Page 6 - 1954-06

Pag. 2 DRUMUL SOCIALISMULUI Nr. 45
r
Nici o zi sub pian, nici un Cooperativele raionului Brad, pot şi trebuie ^rima iciUiaarz de La 3an Pi<ibvaQ4L
O}ut preşedinte zice că eu rtu-s sord
Am primii zilele acestea ta redacţia
indice neindepiinit sâ-şi intensifice munca de achiziţii ziarului vostru cea dimii scrisoare de Iu hună cu Sfatul, sâ mă plîng mai departe
In munca de coottaotărl şi achiziţii, zultate la achiziţii in decursul primului Jon Pribeagu (de mult o aşteptam) . fi. directorului de cămin ori directorului
Sub această lozincă, colectivul de mun ginit numai la mărirea producţiei, in cen­ multe din cooperativele raionului Brad trlmeslru. s-a culcat pe lauru victoriei, mare ne-o fost bucuria clnd am aflat cu şcolii M-am plins ; şt-am losi osculfauL
Citorl, tehnicieni. Ingineri ţi funcţionari de trul preocupărilor sale este şi calitatea au obţmut succese însemnate in primul pe luna mai planul atingind un procent promisiunea ce ne-o făcut o cu această Dar credeţi că insistenţele acestora au
la fabrica de hlrtie „I Mai” Petreştl, de­ produselor In acest scop s-au luat dc trimestru al acestui an Printre coopera­ neînsemnat Cetăţenii care Livrează acestei ocazie: „N-om să va uit. o să vă moi reuşii să înduplece pe nemUoaso biblio­
pune eforturi sponte în vederea realiză către conducerea tehnico administrativă tivele fruntaşe In această muncă se nu­ cooperative animalele contractate (printre ficriu". ..Şi, sâ şuţi că Ion Pribeog» tecară ? Nici vorbă Cete ctteva sule de
ru sarcinilor de plan zilnice, lunare ţi masuri cate să stimuleze îmbunătăţirea mără şi cele din Bucoş şi Baia de Crlş. care şi Lupu Victor din satul Lunca care nu e om zgirdt sc ţine de treabă Din cărţi şi broşuri pe care le am (cam oreo
anuale caL-toţu produselor prima indoplimndu-şi planul pe trimes­ a predat cooperativei din Baia de Cr»ş icrisoarea pe care o publicam acum. veţi >00 ia număr) stau înghesuite, Incuiale
Pentru înfăptuirea acestei lozinci, co Printre aceste măsuri se numără, re- trul 1 in proporţie de 170O/ O iar a doua la începutul lunei mal două bovine), aş­ face pnma cunoştinţă cu ei — parcă cine ştie ce rău mare ar fI fă­
leclivul de muncă îndrumat in perma­ cepţionarea produselor intre fazele dc In proporţie de l42o/ 0 teaptă unde mărfuri din comerţul de în­ Sâ ştiţi, că bine J-a plndil mama — cut — fn dulap încă din anul trecui; de
nentă de organizaţia de bază ţi comitetul fabricaţie bazată pe metoda sovietică Li- Cooperativa„Buceşana“ din Buceş a reu­ tâmpinare care lipsesc de la cooperativă, fle-i fărîna uşoară — cind a zis: „Ion cind a fost numită bibliotecară iovurăşa
smdicat, a trecut la aplicarea a o sene dia Savelieva, tn-sensul că produsele lu­ şit oa ţi pe luna aprilie să-şi realizeze şi cum sînt: ţigla, cimentul, cheresteaua şi Pribeagu, să-i fie numele" Ştia ea ulunci, Popescu Veronica... Şl să vedeţi, nia cel
de măsuri tehnico-organizetorice, care crate defectuos la una din faze nu pot chiar Eă-'Şl depăşească planul cu peste altele ce şlia — ce ştiu şl eu de abia acum : puftii curiozitatea nu o împinge să mat
au scos la iveală numeroase rezerve in­ trece la altă fază pînă cînd nu se cerce­ 500/o De asemenea pină la 20 mai, dato­ Conducerea Comraicoopulul Brad. în „că voi fi sorocit ca toată viaţa să n-om vadă Ce fac bietele cărţi
terne dm Întreprindere. tează cauzele de unde vine defecţiunea, rită muncii sîrgumcioasc a colectivului în Irunte cu tovarăşul director Cal! Ştefan, tihnă şi nici odihnă, sd tot călătoresc sl Descurajată, dar cu Incredre mă udre-
In acest scop s-a montat un nou regu­ lulndu-se cu această ocazie măsuri pen­ frunte cu preşedintele lancu Simion, vi­ n-a luat măsuri severe pentru impulsio­ ti călătoresc prin cete sale ş» comune din sez ziarului
lator la maşina numărul 3 dc fabricat tru înlăturarea lor. La lei, s-a introdus cepreşedintele Striuţ Nicolae şi casierul narea livrărilor de Ia furnizori, fapt care far <r\ . Zice că ea nu-t la dispoziţia secţiei
hîrlie la cane s-a mal adăugat şi un rccspţionarca materiilor prime şt auxilia­ Mateş Azarie. această cooperativă şi-a a dus la această lipsă De asemenea de Dar, mâ luat cu ttorba — aşa-s eu. culturale — auzi vorbă — şi că pe ea o
