Page 5 - 1954-08

PROLETARI DIN TOATE TARILE UNITI-VAI
I N A C E S T N U M A R

Dezmirişt-Hul lucrare de bază a activităţii comrtetak>r de luptă — In raionul Brad concursul de
solului ipag. 2) pentru pace (pag. 2) creaţie populară, poite şi trebuie
Bătălia pentru strlngea-ea recoltei Nici o zl sub plan, nici un indice să fie activizat (pag 3)
se desfăşoară cu muit avlnt nelndeplinit (pag. 3) — VIAŢA DE PARTID ; Dezmirîştitul
(pag. 2) Pentru o temeinică gospodărire a preocupare de seamă a organizaţii­
Pentru o continuă îmbunătăţire a cantineJor muncitoreşte • (pag. 3) lor de partid (pag. 3)

Pentru continua dezvoltare Declaraţia Guvernului Republicii Populare Romîne
a producţiei bunurilor de larg consum cu privire la rezultatele Conferinţei de la Geneva

Ridicarea continui a navalului de trai, duselor. Conducerea uzinei nu a luat toate
material şi cultural al celor ce muncesc măsurile In vederea reducerii cât mai
sate preocuparea cea mai de seamă a mult a rebuturilor şl ridicarea calităţii La 21 Iulie, conferinţa de la Geneva a miniştrilor Afacerilor Externe a luat sflrşll Conferinţa de tn Geneva a arătat ctt de necesari şl folositoare este recunoaşterea
particMui ţi guvernului nostru. Pentru a- cm aliajului prin semnarea acordurilor privind încetarea foculol ş) restabilirea pieli In Indochlna. Re­ dreptului Republicii Populare Chineze ea membru al Organizaţiei Naţiunilor Unite şl a
ctageiea acestui măreţ scop se acorda o La fabrica „Vidra" din Orăşlie, pe lingă zultatele acestei conferinţe constituie un eveniment Internaţional de o însemnătate deo­ rolului de seamă al marelui popor chlnec In reglementarea problemelor Internaţionale şl
atenţie deosebită dezvoltării multilaterale producţia de bază s-a creat nu de mult o sebită. intereslnd profund loale popoarele care doresc pacea şl stabilirea unor relaţii nor­ )n consolidarea păcii In lume, Acest rol este recunoscut astăzi de covârşitoarea majori­
a producţiei bunurilor'de larg consum secţie de prelucrare a deşeurilor In care male de colaborare şl bani înţelegere Intre sUle. Prin acordurile semnale s-a pus capăt tate a omenirii. Cu aht mai clar apare (aptul cl politica Statelor Unite ale Amerlcil laţS
pupă apariţia hoiârlru plenarei CC al se produceau diferite bunuri de larg con­ unul război care fnsingera de opt ani popoarele din Indochlna şl poporul francez şl con­ de marea Republică Populari Chlnetl este 0 politică do subminare a păcii, contrari
P M.R din august 1933 în regiunea noastră, sum. Conducerea fabricii insă. e găsit de stituia un motiv dc încordare Internaţională; s-o recunoscut lupta eroici a popoarelor din Intereselor fundamentale ale omenirii.
Q
producţie bunurilor da consum popular a cuviinţă aă închidă această secţie* pe mo­ Indochlna pentru libertatea Şl Independenţa lor naţională ; s-au creat condiţii pentru uni­ 1 In lumina rezultatelor conferinţei de la Geneva apare evident cl este (imput sl se pună
marcat o serioasă dezvoltare. Numeroase tivul cu totul nejustdficat că nu are oa­ ficarea naţională a Vietnamului In conformitate cu aspiraţiile poporulol vietnamez : au capăt politicii de discriminare pe care Slatele Unii* ale Amerlcil o duc In politica Inter­
colective desfăşoară întreceri socialiste meni. Dar de ce nu a luai măsuri pentru lost împiedicate planurile cercurilor agresive din Slatete Unite ale Amerlcli care urmă­ naţionali şi prin care Împiedică Intrarea In Organizaţia Naţiunilor Unite a unul număr
In cinstea zilei de 23 August aub semnul asigurarea muncitorilor necesari şl cali­ reau ca locul războiului si cuprindă şi alte popoare jl ţări din Asia. de ţări, printre care şl Republica Populari Romlnă.
