Page 3 - 1954-08

Nr 61 DRUMUL SOCIALISMULUI Pag. 3

V I A Ţ A D E P A R T I D Peste 400 de participanţi la concursul De ce în raionul Sebeş treierişul
Organizaţiile de partid trebuie intensifice de creaţie populară în raionul Petroşani şi dezmiriştitul au rămas în Urmă
Concursul de creaţie populară în cins­
Fină in ziua de 28 iulie, in raionul Se­
munca politică la arii şi ia bazele de recepţie tea cel ol de a'X-o-aniversări a «liberării t rotirea Dischetei unul abataj-cameră me­ beş s-a recoltat peste 47% din suprafaţa pini ce stat scoase corale goale şl aduse
canizat, iu un alt. colectiv de muncitori de
altele încărcate lingă ea. In al doilea rtnd,
patriei noastre şl a calai de a X-a aniver­ Ia Preparaţi a Petrata, au lucrat de ase­ cultivată cu p&ioase. cu toate că in acest după 2-3 ore de mers, mecanicul batozar
In prezent, in toate satele regiunii au plan la ard şl la bazele de reoajpţie Nu
început si se desfăşoare muncile de re­ s-au făcut gazete de perete, ştanduri de sări a AR.LU S.-ulul, concurs organizai meni o machetă a unul abataj, meoamaat raion de obicei secerişul începe in fle­ e sdîit să oprească batoza, deoarece palele
cu maşini şi utilaj şevletlc.
de Consiliul General A.R.LU.S. pe tema
coltare, bneJenş 0 colectare, munci care cărţi, lozinci, panouri de onoare, grafice, Concursul de areaţie populari a atras care an mal tirau. fnfcr-o serie de comune şl pleava neflind transportate se Îngră­
Joacă un rol însemnat In viaţa satelor 1 ete. .Prietenia Romtao-SovleUcă", se bunuri in re lanul Petroşani şl un mare număr unde munca a fost mai bine organizată, mădesc In Jurul el Incit nu se mol poate
$1 oralelor noastre Pentru reuşita de­ lata de exemplu organizaţia de bază din de o largă popularitate tn rândul oameni­ de creatori din domeniul literaturii şl unde a existat o preocupare permanente luară.
plină a lucrărilor in această campanie, . ŞoAmuş—«lila, nU a luat nici o măsură pen­ lor muncii dm regituneâ noastră. Muncito­ ptastxed populare. De exemplu, tânărul la­ din partea organizaţiilor de partid şl a ta unele comune din raion se manifestă
organizaţiile de partid au datoria să des­ tru a activiza colectivul de redacţie al ri, ţlnare muncitori, intelectuali, oameni borant Vasu Viorel do la U.R.U.M, Pe­ sfaturilor populare ţaţă de aoeastă pro­ şt alte lipsuri, care duc de asemeni 1a ta-
făşoare o puternică muncă de agitaţie po­ gazetei de perete care nu are ndd o acti­ pentru oare prietenia poporului nostru troşani, fi prezentat o baladă în care este blemă, secerişul se afUă chiar în ours de ttrziarea trelerişului. In comuna Apoldul
litică de masă La ark şi la bezele da re­ vitate. ou marele popor sovietic constituie lucrul vorba despre prietenia de arme zomlno- a 11 terminat ratele acestea Dar dacă în de Sus batoza a fosl dusă pe arie In ziua
cepţie, deoarece în aceete puncte sa con­ Există secretari ai organizaţiilor de ba­ cot mai de preţ, au pornit cu entuziasm sovtetlcă şi apoi de uriaşul ajutor pe care raionul Sebeş s-au obţinut succese in ce de 27 Iulie Ţăranii muncitori, dornici a
centrează toate acţiunile in perioada tre­ ză oa oai de ta Boşorod— Haţeg, Brănişca La crearea a numeroase opere de artă priveşte secerişul, nu aoelaşl lucru se poate se situa printre primii pe comună la tre-
populară, atlt în domeniul cusăturilor, al l-a acordat poporul sovietic, poporului spun© despre celelalte munci: transpor­ Jeriş şl predarea cotelor, şl-au adus orzul
ieri şui ai şl colectărilor. — lisa, Oarda da Jos—Alba, etc care au nostru Creaţie de literatură populară a
Organele şl organizaţiile de partid care uitat să mat instruiască agitatorii Sini a- ţesăturilor. «1 lucrărilor tn piele, al împle- tul recoltei la ani, treîertş şl dezmlrlştit. pe orie tacă de cum s-a făcut zlu! aş­
au făcuit acest lucru au cules roade fru­ pal unele organizaţii de bază ca cele de la Intre secoriş pe de o parte şi tneleriş şl teptând cu nerăbdare începerea treleri­
moase Steel, Slnorad, catanuU Mic—Hunedoara, dezmlrlştit pe de altă parte, există o mare şului Ce faloa însă 7 Treierişul nu a putut
disproporţie. Astfel dtn suprafaţa de peşte
Datorită muncii desfăşurate de agitatorii care nu se îngrijesc oa agitaţia vizuală să începe deoarece batoza era defectă. Ace­
de ta gospodăria „Drumul Iul Lenln" din /ie aotualâ, concretă şl mobilizatoare, cl o 7000 ha. secerată ptnă la 26 hdie, nu s-a eaşi situaţie e şl in comuna Glrbova Aed
Ceoaglu calcnul Orăşlle, colectiviştii au lasă s& Ha depăşită de evenimente, sau in­ treierat recolta decit de pe cca 200 ha şi 8-a batoza a fost dusă pe arie fără curele do
putut ti organizaţi pe echipe Acest lucru existenta demuriştlt doar 3000 ha ptnâ la aceeaşi transmisie. Comitetul executiv al sfatului
dată.