dispozitiv de oprire automată, asigurând re ce se IoIosîîc in procesul tehnologic şi realizat din plănui lunar 89,0C/ ( Şi ca către comraicoop se face excepţii cu unele (ml plac amintirile dIu copilărie — şi plăteşte Ministerul invăţâinintului şl nu
protecţia maţinu In caz dc defecţionarc A- semnalarea dm timp a celor necorespun- această cooperativă mai sint in raionul cooperative, care l-au cu prioritate măr­ uitai să vă povestesc o întimplare Inte- at Culturii, că ea nu primeşte biblioleco
ceasta este Inovaţia tovarăşilor Solcec Io- zătoare Brad, cea din comuna Bucureşci şi altele furi din comerţul de întimpinaie Mal resonfă ,* că mia tare mulle ml se fn- (acum 3-a trezit după 8 luni) şi. culmea
slf ţi Boer Friedench care a tras duipă Conştienţi de faptul că nivelul cultural mult deeit atit, la depozitul centrai de fîmpfă. zice că n-are timp, că-1 foarte acupatd
Majoritatea cooperativelor dm raion In­
sino mărirea vitezei maţinll cu l2Vo al populaţiei creşte şi odată cu el creşte să nu şi-au îndeplinit planul de achiziţii mărfuri al URC.A.D Brad se mai prac­ Cum mergeam, vezi, ca omul cu tre­ Parcă eu n aş avea ochi s-o văd cum
O altă îmbunătăţire s-a mai adus de şi nivelul ea tel ic, colectivul a elaborat nici pe trimestrul I şl mei pe luna apri­ tică încă vânzarea mărfurilor — chiar şi buri, grăbit, de odată md aud strigat : — fie ploaie, fie vini — o întinde; zice că
către tovarăşii Panaitescu Tralan, Muller noi tipuri de caiete, confecţionate cu un lie Mai mult de cît atit, unele coopera­ a celor din comerţul de întâmpinare — di­ — Am o mare plîngere Nu cumuaan merge la oraş.
Krlch ţi olţU lucru care a făcut pasibil aspecl exterior mat frumos pe de o parte, tive mei in luna mai nu şi-au remediat rect du» depozit, la rudo şi la salariaţii îmi zise biblioteca căminului cvltural din . .Şt, clnd mă glndesc că fn raionul
urcarea vitezei la o altă maşină cu 10«/e iar pe de altă parte, s-au lărgit aceste lipsurile ce le aveau In munca de achi­ U R C A D -ului Caz concret în ziua do 22 Bobîtna- nostru sînt alllco bibliotecare ce ser­
Aceste inovaţii au făcu» posibil reali­ sortimente pnn fabricarea caietelor cu fi- mai tovarăşul Beriu loan. referentul co­ — Nu — zic eu Dar le servesc cu vesc atit de frumos pe oamenii muncii,
ziţii O astfel de cooperativă este şi cea
zarea planului pe luna aprilie iu pro­ laje mari de citc 103—150 şi 200 file din Crişdor, care m primul trimestru n-a mercial al Comraicoopulul, a vîndut di­ multă plăcere. Şi biblioteca căminului imi vine parei, uite aşa cile odaia, să
porţie dc i lO,S5°/o Comparmd această Pentru trecerea la o astfel de produc­ realizat du» planul valoric la achiziţii de rect din depozit, o pereche de cizme caaro cultural îmi întinse o jalbă pe care pro­ l-o spun drept fa obraz: „af rămas în
realizare cu aceeaşi perioadă a anului tre­ ţie. s-au achiziţionat utilâie vechi scoase cil 58,50/», in tuna aprilie 26,Blo/ 0 , ca apoi de la comerţul da Întimpinaie (nu ţtm» misesem că am t-o Irlmil redacţiei zia­ urmă, mamă vitregă I" poale se va se-
cut observăm o creştere de 5.793/ 0 Valoa­ din uz de la unele edituri din ţară care in 20 de zde din luna mal, să nu realize­ cum o li aranjai cu produsele agroaii- rului ..Drumul Socialismului”. zisa şi secţia de lnvăţdmînt a raionului
rea producţiei globale s-a realizat în pro- au fost recondiţionate prin imjloace pro­ ze nimic Şl motive găseşte tovarăşul mentaie ce trebuiau date în schimb). In fală. că redau lexiul scrisorii, căci Orăştle t)i va trage Io răspundere pe ne­
porţie de 11 l°/o. Iar faţă de luna aprilie prii şi puse In funcţiune Cu aceste uti­ Cărăbaş Mihal, preşedintele cooperativei. aceeap zi tot tovarăşul Beou a mal vân­ su l secret: miloasa mea mumă vitregă. Popescu Ve­
1053 ea este depăşită cu 4% De asemenea laje (aparate „5TRECKER") «.-a dotat Motivează că în raza de activitate a coo­ dut dm depozit o pereche de pantofi, cel „Eu. subsemnata bibliotecă a căminu­ ronica — educatoare de drept şl bibtla-
productivitatea muncii o Crescut cu 13°/o secţia do confecţium, iar de le I iunie perativei dm Crişcior nu sini posibilităţi drept la liber, caseriţe» de ia Comraicoop. lui cultural din comuna Bobîlno, autnrf tccară numai cu numele".