intensificării luptei pentru producerea şi ficarea lor? Aceasta nu o mal poate motiva. Guvernul ş) poporul rcmtn salută cu adinei bucurie restabilirea păcii tn Indochlna, Guvernul Republicii Populare Romln* consideră că rezultatele conferinţei de la Qe-
punerea la dispoziţia oamenilor muncii a Cooperativele meşteşugăreşti au şl ele marele succes al popoarelor Indoeblnel fn lupta lor pentru pace. libertate şl independenţă neva, contribuind la micşorarea încordării Internaţionale, au creai noi posibilităţi favora­
dt mai multe şi mal va na te produse de obligaţia de a dezvolta şt lărgi — prin naţională şl urează eroicului popor vietnamez deplin succes In munca pentru «construcţia
consum popular. valorificarea rezervelor Interne, economii grabnici a patriei sale şt pentru o fericită dezvoltare In condiţii de pace a economiei şi bile reglementării pozitive, satisfăcătoare, a problemelor nereaolvsle ca încetarea cursei
înarmărilor, interzicerea armelor atomice şl cu hidrogen de distrugere Io masă, rezolva­
| Tiadudnd ta fapte prevederile plenarei oe materie primă şl deşeuri — sarttmen- culturii sale naţionale. rea problemelor coreeană şl germană
C C al P M R din august 1933, multe din teJa de bunuri destinate consumului de Guvernul şl poporul rom in văd in rezultatele conferinţei de la Geneva o confirmare
acestea obţin însemnate succese, In mâ- masă. : polemică a Justeţei principiilor promovate în relaţiile Internaţionale de Uniunea Sovietică, : / Guvernul Republicii Populare Re ml ne consideră că este oecesară şl posibilă regle­
raroa producţiei şi productivităţii mun­ O contribuţie Importantă In satisfacerea privind reglementarea tuturor litigiilor dintre state pe calea tratativelor şl coexistenţa mentarea grabnici a chestiunii unificării paşnice a Coreei, pentru care s-au atrădull de­
cii, In sporirea producţiei bunurilor cerinţelor maselor muncitoare cu bunuri paşnică a ţărilor cu regimuri sociale diferite, principii vitale pentru întreaga omenire şl legaţiile U.R.S S.. R. P. Chineze şl Republicii Populare Democrate Coreene şl care a foet<
de lerg consum şi reducerea preţului de de larg consum trebuie s-o aducă indus­ după care se călăuzeşte In politica sa externă şl Republica Populară Romlnă. împiedicată de delegaţiile altor guverne şi In special a guvernului S.U.A.
cost al acestora, contribuind prin aceasta tria locală. Cu toate că tn regiunea noas­ Eforturile delegaţiei Uniunii Sovietice ele Republicii Populare Chineze au dus la Au crescut şl mal mult posibilităţile realizării unul sistem de securitate colectivă tn
la creşterea salariului real al muncitorilor tră aceasta are numeroase realizări, totuşi conferinţa de la Geneva la hotăriri de mare Importanţi bazate pe aceste principii, care Europa Şl de reglementare pe o bază paşnici, democrată, a problemei germane. Un pas
$1 funcţionarilor, Îs sporirea putem de ca nu a atins încă măsura posibilităţilor înseamnă o mare victorie a forţelor păcii şi o Infringere serioasă a lorţelor războiului. de «a mal mare însemnătate in această direcţie ii reprezintă nota guvernului U.RS.S,
cumpărare a leahii. Colectiva ca ©ei al pe care le are Imensele ras urse locale Guvernul Irintea a contribuit la încheierea cu succes a lucrărilor conferinţei prin po­ din 24 Iulie adresată guvernelor Franţei. Angliei şl S.U.A, prin care se propune convo­
ifabrici) „Filatura" Lupeni, col aâ coope- existente dau posibilitatea Industriei lo­ ziţia sa orientată după Interesele naţionale ale Franţei şl de luare tn consideraţie a In­ carea unei conferinţe a tuturor statelor europene care vor să participe la ea in scopul
Tâtlvei meşteşugăreşti „Moţul" din Bala cale de a pune la dâspozlţlâ oamenilor tereselor popoarelor din Indochlna. unul schimb de vederi cu privire la crearea sistemului de securitate colectivă |n Europa.