a făcut posibil ca In timp ce o parte din Deoarece tn prezent ariile şl bazele de popular raional cunoaşte aceste deficienţe
echipe secerau, caleLahe să transporte recepţie trebuie să devină principalele Şl nici nu este de mirare aoest lucra dar totuşi nu a luat măsuri pentru ca
păioasele la ane iar altele să treiere. Mun­ centre de muncă politică la aste, este ne­ dacă însăşi unii membrii al bLrouluf raio­ batozeie si poată fl puse în funcţiune
cind organizat el au redus mult timpul da cesar ca organele şl organizaţiile de partod nal de partid şl el oumitettfUX executiv ©1 Prost se prezintă situaţia trelerişului şl
lucru Aceasta le-a permis si grăbească să-şl îndrepte atenţia lor pentru a organi­ Gfiat>ul/Ui popular raional sint de părere ln comunele GOnle, Răhau, Luduş şi al­
că Lralerişul nu poate să tn ceapă numai
ritmul de recoltare şl Hreleroş şi el obţină za şl întări munca politică în acest sens după ce secerişul a-a terminat în toate co­ tele In comuna Clinic s-a recoltai plnă Ia
chitanţa Nr 1 pe regiune La predarea co­ Un mare accent trebuie să se pună pa 20 lutie peste 120 ha. orz şl grlu. Trelerl-
telor de griu. felul cum simt Instruiţi agitatorii de se­ munei© Această părere complet greşită şl şui a început în ziua de 19 lulte. S-ar
SîrgulnrkH a muncit şl organizaţia de cretari organizaţiilor de bază, care trebuie dăunătoare, se manifestă plnă Jos la co­ fl putut treiera muM de atunci, aproape
bază din Vlnţul de Jos raionul Albe, a să asigure la arii şi bazele de recepţie, mitetele executive ale sfaturilor populare Întreagă suprafaţa r eoni tută. Dar nu s-<a
comunale Din această cauză Ln multe co­
cărui seâetar instruieşte regalat agi ta Ic­ cit* 2-3 agitatori zilnic. mune deşi s-au secerat 1 însemnate supra-. treierat pînă la această dată decit recolta
rei care desfăşoară muncă de lămurire Secretarii organizaţi dor de ba2ă trebuie de pe fl ha, deoarece batoza stă ore de-a
de la om la om şl pe grup: de case Dato­ să instruiască agitatorii pe probleme. In feţe de teren, totuşi nu s-a treierat decit rindul fără aâ treiere, din cauză că ţă­
rită , activităţii depuse de organizaţia de mod diferenţiat, ţtatad cont de speciiicul foarte puţin. ranii muncitori lipsiţi de îndrumară vin
In comuna Apoldul de Jos de pildă s-a
bază, această comună a obţmut chitanţa tecului unde îşi desfăşoară munca. strins recolta ptnă la 26 Iulie de pe o In mod neargenizat la arie să-şl treiere
Nr. 1 pe (regiune le predarea cofetar de arz Agitatorii de la arii au datorie de a recolta
De o activitate rodnică se bucură şi ga­ ţine convorbim şi de a duce muncă da lă­ suprafaţă de 470 ha. Plnă la aceeaşi «Lată Ţoale acestea dovedesc că în raloavuâ
zete de perete „Drum Nou", unde sint murire de ta om ta om, ou scopul oa toţi nu s-e treierat Insă decit recolta de pe Sebeş muncile din companie de vară se
publicate cu regularitate materiale în le­ ţăranii muncitori sâ-şl aducă păioasede la 4-5 ha Cele 4 batoze planificate au so&il desfăşoară intr-un mod cu totul reorga­
în comună în ziua de 10 hibe. Dar d*n
gătură cu muncile agmcole de vară In arii şl să le clădească in stoguri. acestea nu Hincţlaneazfi decit una şl a- nizat şl la întfmolare Organele de partid
prezent, organizaţia de bază «re reparti­
Pentru a ae folosi Întreaga oapaoltate a oeasta dă un randament foarte redus din şi de stat ddn acest raion, deşi cunosc bine
zaţi ratate cfte 2-3 agitatori La ani >1 la
batozelor, ţăranii trebuie să sa organizeze cauză că ţăranii munautori rvu stnt mobi­ această situaţie, dau dovadă de lipsă da
baza de recepţie In clişeu, (meni Martin lostf şi Laslo Juliu, de la Şcoala S F U. Petroşani, tu-