faţă de luna aprilie a anului trecut a c s a treout la o producţie de milioane de achiziţionate, că planul o prea mare Iată de ce cooperativele dm raionul domiciliul stabil In acelaşi local cu sus- In aşteptarea deschiderii
Preţul de cost este indicele sintetic care de caiete din aceste tipuri ridicind prin şi altele Realitatea însă e cu totul sita Brad duc lipsă de unele mărfuri dlr» co­ numitul cămin, cu Inima îndurerată, cu uşLloj- mele, semnezi:
oglindeşte grija cu care este gospodărită acestea Şi mai mult producţia noastră de Munca de achlalţli şi contractări In raza merţul de Intimplnarc, mărfuri care ar lacrimi (n ochi şl cu lacăt pe uşa dula­ Biblioteca Căminului Cultural
o întreprindere In ceea ce priveşte folo­ caiete de activitate a cooperativei Crişcior nu putea impulsiona producătorii sâ-şi valo­ pului cu cărţi, aduc la ctinoşlinţa tntreoii BobQoa
sirea materiilor prime Şi auxiliare, piese­ Colectivul întreprinderii .1 Mal”, a în­ merge din cauză că tovarăşul preşedinte rifica produsele lor prin cooperaţie regiuni, că de etnd a fost numită ca bi­ FI, şi aşa păţii . După cum vedeţi, mă
lor de schimb etc s au luat o seamă de registrat succese deosebite datorită ex­ îşi pune la punct in primul rlnd treburile O -lipsă fundamentală in nerealizarea bliotecară tovarăşa Popescu V^eronlca — ţinut de cuvlnl Dădui scrisoarea redac­
măsuri, cum este folosirea apei grase sarcinilor de plan la achiziţii o constituie ţiei ziarului şl mi văzui de treabă
tinderii sistematice a Inlrecoril socialiste personale, neglijind sarcinile ce-l revin educatoarea grădiniţei — nimeni nu o
in czrcuit închis in cantităţi mai mari la in cea mai mare măsură slaba muncă Plecai mai departe.
Printre fruntaşii întreprinderii se numă­ Clnd este căutat, tovarăşul Cărăbaş este venii să citească nici măcar o carie sau o
holendrele de măcinat Această măsură politică de masă desfăşurată de organele ..J>este vreo săptdmînă o să vă mai
ră brigăznle conduse de tovarăşii'. Falit foarte greu de găsit El lasă vorbi că broşură.
a fost luată In scopul reducerii pierderi­ sindicatului lucrătorilor dm cooperaţie Zadarnic m-am ptins şl m-am ffngull senu şi alte inlimplărl
Maria, Stânuş Nicolae, Borca NLcolae şi pleacă La cooperativa din Gura Barza,
lor de fibra şi de materii de fncleire In Aşa se explică faptul ci difuzarea cărţu la sfatul popular din comună, că rova- ION PRIBEAGU j
alţii, care îşi depăşesc zilnic normele de dar daci-1 cauţi aici, afli că nu a dai pe
opele reziduale Sistemul a/ătat se ba­ producţie cu cite 35—45 la sută la această filială cu săptăminiJe. la sato prin cooperaţie nu constllule o
zează pe Inovaţia tovarăşului Aleman Coimtetu) sindical de întreprindere a îndeletnicire de frunte a gestionarilor.
