele   toria  lor  ca  prin  exemplul  personal  să                                                   mos  Datorită  acestui  lucru,  ei  au  reuşit
          CSC PA pcntni a organiza cu răspun­  antreneze  pe  tofl  ţăranii  muncilori  din   Îmi  place  nespus  de  mult  să  muncesc  pâmîntul  aşa  cum  tre­  totul  Alte  condiţii  de  muncă  Statul  democrat  popular  na.a  pus   plnă  acum  sâ  plivească  cete  639  ha  cul­
          dere operaţiunile de colectări, unde depu   comună  la  predarea  fără  intirziere  a  co­  buie  Da/  un»  era  să-l  munceşti  în  timpurile  trecute  oînd  sin­  la  dlsporipe  ştiinţa  agrotehnică  şi  ne  ajută  pe  toate  căile  sâ   tivate  eu  păioase,  să  execute  p*aşlLa  l-a
                                                                                                          ridicăm  producţia  agricolă  la  hectar  De  aceea  şi  noi  ne  stră­
                                                                  gura  învăţătură  pe  care  o  aveai,  era  cea  moşttenită  din  bă­
          taţii nu sint antrenaţi să desfăşoare mun­  telor.      trâni,  şi  alia-i  acum  clnd  la  dispoziţie  îţi  ateu  zeci  de  cărţi  şi   duim  să  invâtâm  oit  mai  bine  meseria  dc  agricultor  şi  să  lu­  pe  suprafaţa  de  102  ha  de  cartofi  şi  să
          că politică in circumscripPile lot. colec­  Comitetele  raionale  de  partid  au  sarcina   broşuri  care  te  învaţă  cum  să  faci  să  OTiulgi  pământului  dt   crăm  după  metodele  cele  mai  înaintate  Du  nu  mă  mu  mulţu­  înceapă  praşila  a  doua  pe  care  au  făcut-o
          tările nu se pot desfăşura in bune con-   de  a  îndruma  cu  răspundere  organizaţiile   mai mult belşug  mesc  să  fac  luorvil  dc  mintu-iaji  cum  am  Învăţat  din  bâtrîni   !a 12 ha
          diţiunl                    de  bază  de  la  sate  să  intensifice  munca   Ca  toţi  cei  dc  o  vîrstâ  cu  mine  sau  mti  bâtrînj,  Irva-nt©  vre­  Am  auzit  la  căminul  cultural  multe  conferinţe  Într  una  dm   Folosind  prăşitoarolo  cu  tracţiunea  ani­
           Deşi  In  raionul  Haţog  stnt  toate  con   politică  In  rindul  ţăranilor  muncitori,  sâ   me  plecam  la  semănatul  porumbului  numai  după  ce  cînta  cu­  ele  am  fcxsl  sfătuiţi  cum  sâ  întreţinem  culturile  Anul  acesta   mală.  (n  afară  dc  prSjitul  cartofilor  ei
                                                                                                          porumbul  l-am  semănat  din  vreme  fărâ  sâ  mai  ţin  scama  dc
          diţhle  ca  planul  de  colectare  a  Ispiolu  şi   exercite  im  control  minuţios  pe  teren  şi   cul  Aruncam  sub  bnazdâ  în  urma  plugului  o  groază  de  boabe   „cinteoul  cucului"  Cind  avea  trei,  patru  frunze  am  pornit  la   au  executat  praşila  l-a  La  29S  ha  culti­
                                                                  şi cu asta terminam semănatul Aştopfam să crească porumbul
          a  că-rnu  pe  semestrul  I  să  fie  trvdSDlirvft.   sâ  îndrume  politic  sfaturile  populare  $i   Răsărea  ee-i  drept  creştea  oit  două  palme  de  Înalt,  apoi  se   prâşit  Nu-mi  mai  era  teamă  „că-l  omor"  şi-l  lăsam  rar.  cam   vate  cu  porumb,  la  22  Via  de  sfeclă  fu­