in cete, folosind metoda de treierat con­ crind ta macheta abatajului camera mecanizat, pe care au prerenta-o ia concursul lizaţi să transporte griul la arU. preocupare, de lipsă de operativitate in
La Ciugud. raionul Alba, organizaţia de
tinuu In acelaşi timp trebuie organizat de creaţie populară In întreg raionul se manifestă o slabă luarea de măsuri corespunzătoare ln ve­
bază se sprijină in munca de aprtaţle pe un căratul palelor de pe arii, organizate con­ organizare a muncii la arii Din această derea desfăşurării cu succes a muncilor a-
larg aoltv fără de partid In felul acesta a voaie pentru transportarea cutelor la ba­ cauză batozele rvu pot să lucreze nici cu grlcde din această campanie şt a termi­
atras fn această muncă, tineretul şl femeile, zei© de recepţie laturilor, cCt şl In domeniul sculpturii. mal prezentat şi MnăruA Dfinescu Aure- un sfert din capacitatea lor. Aşa de pfldă nării lor la timp.
deputaţii şi Învăţătorii du sal. La rtlndul lor, agitatorii vor mai trebui picturii, gravurii, ceramicei, literaturii llan, student la Institutul de Mine „Oh. pe aria din comuna Miercurea treieră o Comitetul raional de partid şi comitetul
Pentru oa manca de agitaţie la arii şl la populare, etc. Gheorghhi-DeJ” din Petroşani şl alţii- De
să orale ţăranilor muncitori că ou tit vor batoză „Vâslie Roaită" Această batoză are executiv al sJaiului popular raional, tre­
bazele de reeejpţie să se desfăşoare in bune In raionul Petroşani de pildă, numărul asemeni, un mare număr de lucrări plas­
dezm trişti mei repede cu fttit vor pregăti norma să treiere 14:300 kg. cereale zilnic buie să la de urgenţă măsuri pentru a li­
condiţlun!» s-a organizat o adunare des­ mai bine pămintul pentru a asigura recolte celor înscrişi aă participe ta acest concurs tice au fost terminate sau se lucrează 1a Experienţa din anii trecuţi a dovedit că chida rămînereo tn urmă a treierişuluJ $1
chisă e organizaţiei de bază, stabilind con­ bogate In anul viilor. trece de 400 .Fie că participă In mod In­ ele. Hanklş A. de la Aninoasa. lucrează la prtnlr-o bună organizare a muncii pe arie, dezmiriştdului în raion. Ele au dalona sâ
cret munca ce o vor duce comuniştii şi a- Organizaţiile de bază vor trebui si folo­ dividual, fie ci şi-<au alcătuit colective, oa­ o sculptură reprezentind un ostaş sovietic această batoză a reuşit să depăşească nor­ întărească munca politică la sate şl la a-
giOalon. fn această (perioadă. menii muncii din Întreprinderile şl satele alături de un miner ; Brădesou Teodor de
sească doi fldin gazetele de perete în mun­ raionului Petroşani şi-au luat angajamen­ la cabinetul metodic-artistic din Petroşani ma ajunglnd la un randament de 25 000 kg rll, sâ îndrume organizaţiile de bază pen­
In munca lor, agitatorii au mobilizat ţă­ cile de vâri şl si antreneze colectivele în boabe La zi. Ană acesta ea mi a putut să tru a mobiliza ţăranii muncitori flă ta-
ranii muncitari se orgaruza în cete, In întrecerea pe regiune, lor gazetele de la te diferite şl Interesante. De exemplu un lucrează la un baso-relief satiric ; Tomazl treiere Insă piuă acum decit 600-2000 kg cbaipă de îndată transportul orzului şt
a
acest fel, folosind toate braţele de muncă arii aă albe axata materialei© pe munefle colectiv de muncitori de la „Filatura" Lu­ Bifa de ta Lenea pictează un aspect al mi­ zilnic. Care e cauza de nu-şl poate realiza griului pe arii, să-l clădească în stoguri,
şi atelajele, «siguriod alimentarea neîn­ ds trderiş. colectare şi deamlriştlt. O a- pani, condus de Hay loan, a executat în nei Lonea ; Guiaş Gheorghe de la- Lupani norma 1 să se organizeze în cele pentru ca astfel
pictează o vedere a minei Lupeni şl altele.