loan, inovaţie care a contribuit simţitor organizai întrecerea pe brigăzi, echipe şi Un alt motiv care determină nereallza- Aceste cărţi care ar putea lumina con­ Lipsuri ce trebuie grabnic Lichidate
la sporirea producţiei la acest loc de rea sarcinilor de plan la achiziţii de către
oameni, urmărind rezultatele prin grafice cooperativa dm Crişcior este faptul că ştiinţa ţăranilor, care ar putea eă-l con­
muncă vizibile la locurile de muncă, popul ari- vingă să-şi valorifice surplusul de produ­ De deservirea civilizată a populaţiei să dlbueşti unde şi de cine vor fi servite
' Atit inovaţiile aplicate In scopul reali­ zînd prin gazelele de perete fruntaşii în­ tovarăşul preşedinte nu 3-a gindit şl nu se prin cooperaţie, stau la multe coope­ trebuie să fie preocupat fiecare om aJ biletele.
zării de economii, cît şi in scopul creşte­ se gindeşte nJci astăzi să completeze pos­ rative Şl filiale du» raionul Brad, îngră­ muncii du» întreprinderea de transporturi Dacă se întâmplă ca aceste bilete sâ fie
trecerii socialiste, precum şi prin toate tul de vicepreşedinte achizitor, mulţu­
rii producţiei şi a productivităţii muncii, mijloacele agitaţiei politico de masă. mădite prin rafturi publice Pentru a rezolva cu succes a- servite de şelul haltei M un te an u Nico­
au influenţat preţul de cost care a scă­ mind u se numai cu ce mai face magazi­ De toate aceste lipsuri so face vinovată ceastă problemă, conducătorii autobazelor lae, In mod precis cei care vor pruni, pri­
Dm totalul muncitorilor întreprinderii onerul Culda Gheorghe Acesla insă nu
zut faţa de IndicUe planificat cu 2.70»/ o şl conducerea U R C A D Brad, care cu trebuie sâ-şl organizeze temeinic munca mii bilete vor fl cunoscuţi intimi, -sau a-
83o/ 0 sint antrenaţi in întrecerea socia­ poate face şi munca de teren a achizHo
realizîndu-se o economie' numai in luna toote că le cunoaşle, lasă lichidarea lor in scopul de a veni la Ump şi In cond»- cele persoane care şi-au manifestat oma­
listă Metodele sovietice sint un factor rului şi munca de magazioner. Neducin-
aprilie de 49 155 lei de azi pc mime ţiunj optime în ajutorul publicului călă­ giile faţă de dânsul Ungă un păhăruţ sau
hotăritor în obţinerea de noi rezultate du şe pe teren in problema achiziţiilor c
O preocupare de scamă pentru colecti­ Dac ă l Întrebi pe tovarăşul Neaeşu Cor­ tor
Metodele pe care le aplicăm sint cele ale şl natural că pionul la acest resort să două de ţuică.
vul nostru este şl lărgirea sortimentelor, nel, vicepreşedintele eu valorificările d»n Din păcata însă nu în acest fel proce­
Iu1 Rogaciev, Babchin, LidJa Corabelnico- nu fie îndeplinit, deşi în comunele şl sa- Faţă de această atitudine grosolană
alît pe baza economiilor cît şi prin folo­ cadrul U R C A D. Brad. ce măsuri a luat dează tovarăşul Munteanu Nicolae, de la
sirea deşeurilor. In acest scop s-au con­ va, Lldia Savelieva şi altele asupra că­ tele du» raza dc activitate a cooperati­ pentru Intensificarea muncii de achiziţii halta din Sebeş, La această staţie deser­ conducerea I.R.T.A va irebui să la po­
fecţionat noi prototipuri de carnete, blo rora comitetul sindical In colaborare eu vei sint în rcest sens posibilităţi vaste şl contractări şl pentru lichidarea lipsuri­ virea publicului cu bilele nu se face tn ziţie hotirită in vederea lichidări) cu de-
curl şl agende care au fost uniformizate conducerea întreprinderii au avut o pre­ Numai In comuna Blăjent o comună în­ lor ce dăinuie încă la cooperative Iţi răs­ mod organizat Dacă vrei sâ scoţi un bilei săvlrşire a acestor favoritisme dăunătoa­
ocupare de seamă tinsă. unde cooperativa din Crişcior are
pe sector Astfel în luna aprilie s-a tre­ punde: pe o distanţă mal mare (de exemplu la re
cut la fabricarea lor in masă Pentru Avînd mereu In faţă sarcinile plenarei trei filiale, s-ax putea realiza Întregul
a obţir.e rezultate mai bune în această lărgite a C. C. a) P. M R din august plan de achiziţii al cooperativei mal ales — Măsuri de lot solul am luat noJ; şe­ Sibiu sau la Deva) trebuie sâ te situezi In T1NCA GHEORGHE
direcţie, s-a montat o hală nouă înzes- 1953 colectivul de muncitori, ingineri şl la animale, furaje şl nud dinţe, clrculărl... eu şl tovarăşul preşe­ postura ghicitorului, în sensul că trebuie corespondent voluntar
Irind-o cu moşim recondiţionate scopului funcţionari muncesc cu elan pentru o tra­ Pentru realizarea planului c necesar în dinta ne dăm silinţa, muncim... dar...