Ide Cris şl altele, munaesc cu mufi olan muncii Însemnate cantităţi de bunuri de Conferinţa de la Geneva a arălal cl a crescut Izolarea Internaţională a cercurilor Guvernul Republicii Populare Romlnc Işl declari acordul său deplin la|l de această
pentru a-şl sport necontenit producţia de larg consum. Acestea Insă nu elnt valo­ agresive din Statele Unite ale Amcrlell care au acţionat nu pentru succesul lucrărilor co­ propunere, cu convingerea că realizarea eî poale duce la noi paşi spre întărirea păcii (n
bunuri, dlnd sute de metri ţesături, sute rificate din plin î conducerea acestei ra­ mune ale U.R.S.S.. R. P. Chineze. Franţei, Angliei, Republicii Democrate Vietnam, în­ lume.
de kg fire sau zed de perechi de tacăl- muri nu se străduieşte să areeze şi să dez­ dreptate In scopul încetării vărsării de rlnge In Indochlna, cl au unellil împotriva resta­
i (Aminte peste sardmlJe de plan. volte acri unităţi producătoare bilirii picii. Merglnd mal departe cu hotărire pe drumul colaborării Internaţionale, guvernul Re­
Industria looalâ producătoare “do 'tfcmurf Ce poale fi mai specific llpsej aimţulul Acordurile încheiate arală că ţlrl cu regimuri sociale diferite pot sg ducă la bun publicii Populare Romlne declară cl şf de acum inalnle nu va precupeţi nici un efort pen­
ide larg consum din regiunea noastră a de răspundere a conducerii secţiei de in­ ) sflrşit şl să rezolve in mod pozitiv problemele litigioase dintre ele, daci. se manlfeală tru a-şl aduce contribuţia sa la cauza destinderii încordării Internaţionale, a asigurării
(căpătat de asemenea o amplă dezvcfltare. dustrie locală a sfatului popular regional spirit de înţelegere al o reală recunoişlere a intereselor reciproce. securităţii colective şl a consolidării păcii.
Au luat fiinţă noj întreprinderi cu nume-, ca afirmaţia că, de pildă, lot rz/pnnd eres
roase ramuri producătoare, iar intrepnn- de industrie locală din raionul Haţeg, „ou
dersle existente şi-au dezvoltat $ «fle sa poate dezvolta din pricini existenţei
ramurile erotadu-şi totodată altele noi. unei fabrici de marmeladă" 7 Cu ce îm­ C O M U N I C A T
Numai faţă de semestrul I al anului tre-! piedică oare aceasta, crearea unor secţii
cuit, in semeolrul ce a trecut din anul a- de conserve a legumelor şi fructelor, de
oesba producţia bunurilor de larg oonsum producţie a articolelor de patiserie, etc ? In ziua de 2 august 1954 a avui loc şedinţa plenară a Comitetului Cen­ 4. Raport cu privire la modificarea Statutului P.M.R.