treruptă cu snopi e batozei şi transpor­ teoţie deosebită trebuie acordată populari­ sttală o machetă care reprezintă fabrica Larga popularitate a acestui concurs de In primul rirui s© treieră de pe oare, să asigure folosirea întregii capacităţi de
tarea continuă e paielor, precum şl pre­ zării fruntaşilor recoltelor bogate. Toto­ şl desfăşurarea procesului de producţie creaţii populare şl numărul mare de par­ ceea oe face ea batoza aă meargă in gol lucru a batozelor
La fol, un alt colectiv de muncitori (n
darea cotelor la baza ds recepţie. In dată • necesar să ; se combată delăsările in
urma muncii de agitaţie politică de masă munică- frunte cu Kebedy foaif de La UncanL in­ ticipanţi dovedeşte dragostea sinceră şl
desfigurată de organizaţie de bază din Orgzntzaţltie de bază ebvt datoare să spiraţi din construcţia nouhu oraş, au lu­ neţărmurită a poporului nostru faţă de Toată atenţia muncilor agricole
satul Sire tea, raionul Hla s-a reuşit desfăşoare o agitaţie concretă şl mobili crat o machetă care reprezintă vechiul ut marele popor sovietic. Minerii Văii Jiu­
si se antreneze top ţăranii muncitori şl noul oraş Uricani precum şl un vast lui,'prin numeroasele lor creaţii populare, din campania de vară!
zatoare, folosind In munca lor toate for­ şantier de construcţie. La şcoala S F.U. din ocupă un loc de frunte printre partied-
In Întrecerea patriotică. Datorită desfăşu­
mele de agitaţie politică: conferinţe la căminele Petroşani, tinerii elevi Martin Iculf şl pvfţll la acest concurs al -Prieteniei Ro- Recoltatul trebui» intensificat fn toate
rării cu succes a muncii de agitaţie, sece­ culturale şi la cluburi convorbiri, schimburi Secerişul este ln toi în toate raioanele
rişul a fost terminat in cea de a .doua de­ Laslo h/Lni au terminat de curind cons- mfno-Sovtetlce". regiunii noastre. raioanele şi mal ales in raionul Brad,
de experienţă, aiidiţif le radio,' citirea in Pe întreaga neghine plnă La data de 20 unde a-a recoltat numai 42,73% şi cu s-a
cadă a huul iulie
colectiv a broşurilor şl zfiirelar. etc In Iulie s-au recoltat piioasala In procentaj de treierat deloc tai dezmiriştitul s-a făcut
Dacă unele organizaţii de bază au luat aceste munci pot fl folosiţi şl elevi şi, numai ta proporţie de 0,76%. In raionul
o sene da măsura organizatorice in vederea studenţi, care sint în vacanţă De bot spri­ Un sanatoriu de noapte la Aninoasa 87,70%, treierişul s-a efectuat ln propor­ Sebeş de asemeni s-au recoltat păloasele
amenajăm ariilor şl a bazelor de recepţie jinul trebuie să se bucure bibliotecile vo­ La Aninoasa s-a deschLs in oureui a- minor, BLaga Vaslle şi BJâj&n -Alexandru ţie de 0,97%, iar dezmiriştitul în propor­ numai In proporţie de 56,30% treierindu-
şl au desfăşurat o susţinută muncă da agi­ lante şl brigăzile artistice de agitaţie, a- cestel luni, sanatoriul dh noapte al mine­ ajutori de minări de la sectorul 1 şl al pi ţie de 16,22%. £« ab>a 2,0S% şl dezrairişitadu-se numai