Aceste măsuri au făcut posibil să atingem duce in fapte lozilnca „nici o z) sub-plan, primul rlnd ca tovarăşul Cărăbaş Mihal E lucru cert că In oarecare măsură to­
în luna aprilie o producţie de 640®/ a faţă rea un indice neindepLuiit”. Bl lichideze cu nepăsarea ce a manifes­ varăşii preşedinte şl vicepreşedinte mun­ S P O R T
dc plan. lucru care garantează o creştere BLAGA NICOLAE, tat-o fn muncă In ultimul tunp, să dea cesc. Insă faţă de lipsurile ce se manifestă 7 4 0 3 12- 9 0
serioasă şi în viitor. directorul fabricii de hîrlie dovadă de mai mult spirit de răspundere In urma etapei a Vllf-e a Jocurilor de „Progresul” Deva
Colectivul Întreprinderii nu fi a- măr­ „1 Mai" Petreştl personal faţă de sarcinile ce-i revin In la diferite unităţi, tovarăşul Neaeşu tre­ fotbal din 30 mai a c_, s-au înregistrat „Fi. roşie" Alba fl 3 1 4 10-16 7
calitate de preşedinte el cooperativei din buie eă înţeleagă că nu se maJ poate to­ următoarele rezultate: „Metalul" Ghelar 8 2 1 3 9-1) 5
fl2 1 5 10-12 5
„Minierul" PetnJa
„Metalul' 1 Cugir—„Fl. roşie" Alba 3—2.
Informaţie Crişcior lera nici un „dar”, pe stadionul de la Cugir „Constructorul” „Fl. roşie" Lupeni 8 2 1 5 0-14 5
încă de La Începutul trimestrului II diţlunile pentru participarea la tragere, Cam In aceeaşi situaţie e şl cooperativa Cu sprijinul comitetului raional de Hunedoara—„Progresul" Deva 2— i, la Că- . Dmamo” Orâştie 0 1 3 4 10-18 5
1954, o bună parte din salariaţii institu­ nea vino soldul mediu necesar din RJbiţa, care de asemenea In primul partid, al Uniunii Regionale a Cooperati­ lan. „Flacăra" O rişti e—„Avântul" Sebeş „Metalul" Bi-ad 8 1 3 4 6-15 5
ţiilor şi întreprinderilor noastre precum Tovarăşii caro îndeplinesc aceste con- trimestru nu şl-a îndeplinit dc cit 36«/ ţ velor de Aprovizionare şl Desfacere Deva. l—l, la OrâşUe, „Locomotiva" Slmeria „Metalul" Zlatna a 2 1 5 0-10 S
şi o bună parte de ţărani din gospodă diţlure şl care doresc a lua parte la tra din plan, in luna aprilie 31,03%, iar pină intensificând munca de teren, munca poli­ —„Fl. roşie “Lupem 2—fi, )a Lupeni; „Mi­ „Minierul" Lonea 7 1 2 4 5- 8 4
riile de stat, colective şl individuale au gcrvle la sorti pot încă depune sumele la 20 mai planul pe această lună a rămas tică de masă, nu numai că se vor lichida nerul" petnla—„Dinamo" Orăştle 3—0, „Locomotiva" Sun an a 7 2 0 5 4-15 4
înţeles «-copul caselor de economii CEC şl cuvenite pină la 30 iunie 1954 Depu­ lipsurile ce au dus la nerea Uzarea planu­ la Febrila; „Metalul" Zlatna— „Metalul Astăzi. în regiunea noastră, tn cadrul
au început să depună pe librete CEC cu nerile după 1 Iunie 1954, trec ca valabile complet descoperit Lipsa de răspundere Chel ar 3—1, la Zlatna şi „Minerul" Lo- etapod a IX-a de fotbal, vor avea loc ur­
cişligurl, reuşind ca pînă la sfârşitul tri­ pentru tragerea din octombrie, adică pen­ de care dă dovadă în munci tovarăşul lui dar se vor face paşi serioşi pe dru­ nea—„Metalul" Brad 0—0, la Lenea mătoarele întâlniri: „Metalul" Zlatna—
mestrului II să şl facă un sold mediu dc tru trimestrul llf Dolga Traian, preşedintele cooperativei mul aprovizionăm In bune condiţlum a „Dmamo" Orăştie; „Metalul" Ghelar—
In urma aceslei etape, clasamentul este
peste 5000 iei, pentru ca astfel să poală Se pot face dopuneil pe librete CEC din Ribiţa, care nici nu vrea eă audă de oamenilor mundJ de la sale cu produse „Metalul" Brad; „Fl roşie” Alba—..FI.