a crescut ou peste 03% Iar pe ramuri a De asemenea, feptul ci tntrspndarii „Iile tral al Partidului Muncitoresc Romln. 5. Alegerea Comitetului Centra) şl a Comisiei Centrale de Revizie
crescut după cum urmează: tn meta­ Plnttiie” din Hunedoara i s-a tăiat din plan I. Plenara a aprobai următoarea ordine de zl a celui de al ll-Iea Con­ a P.M.R.
lurgică cu 106%, chimică cu 418%, pielărie cecţla de patiserie pentru oare existau gres al Partidului Muncitoresc Romln. convocat pentru ziua de 30 octom­
şl oaaciue ou 81%, alimentară cu 170%, toate posibilităţile şl era pe cele <te a se brie 1954: II. Plenara a aprobat proiectul de statut modificat al Partidului Mun­
materiale de oanstruoţl) ou 47%, textili cu rezolva şi problena localului, denotă lrpse 1. Raportul de activitate al C.C. al P.M.R. citoresc Romln şr proiectul Directivelor Congresului al Il-lea al P.M.R. cu
18%. etc. de hotărâre £ rărpundare tn muncă a 2. Raportul Comisiei Centrale de Revizie a P.M.R privire ia dezvoltarea agriculturii in următorii 2-3 ani.
In perioada ce B-a acum din fi cest an, conducădorQoT secţiei de Industrie locală 3. Directivele celui de al Il-lea Congres al P.M.R. cu privire la dez­ (II. Plenara a aprobat normele de reprezentare la al ll-lea Congres
industria locală producătoare de bunuri regională voltarea agriculturii In următorii 2-3 ani. al P.M.R.
de larg consum a produs peste plan 52 Lta paza preocupărilor organelor de
bucăţi dormeze, 41 bucăţi sal tale, 400 bu­ partid, de stat şl a organizaţiilor sindicale
căţi găleţi. 1117 kg oazane pentru rufe, din regiunea noastră, trebuie să stea In
613 duzini piepteni. 25.000 oozi pentru di­ permanenţa înlăturarea lipsurilor existente
ferite uneltei 9,5 tone sirop de brad, 5.3 ţ( Îmbunătăţirea necontenită a producţiei ni)f± p£ înfiiiMtl vioa&tiw
tone vin de măceşe, 9.6 tone prăjituri, bunurilor de larg consum In toate Între­
4000 kg pesmet şl multe altele prinderile In oare exfstă posihdităţL
Atât in întreprinderile de Industrie lo­ Este absolut dăunătoare munca acelor Bunuri de larg consum date oamenilor muncii Luptăm pentru satisfacerea necesităţilor
cală cît şl în oalelalte Întreprinderi din organe de partid, raionale sau locale, care
regiunea noastră stat descoperite şt va­ Işi concentrează întreaga activitate poli­ ln Întrecerea c* se desfăşoară in cinstea Laalo Bmeric, Fraldar Eduard, Berescu de trai ale celor ce muncesc
lorificate noi rezerve interne in vederea tică numai asupra întreprinderilor mari, zilei de 23 August, muncitorii atellaruhiJ Nicolao şi alţii.
readlz&ni unui voflum tot mai mare da de baza, cosuLdertadu-le pe celelalte ca de timpi fin» de 1^ întreprinderea raională Tot ia aceeaşi întreprindere, realizări Cofetăria „6 Au suri" dta Petroşani este trecut prevederile planului cu 4600 lai.