taţie politică de masă in scopul terminării eestea avlnd un mare rol cultural-educativ. rilor —expresie a grijii nemărginite faţă Ei stnt ospătaţi de 5 ort pe zl- cu cele Raionul Orăştie fie află la seceriş în 17,40% dut suprafaţa planificată. In raio­
la Ump a reeditării, treieratului şi colectă-, Comitetâlo raionale de partid care au ne­ de om. acordată de regimul nostru de- mal felurite bunătăţi După bai© şl mas! fruntea celorlalte raioane, ţintad seama că nul Hunedoara s-a secerat 63,97%, s-a tre­
rllor, aceasta de sigur că se datoreşte şi glijat aproape complet aceste două minu­ mocrat-popular Acest sanatoriu este do­ cel găzduiţi în sanatoriu se odihnesc, ci­ In acest raion e~a recoltat 70,15% drn su­ ierat 0,37% şl s-a făcut dezmiriştitul în
comitetelor raionale de partid ctre ie-au nate forme de agitaţie, pe viitor e necesar tat cu 12 paturi, bucătărie, baie, sală de tesc Literatură sau manuale de specialitate prafeţele de pil oase. Nu acelaşi lucru se proporţie de 11,95%. Do asemeni şi raio­
sprîjinW in muncă. Totuşi, (realizările ob­ să le dea atenţia cuvenit! mese. bibliotecă, aparat de radio, etc. in ramura mineritului. Joacă şah, etc., pre­ poate spune însă despre felul cum se des­ nul Mda e rămas In urmă Aid s-au re­
ţinute pîrvă în prezent stnt încă minime Comitetele raionale de partid au sarcina Alai re odihnesc minări oa : Roman Gh făşoară treierişul care a fost executat nu­ coltat piioasele tn proporţie de 08,63% şi
faţă de posibilităţile existente Aceasta a- gătind u-se pentru noi fapte ia locurile lor mai In proporţie de 0,37% tar dezmlzlştl- 9-a treierat 0,51 din recoltă tar La dezmi-
de a antrena conducerile SJH.T.-urilor, maistru miner de la sectarul IU, Onu loan ds munci.
ratâ că unele organe de partid au negliji* secţiile politice, precum şl tehnicienii şl tul numai în proporţie de 20.04%. riştit 8-a realizat doar 8,38% din Bupra-
o parle. din organizaţiile de bază şl nu Ro tenul Alba cu toate că a recoltat
agronomii de la staturile populare şl punc­ faţa planificata.
le-au ajutat suficient In muncă. Există 74,34% din suprafeţele cu păloaso stă de
tele agricole. In vederea asigurării bunei Studio terminat de curind Felul cum a-*a muncit pini acum ne do­
chiar instructori raionali de parlxl ca to­ desfăşurări a campaniei de recoltare, tre- asemeni prost ou treierişul care nu s-a vedeşte că n-au fost mobMizate toate for­
varăşii Pădureami-I'Lia, Anghe) Gheorghe lenş. colectare şi dearviiuştit. Sub reghmil de democraţie populară o- staţiei de nadloftcare do aol incâ de la În­ făcut decit In proporţie de l,7fl% şl s-fi ţele pentru executarea secerişului şl dez-
-Alba şi alţii, ce se mulţumesc numai sfi raşele şi satele noastre au căpătat o nouă ceput « dat dovadă de muMă pricepere şi dezaniriştit numai. 30,98%. Raionul Haţeg,
1 In tntlmplnaroa apropiatei aniversări a minştltulul, ou a fost folosită întreaga ca­
constate lipsurile pe teren dar nu caută să Înfăţişare Radioul a început să pătrundă dragoste in muncă. Ajutaţi de munaitaiui a recoltat 74,03%, r&mlnînd de asemeni pacitate do lucru a batozelor.