participa la tragerea ce va avea Iod la 4 atlt pe cele cu cîştiguri cît şl pe cele cu munca de achiziţii atrage după sine ne- industriale Iar a celor de la oraşe, prin următorul: roşie" Lupem; „Constructorul" Hunedoa­
iulie 1954. dobindă. de către toţi cetăţenii regiunii „Metalul” Cugir a fl 0 0 20- 5 16 ra—„Minierul” Petrda; „Flacăra" Orăştle
reaii zorea planului la acest resort îndeplinirea planului la contractări şl achi­
Totuşi pLnă la această dată mai sint in noastre „FL roşie” Orâştie H 5 2 0 21- 6 14 —„Minierul" Lonea; ..Progresul” Deva—
că — şi în special in oraşul Petroşani Economiile depuse La CEC pol creşte Chiar şi colectivul cooperativei din Baia ziţii, cu produse alimentare. „Constructorul" Hunoi 0 5 2 1 11- 8 12 „Metalul” Cugir; şi „Avântul” Sebeş—„Lo­
— depunători care nu îndeplinesc con- cu 250, 200 şi 100 )a sută de Crlş care a înregistrat frumoase re­ BERGHIAN EUGEN „Avlnlul" Sebeş 1 4 3 C 15- 6 11 comotiva” Sunena
Directorul a vorbit şl despre aceasta ceva cu litere caligrafice, aunl Sint cb — Am uitat sâ-ţl spun. prima praşilă, Din comuna Vălişoara
Zile din viata unui sat in conferinţa lui Praşila La a şi început tova zile de cind l-a primit tovarăşul trebuie făcută adine sâ stârpim buru­ Târanul Popa Petru din satul GrueLad
tot A doua
de citeva zile
ienile cu rădăcini cu
Nagy Anton. O bătrlnlcă s-a apropiat şi
ea de poartă să-l privească O facem mal puţin adincâ şj a comuna Vălişoara, de mult Lotenţi oria s &~
Preşedintele — Imi pare că 1 sens ceva pe el, eu treia la fel pentru că dacă săpăm adine şt vândă boli mari sl fri/moşl ce-i avea,
Pretutindeni ţăranii muncitor» lup4â Pe drumul care duce la cimp, merg nu prea văd bine — se adresă bâtrina la praştia Ill-a ajungem cu sapa la ră­ să*şl cumpere alţii mai tineri. Iar cu ba­
pentru ca &ă obţină o recoltă bogată Şi grupuri de oameni. Bărbaţt ţi femei cu Un grup dt oameni s-a adunat în faţa unui băieţel cure se juca cu o minge dăcina porumbului şl asta nu-1 bine — nii ca aveau săi riminâ. să-şi acopere
In satul Băcta se munceşte cu multă sapelo ps umăr, merg dlscutind între ei sfatului popular Sint ţărani Individual) — Da e scris, nană Floare: „Fruntaş 11 explica baci Nagy pc îndelete anumite necesităţi ale gospodărie) Cu
însufleţire Ţăranu cinstiţi traduc in Sînt mulţi gospodari de frute în Bâcia jl întovărăşiţi Discută Intre ei despre al satului" — ceU băiatul cu glas tare. — Apoi. din bâlriru eu nu ţin minte acest gînd şl-a dus bou La tirg Suma da
fapte hotărârea partidului şl guvernului Plnă şi copil II cunosc. Nagy Anton şi muncile agricole — Apoi cum vine asta 7 să f| săpat aşa porumbul — spune femela 5200 lei Insă ce o primise în Urg pentru
nevastă-sa au ajuns in capătul holdei — Nu ştiu ce ne om face cu griul L a
In zori Băiatul începu să o lămurească mal Aja a fost din bătrrint Asta l după el nu l-a convenit. I-a adus acasă şi l-a
Crlul a crescut frumos dar e năpădit de năpădit rapiţa sălbatică din nou — îşi departe contractat pentru a-i livra stalului.