          totuşi  res  luarea  lut  e  mult  rămasă  in   organele  CSC  PA  pentru  a  organiza  in   îngălbănea  ş>  râm-nea  pipernicit  La  prăşit  nu  n?  grăbeam  ca   la  60—60  cm  unul  de  altul  Anul  acesta,  am  plivit  de  două  ori   rajeră  şi  La  cele  4  ha  cultivate  de  floarea
          urmă  Colrrtirei  linii  e  rămasă  de  ase­  fiecare  comună,  munca  in  vederea  reali­  nu  cumva  sâ  fie  prea  de  vreme  şi  sări  slricim  din  creştere   culturile  de  toamnă  Tot  d’  două  ori  am  prăsit  şi  cartofii  Dar   soarelui
          meni  mult  in  urmă  şi  e»  desfăşoară  în-   zăm  la  timp  a  planului  de  colectări  la   Cind  porneam  la  prăşit,  îl  terminam  repede  lâsindu-1  oît  se   cu  asta  n-am  terminat  Sini  hotSrlt  sâ  mai  trec  ncâ  odată   Datorită  muncii  însufleţite  ţăranii  mun-
          tr-un  ritm  foarte  lent  Aceasta  se  dato-   foite produsele  poate  de  des  ca  să  culegem  cît  mai  multe  roade  La  rădăcină,   p-osie  Lan  şl  să  curăţ  buruienile  ce-au  mai  râsănt  după  pi  i.   eilori  din  comuna  LăpuşnJc.  sînt  fruntaşi
                                                                                                          Porumhul  l-am  prăşit  odată  şi  am  să-l  mai  prăşes;  încă  de
          rcjie  In  primul  rfnd  faptului  cS  comite  -   Sâ  nu  precupeţim  nici  un  efort  pentru   pinâ  sub  frurue  li  clădeam  muşuroiul  Sî  fi’  mai  frumos  şi   două — trei ori.  pe  raion  la  muncile  de  îngrijire  a  cul­
          tul  executiv  al  sfatului  popular  raional   a  asigura  realizarea  in  întregime  a  pla­  aparat  dc  vint,  ne  ziceam  noi  $i  eu  asta  ne  vedeam  de  alte   Anul acesta n-am sâ aplic muşuroitul şi rârlţatul. M*am   turilor  Printre  fruntaşii  întrecerii  patrio­
          Sub  pretextul  că  ane  chipurile  alte  sar­  nului  dc  colectare  la  loate  produsele  In   treburi  convins că metodele acsstea înapoiate nu vor aduce niciodată   tica  din  această  comună  se  numără  ţă­
                                                                   Trecea  aşa  o  zj  după  alia  şi  toamna  la  cules  vedeam  că  ştiu-
          cini  mai  importante,  nu  se  preocupi  de   scopul  ridicării  nivelului  de  trai  al  oa­  leţii  sint  mi:i  şi  de  multe  ori  necopţi  Din  cauză  că  porumbul   bel «uf. Toate lucrările mă voi strâdui Să le fac la limp Aşi.   ranii  muncitori  Timotei  Sebastlan  din
          organ  tarea  colectărilor,  lisindu-le  să   menilor  muncii,  în  «copul  întăririi  alian­  a  fost  lăsat  prea  des.  nu  a  putut  sâ  se  dezvolte  şi  să  dea  rod   voi aştepta fără gnjâ toamna care-mi va aduce ur rod bogat   satul  Răduleşti,  Paşcota  Gheorghe  din
                                                                                                                              ARMIE PETRU B.
          ae  desfăşoare  la  voie  In-ămplâni  Sarn-   ţei  frăţeşti  a  clasei  muncitoare  cu  ţâră  ]   mai bogat     ţăran muncitor din Ohaba de sub Piatră  Strigoanea,  Coeiş  Petru  dm  Lâpuşme,
          ntlfi trasate sfaturilor populare comunale  ruraw muncitoare 1  Acestea au fost trusă tn vremurile irecurto Astăzi, avem cu  emanai Hîţeg  Cimponoru loan din BJmuc şi aJţi’«
   4   5   6   7   8   9   10   11   12   13   14