ajute birourile organizaţiilor de bază eliberării patriei noastre, datorie tuturor de la trustul „7 construcţii" colectivul mult In urmă cu treuenşui care s-a.exe­ Sfaturile populare raionale trebuie să La
comuniştilor, utemiştllor, deputaţilor şl a In casele muncitorilor şl a ţi rac Hor mun­
pentru lichidarea lipsurilor. acestei staţii a muncit cu multă Tivită cutat numai In procent de 0.31%, iar dez- măsuri urgenta pentru intensificarea lu­
Acorde lipsuri au făcut oa muncite de celorlalţi oameni al muncii de pe ogoare, citori a duo ud odată cu el bucuria unor mlrlştitul In procent de 3.16%. crărilor de recoltat, trelerlş şl dezmlrlş-
seceri®, treieriş şi colectări să se desfăşoare este si se avînte cu toţi în întrecerea socia­ zUe însorite pentru terminarea studioului. Astăzi stu­ In raioanele Brad, Uia. Hunedoara şl Se­ til Deamnşti5ul trebuie făcut îndată după
cu oarecare întârziere în regiunea noastră. listă şl patriotică şi să depună toate efor­ Comuna Llvezenl dm raionul petroşani, dioul din Lâvezenl este terminat, iar ac­ beş muncile da recoltat, dezmlrlştit şi tre- recoltat (ta 2-3 dl»), ţtaind seama că este
Unde organizaţii de bază nu au reparti­ turile pentru a asigura plinea poporului — şl ca ea Io regiunea noastră multe al­ tivitatea stepai mult mal bogată. lerîş se desfăşoară de asemeni ta ritm una dintre cele mal Importante lucrări
zat nici pină acum agitatori pe bază de 1 MUNTE ANU tele — este acum radicrficafă. Colectivul MARI A IORDACHE toarte încet. care contribuie la sporirea recoltei.
stă metodă este totuşi înaintată şl tre­ PetriAa, cele conduse de Gaiovschi loan. nicienii, organele de partid şl cele sindi­
Meioda lucrului după grafic ciclic — factor hofărîtor buie să-şl găsească o Largă tatrebuonţare Vraja Gheorghe, Sptau Petre, Popa loan. cale, nu au popuharizat-o şi nu s-au âtră-
în locurile unde nu există condiţiile ne­ de La mtaa Lupeni, ale minerilor Guran duH Bă o extindă cit mal mult.
_____________In ridicarea productivităţii muncii cesare pentru aplicarea graficului cmlic pe Augustnn, Oprean loan, Both Bafia, Moldo- Creşterea productivităţii muncii ln În­
operaţii — in taatntâniUe pe galerii de ex­ van loan, de la Aninoasa. cea a lui Recsak treprinderile noastre miniere este o sar­
plorare şl deschidere din mintie metali­ loan de la UncanL, ale lui Boite Pavti, cină de primă Importanţă ce stă in faţa
Uriaşa operă de construire a socialismu­ ventual ramhJterea şl apoi dta nou, perfo­ a munoll, care trebuie si capete un ca­ fere, la înaintările in steril, la exploată­ Vizi Andrei, Cioara Alexandru şl altele tuturor organelor de conducere, tehnice şi
lui ta patria noastră, pune In faţa clasei rarea, încărcarea, ©te. racter obişnuit. rile de cărbune, în general acolo unde nu de Ia mina Vuloan, obţin succese remar­ politice, ta faţa tuturor Inginerilor, teh-
muncitoare sarcina dezvoltării continue a Deci. prin clchi se înţelege complexul o- Metoda graficului ataUc este o formă su­ se pot glsl două sau mai multe fronturi cabile prun aplicarea metodei gr aii oului m oierul or şi muncitorilor Metoda grafi­
Industriei noastre socialiste, la baza că­ peruţUior ce se execută ia un front da lu­ perioară de organizare a muncii, care dă de lumi apropiate. olcHc, mârmdu-şi totodată cu mult ctşti- cului ciclic este una din cele mol avansate
reia stă ridicarea neîncetată a productivi­ cru şi care se succed într-o anumită ordi­ mari posibilităţi pentru creşterea produc­ Metoda graficului ciclic pe operaţii este g urile. forme pentru îndeplinirea acestei sarcini.