Nu s-a luminat bine de ziuă. Mergind buruieni spune glodul unul du» grup Asta înseamnă că baclu Nagy a insâ- agrotehnică — o iâmuri baci Nagy. Clnd şi-a predat boli organelor ORACA,
pe drumul care duce la gară în sat, tţ! Nană Etelka (nevastă sa) priveşte la­ — Aproape câ-l Snflbuşe rapiţa Pcsie minţat la timp, pliveşte griul şi prăşeşte — Dacă spui tu eşa, înseamnă că-» tund clasaţi In categoria extra grasă,
face Impresia că totul e adormit în jur nul cu admiraţie. lot e galben. Parcă am fi semănat raplţJ porumbul la timp — Atit a putut reţmo bine a primit pentru el nu 6200 cit primise în
Ajungind pe uliţele satului îţi schimbi — Ce frumos ar M de n-ar li atâtea bu­ nu grîu — zise Nagy Anton care s a oprit puştiul din cele discutate de oamenii — Tu le pricepi la lucrurile agroteh­ tirg Ci 8542 lei Plus de aceasta a mal
imediat părerea. Oamenii s-au sculat in ruieni Dar o să le venim noi In „ajutor" şl el dm drum. aJăturindu-se grupului mari clnd vorbeau despre Nagy Şl acum nice Zise femeia pnmlt B fuse piele. 3 kg talpă, apoi l-au
zorL Unii muncesc in curte, alţii in grădină — Apoi trebuie plivit incâodatâ Nu-1 — Doar ou degeaba vrem noi sâ ob
— începem de la capătul celalalt. Aco­ era tare mîndru. că a lămunt o pe bă- fost scăzute dm obligaţiile de predare
Cerul albastru semn fără urmă de nor putem lăsa cu buruieni Ploile sint de ţinem mai multe cereale Trebuie sâ-i
lo sînt buruieni mai mulle El sint prînui trinâ. faţă de stat 250 kg porumb şi 94 kg
prevesteşte o zi frumoasă care au ieşit la plivit dm tarlaua aceea vină — vorbi cu convingere Croza Aron smulgem pâmlntuluJ tot ce putem carne, iar In valoare de 840 lei a cum­
....Bună dimineaţa" La auzul salutului Printre fruntaşii satului se mai numără preşedintele întovărăşiri) din Bâcia * Prăşind de zori şi făcînd planuri, tim­ părat o seamă de articole din comerţul
de „bună dimineaţa" priveşti surprins In şi alţi ţărani Individuali. Cu multă tra­ — Noi aşa laoem mai plivim griu) incă — Gata eşti Etelka 7 — întrebă Nagy pul trecea pe nesimţite Se apropie a- de fntimpmare
jur „Secretul" ţi se dezvăluie însă repede. gere de Lrumă ţşi muncesc pâmintul To- odată şl săpăm porumbul de trei ori, Anton pe nevastă-sa Femeia luă coşul meaza Cel doi priveau spre sal. Aştep­ Ca ţăranul Popa Petru au procedat
Staţia dc radioficare din Bâcia şi-a ma loan şl Şocaci Adam Flecare zi prie­ după regulile agrotehnice — maJ spuse cu merinde pregătit dinainte şi ulciorul tau mîncarea mulţi ţărani săraci şt mijlocaşi de pe
început emisiunea. Se pare că a2t a in­ lnică o folosesc pentru întreţinerea cul­ preşedintele cu apă în curte o aşteaptă napa pregătită ...— Ce mult aţi săpaţi Bravo I sinleţi rasa comunei Vălişoara De la începutul
timat Dar nu, n-a intimat Cu gindul turilor lală de cc harnicii gospodari sint A doua zJ a pornit la cimp. Pe dru­ din timp de baci Nagy Cu sapele pe adevăraţi fruntaş». Se bucură Etuş fica anului şl pină tn luna mai, 69 de familii
la treburile ce-i aşteaptă, oamenii s-au cunoscuţi şi respectaţi In sat. mul ce ducea la holdele din coastă a în­ umăr mergeau alturt pe mijlocul drumu­ lor. au încheiat contracte pentru 76 capele
sculat mai de dimineaţă tâlnit şi alţi întovărăşiţi şl ţărani Indivi­ lui Baci Nagy se Întoarse şi privi înapoi. —Bme că a> venit. Ne era foame — h de vite dm care 20 bol, 40 vaci. 10 viţel
— Este ora cinci. Transmitem un sfat Printre intelectualii satului. .. duali Unii mergeau la plivit. Iar alţii să — Ai uitat ceva 7 — U întrebă nona spuse maJcâ-sa şl 6 minzaţi
agricol cu întreţinerea culturilor — ră­ înceapă prăşitul porumbului, a sfeclei de EleUca — V-am adus ceva bun După ce a-au
Parte dm vitele contractate au şl lost
sună limpede vocea crainicului. Rusu Alexandru directorul şcolii este zahăr, floarea soarelui eau alta cu'.hjrl — Nu, mă uitam la poartă... La drapel. săturat au început munca din nou predate Ţăranul Gros Miron din satul
Şaş Ludovic s-a aşezat mai aproape iubit de cetăţeni) din Bâcia In once Îm­ Baci Aron Groza, preşedintele Întovă­ — Ne-ar sta râu fârâ el — Ne grăbim Mluie terminăm prăşitul
prejurare tovarăşul Rusu este printre el răşirii din Bâcia. este întotdeauna exem­ Sâliştioara a predat un viţei şl doi min-
de difuzor. Aşa face întotdeauna, cind — Apoi nu sîntem noi prunii care Ieşim Timpul nu ne aşteaptă — vorbi baci
Deseori el ţine conferinţe la căminul plu pentru ceilalţi ţărani muncitori din zaţi. Iar Vasiu loao dm Sâliştioara Popa
se dau sfaturi agricole I se părea că, la prăşit Doarâ nu ne facem de ris tn Nagy
cultural Oamenii î| ascultă povaţa El comună Şl totodată un bun agitator Nicolae dm Vâhşoara şl alţi*. *u predat
crainicul ar trebui să vorbească ceva
ştie să le expună problemele într-un mod faţa satului Seara . . . cite o vacă primind sume intre 2100 şi
mal tare Duse mina la butonul difuzo­ Din vorbă O» vorbă cel doi se pome­
foarte atrăgător. Ş> discuţiile Intre ei Drapelul roşu 2500 lei.