tăţi muncii şl reducerea preţului de cost ne şi Interval de timp. ţiei şl productivităţii muncii şi, ca urmare, o metodă mal superioară care depăşeşte Ln unele nune, ca de pQdă te Ajunoara, De aceea, conducerile tehnico-admlnis-
ad produselor. Ctod procesul tehnologic minier este contra bute La creşterea nivelului de trai cu mult productivitatea muncii faţă de Vuloan «I Patrula, unde se duce o muncă tratfve stat obligate a lupte perseverent
Aoeastă sarcină însă nu se poate duce realizat cu oameni calificaţi, cu ulitaje şi al muncitorilor Din această cauză, in ca­ caa a graficului simplu lată cum se a- susţinută pentru aplicarea şl extinderea pentru o extindere dt mal largă a acestei
la Îndeplinire - cu succes, dacă nu se cu­ materiale - prevăzute dinainte, astfel oa drul exploatări)or mimare dta regiunea pltcă 2ceosta: acestei metode, precum şl sprijinirea dta metode Trebuie oa tn toate exploatările
nosc şi nu se extind metode noi. înaintate, toate operaţiile şi se repete periodic, aşa noastră, această metodă trebuie extinsă De pildă la înaintări, stat 3 operaţii punct de vedere tehnic a brigăzilor care miniere din regiunea noastră să nu existe
de muncă cum stat reprezentate pe un grafic, în­ cit mai rotat po&ibU, ctit ln minele de prtaclpalo distincte: perforarea împreună o ajpJicl, rezultatele se tac simţite din pita, o brigadă care să nu cunoască şl să nu
Un bogat tezaur care pune la -tademîna seamnă că aplicăm metoda organizării ci­ cârtium olt şi ta cele metalifere. cu puşcorea, evacuarea materialului re­ zi de zi, lună de lună. aplice această înaintată metodă inginerii
muncitnmior, tehniAiemlor şi Inginerilor clice a lucrului după grafic (metoda grafi­ Metcda oicllcă se poate aplioa: 1a Înain­ zultat dta puşca re şl armarea. Brigada Dacă Ja începutul anului, mina Aninoasa
noştri o armă puternică ta lupta pentru cului ciclic). tăm şi in abataje cu un singur front de fund formate din trod echipe specializate stătea pmst ta ce priveşte aplicarea gra­ şl teh/udeni] au ia această privinţă ro­
lul cel mal important Ei trebuie să fie a-
sporirea productivităţii muncii şi ridicarea Ciclul hotăreşto executarea într-un ©- lucru şl cu o singură echipă cu muncă ne- pentru cele trei operaţii, munca se des­ ficului aol k - , ta ultimul timp a făcut
continuă a nivelului de trai material şi numit timp a volumului de lucrări prevă­ dltorenţfatl — graficul ctetic sunplu — făşoară în felul următor — după metoda progrese serioase. Numai In luna iulie nu­ cela oare să combată metodele Învechite de
muncă pe care le mai practică unii mineri
cuItuarJ al oamenilor munoll, îl constituie zut, asigurând o producţie ritmică, fără precum şi la mal multe fronturi de lucru minerului sovietic Novgorodţev: mărul brigăzilor care aplică această me­ şl să le arate cum acestea trebuie înlo­
experienţa oamenilor sovietici salturi Dacă durata unul ciclu se micşo­ apropiate unde îuorârde sânt executate de todă s-a dublat faţă de numărul care e-
rează, numărul otelurilor oare a© execută Intr-un timp stabilit, perforatorii bot cuite cu metode noi, arltîndu-le totodată
Pe baza metodaLor sovietice ta Întreprin­ ■o brigadă complexă — graficul citite pe găuri pe care le puşcă apoi artificierul. In xteta ln iunie. avaniajele materiale pe care le pot ob­
derile din regiunea noastră s-a 1 născut, Intr-o zl aau schimb de lucru se măreşte, operaţii. acelaşi timp, ta <ol doilea tec de muncă
erescind dea şi producţia Ou toate acestea, faţă de poslhUităţile ţine
încă dta primii ani al cincinalului, iniţia­ Forma de apbaare a graficului ddic annllorii execută armarea galeriei, sapă existente, attt tn Valea Jiului cât şl la Organizaţiile de partid şl sindicale dta
tive preţioase care au dus şi duc la spori­ Pentru obţinerea unul ciclu optim, fie­ simplu ere o serie de dezavantaje faţă de canalul şi montează linia ferată, iar ta al celelalte exploatări miniere din regiunea
care operaţia trebuie studiată în parte şi întreprinderile miniere, stal de asemeni
rea simţitoare a producţiei şi produc­ cea a ciclului pe operaţii De pHdă, a- tredea loc de muncă se încarcă sterilul noastră, metoda graifunilul ciclic nu este datoare să lupte pentru extinderea meto­
tivităţii muncii şl totodată la ridicarea re- calculată amănunţit, apoi toate operaţiile tunai atad ciclul nu poate fl respectat, provenit dta puşoare După ce s-«a tarenlnat extinsă ta măsură suficientă, sau nu este delor înaintate do muncă. Munca politică
âlfi a cîytl gurii or muncitorilor. trebuie înlănţuite între ele printr-un gra­ sau este realizat Înainte, nu se pot lua pruna fază, se tace schimbarea locurilor
fic care poate fi urmănt mal uşor sprijinită cum trebuie. La mina Lupeni a acestora trebuie să &e Îndrepte spre
In Industria mimară dtn regiunea noas­ ta afară de graficul de bază, cane se tn- măsurile necesare pentru a reveni La ci­ de muncă : încărcătorii se duc ta galena de pildă cu toate că există.numeroase bri­ popularizarea pe toate ciule a acestor me­
tră, metodele înaintate de munci, iniţiati­ tooneşte pentru un timp mai Îndelungat titei prescris. In cazul întârzierilor, mun- unde s-a puşcat, armăturii trec in tecul găzi oare aplică această metodă, totuşi dta tode. să erate rezultatele frumoase obţi­
vele patriotice ale fruntaşilor întrecerii so­ şl pentru fiecare front de lucru, se întoc­ ortoril care vin ta schimbul următor — încărcătorilor care au evacuat sterilul, iar cauză că ele au stal sprijinite dta punct nute de acele brigăzi care Le aplică, fă-
cialiste sint tot mal mult aplicate . perforatorii in locul unde armălorll eu ar­ de vedere tehnic de conducerea tehnico-
meşte şi un grafic de re&lizări, cane oglin­ avînd o altă calificare — nu pot recupera cindu-Je cunoscute practic prin folosirea
Una (ţin metodele de bazâ ce contribuie timpul pierdut, iar ta cazul tind ciotul p mat galeria. Toate aceste lucrări ele bri­ administrativă şi de cele ale sectoarelor, schimburilor de experienţă la locul de
deşte cum s-au execulart lucrărOe progra­
la ridicarea productivităţii muncii mineri­ mate şl care dă {posibilitatea s& se stabilea­ fost depăşit, tampul realizat prin aceasta găzii complexe se tac pe bază de grafic multe dta ele nu reuşesc să-şi îndepli­ muncă a celor mai bune brigăzi.
lor este organizarea ciclică a lucrului ee Iroseşte, deoarece operaţia următoare ciclic. nească ciclurile. Aceeaşi situaţie există şi 1
scă cauzele nerespectfirii otelului prescris Extinderea aplicării metodei graficului
după grafic. Organizarea lucrului poate fi reprezentată ou Intră în specialitatea echipei ln acel Aplicarea metodei de organizare ciclică la mina Petrila. cldlc pe o scară cil mal largă ln exploa­
Ce este de fapt metoda graficului ciclic ta două feluri: prin pUrnognami care a- schimb Acest neajuns se poate Insă- în­ trebuie să constituie o preocupare de La minele Uricani, Clmpa, Ţebea-Brad. tările miniere din regiunea noastră, va
şi cum se aplică ?. rată mersul lucrărilor In timp şl spaţiu şi lătura ta parte, deoarece diferenţa de ca­ seamă precum şl la minele de fier Gheiar, Te­ dude nemijlocit la c ridicare simţitoare a
In procesul de producţie minier, opera­ prin datagramă care arată mersul lucră­ lificare a muncitorilor nu este prea mare La exploatările miniere din regiunea ii uc şi eltefle, metoda graficului ciclic este producţiei Industriei noastre extractive, la
ţiile se succed la locul de munci intr-o a- rilor numai in ttfmp. De asemenea, graficul slmpiu mal are noastră, in apeciaJ în cele dta Valea Jiu­ aplicată tn mică măsură, conducerile ne- o maximă folosire a capacităţii de pro­
nurnită ordine şl se repetă ,periodic- De Introducerea metodei de organizare oa- dezavantajul că el cuprinde timpi nepro­ lui, metoda graficului citite este aplicată strădutadu-se v-c extindă pe motiv că nu ducţie a întreprinderilor, contribuind ta
exemplu: perforarea găurilor, încărcarea cLcâ a muncii necesită pregătirea şi men­ ductivi ce nu se pot elimina. De exemplu. cu succes de numeroase brigăzi, fie îri a- ar exista corutiţJL (e)ul aceste şj m3i mult la înfăptuirea sar­
lor, puşcaros, azrajul locului de muncă, ţinerea în bună stare a locului de muncă, In timpul Încărcării găurilor şi pureâru, o bataje. fie în pregătiri sau lucrări de deschi­ In unele exploatări miniere, stnî brigăzi cinilor trasate de Holărirea plenarei CC
evacuarea şl transportul de la locul de o întreţinere atentă a maştnQor şi utilaju­ parte din muncitori stau. dere. Brigăzi ca cele ale muierilor Haidu care «ici macat nu cunosc bine această al P.M.R. din august 1953 eu privire la
muncă a minereului tăiat, armarea şl e­ lui şl respectarea măsurilor de securitate Cu toate aoeste neajunsuri Insa, aoea­ Iultu, Mihai Ştefan şl altele de la mina metodă, pentru faptul că Inginer» şi teh­ dezvoltarea economiei noratre naţionale.