rului şl Invîrtl puţin La dreapta. Vocea niră câ au ajuns la marginea satului Oamenii se întorc de la cimp Arşi de
crainicului a devenit mal puternică. sint întotdeauna vii, Interesante De cu- — Cine va clşllga drapelul roşu do Cotiră la stingă Pe ale) era cărarea care soare, obosiţi dar veseli Ziua a fost fru­ In scopul deplinei reuşite 9 contrac­
Ludovic urmărea cu atenţie flecare cu- rind a ţinut o conferinţă despre Îngri­ fruntaş al satului 7 Iată întrebarea ce şl-a ducea la pâmîntu) din luncâ unde are moasă şi au muncit cu spor. tărilor de animale cu statul, e necesar
vîrvt. Era vorba despre prăşitul porumbu­ jirea culturilor. puneau deseori băclenll. baci Nagy porumbul Insămiţat în cui­ ca sfatul popular, organizaţia de bază şi
deputaţii să ducâ şi pe viilor munc« in
lui. Sfatul agricol s-a terminat Trei lu­ — Nu-i deajuns să semeni la tunp Seara Işi pregătesc uneltele pentru a
.. Vcstoa s-a râspindit ca fulgerul. buri aşezata în pătrat. doua zi Este o adevărată hărmălaie rindul maselor de ţărani săraoi şi mij­
cruri i-au rămas Întipărite în minte lui Culturile trebuie îngrijite la timp şl ori — Nagy Anton a ciştigat drapelul roşu — Osre sînt multa buruieni 7 îşi spuse locaşi. pentru a se contracta pe lîngâ vite
Şaş. Să prăşească porumbul de trei on, felul Iţi face Impresia câ tn fiecare curte
de cite ori e nevoie — cuvintele directo­ Deşi ştiau cu toţii că Nagy Anton este nana Etelka gindul mart şi un însemnat număr de porci, miei,
cum trebuie prăşit şi că trebuie prăşit la există o fierărie. Tăişul sapei ţipă. bă­
rului sint pline de un mare adevăr, pe un gospodar destoinic, mulţi du» Bâcia — Sâ vedem am ascuţit bine sapele 7 etc Muncind tn această direcţie, organi­
timp La fert ca Şaş L ţânarui muncitori tut de ciocan pe o bucată de fier Sa­
care ţăranii muncitori l-au inţeles. Unii nu j-au mulţumit cu cele auzite Voiau Şi baci Nagy privea muchiile sapelor zim- pele trebuie să albă tăişul ascuţit, pen­ zaţiile de partid sl de stat asigură ţăra­
din Bâcia ascultă cu regularitate sfatu­ bind
rile agricole. Apoi ies la cimp şl apileă tu au plivit griul odată. In urma prea multor sâ vadă cu ochii lor dacă in».r-aJev3r tru a le veni de hac buruienilor nilor valori juste pentru animalele con­
Au fost şl buruieni nu-l vorbă Baci
practică celo învăţate ploi, buruienile au crescut din nou. Acum drapelul roşu este ailrnat de poarta lui Mai tirztu toate se liniştesc Oamenii so tractate. asigurând în acelaşi timp hra­
Nagy a început sâ le scoată din rădă­
Fruntaşii plivesc griul a doua oară apoi au sâ-1 Nagy S-au dus mai mulţi pe rlnd cină culci pentru a se scula a doua zJ de di­ na muncitorilor din fabrici, uzine şi şan­
secârească Tvebuie să se grăbească pen­ într-adevăr Pe poarta casei cu Nr 100 mineaţă Aşa trec zilele Bătălia pentru tiere.
Dimineaţa, e forfotă marc în sat. A — Ce bagi sapa asa adînc omule 7 —
plouat mult şl lucrările de întreţinere a tru că mei porumbul nu aşteaptă prea dm Băcia, stă otirnat un drapel roşu s-a mirat nevaslă-sa cind a văzut cum o recoltă bogată este In to» IGHÎAN DUMITRU
culturilor s-au îngrămădit. mult. In trei colţuri Pe fondul ro^u, e scris sapâ. ANA CARANF1L corespondent voluntar