bunuri de consum popular. „neînsemnate” dar oare in realitate aduc o de industrie locală „I G Frlmu" Orăştle, frumoase au obţinut şl muncitorii din ate­ zânlc vizitata de familiile minerilor şi Acari lucru se datoreşrte tn bună măsură
Cu toate acestea Insă, posibilităţile exis­ contribuţie Însemnată la aprovizionarea ta luna Iulie au confecţionat 25 garnituri lierul de reparat harzuaşamente ln cursul muncitorilor din aceri oraş Clnd vedem bunei oallfic&rl şl străduinţei depuse de
tente In acest domeniu nu alnt otel pe oamenilor muncii. Ln felul acesta ele slnt de bucătărie complete, 20 de birouri cu lunii Iulie ed au reparat peste plan 21 cirm vin copiii au obrajii înfierbînteţi de personalul nostru. Tovarăşa Gromeş Hll-
da s-a calificat nu de mult aidi şl sorturile
Joaca de afară şi car cu glas rugător:
departe folosite tn măsura corespunzătoa­ Itpsote de sprtjxud necesar şl de contactul două corpuri 10 birouri cu patru sertare de garrvMnirl pentmz batozele de 1a SM T. executate de dînsa nu-4 pune la Indo-
re pentru producerea unul belşug de pro­ politic de partid. şl 10 mese pentru maşinile de scris care Orăştle, hamuri, diferite curele de trans­ „o Îngheţată vă rog w , sau un miner cu loalfi talentul ta ce priveşte executarea
familia se aşează la masă şl sa uită ce
duse, de' diferite sortimente, potrivwt ce­ Organele de pazbd. de stat şt organiza­ au şl fost puse tn vânzare Muncitorii misie şi alte oblacte de pieile. Prin aceasta, prăjituri să la, ne dăm seama că şi mun­ unor produse de calitate. Tovarăşa Ia cofe
rinţelor oameoHor muncii, de calitate cit ţiile sindicale alnt datoare ca împreună cu acestui atelier au mal confecţionat peste muncitorii atelierului, au reuşit să-şi de­ ca noastră, a cofetarilor, ta aparenţă des­ Anuţa este tînâră gi de puţin tirop la noL
mal bună şi la un preţ redus. Aceasta se conducerile tehnic o-administrative ăla În­ plan 60 m p timpi arie pentru crescătoria păşească angajamentul luat ta amstea zi- insă prin străduinţa el e ajuns să-i putem
datoreşte faptului că nu toate conducerile treprinderilor. să studieze temeinic posibi­ de păsări şl pnn muncă voluntară au fă­ led de 23 August, cxecutlnd lucrări In va­ tul de modestă, este chemată să satisfac fi tncredtnţa executarea unor sorturi destul
cerinţele celor ce muncesc.
tntrepriadeillor dau atenţia cuvenită pro­ lităţile ce există, pentru ca să sorească cut 100 mese de sufragerie, acaune şt oile loare de 6470 lei ta loc de 7500 ctt işl lua­ Cofetăria „A AuguM'’ nu are un spaţiu de pretenţioase Un preţios ajutor primim
ducţiei de bunuri de larg consum, nu oau- cu mult producţia btzrviriflor de larg con­ obiecta de uz casnic. In munca de con­ seră angajamentul La obţinerea acestor
tă să descopere noi posibilităţi in vederea sum popular fecţionarea acestor bunuri s-viu evidenţiat rezultate o mare contribuţie a adus cu­ vast, e destul de restrânsă, dar ou toate de la tovarăşul Uzonovioî Ririea, In ceea
cu
cofetăriei
ce
priveşte
aprovizionarea
unei astfel de- producţii şi nu so ţoreoouob Organizaţiile de bâză din tolnaprlndari In mod deosebit tămptarta Cezar Frânase, ratorul Seghedl Rtchard. acestea ooleoUvvil nostru a reuşit să-şl În­ cale necesare.
deplinească planul anual In numai 6 luni
eă o dezvolte prin foicsirea din plin a ne­ au in primul rlnd sarcina şă mobilizeze
Neprecupeţind nici un efort, colectivul
număratelor rezerve interne oe există In conducerile acestora tn vederea ducerii la Ine far fi de aceasta ln primul semestru s-a cofetărie! „6 August” osie hotărât să lupte
fiecare întreprindere îndeplinire a acestei sarcini, care tn pe­ In c a s a n o u ă trecui La executarea de sorturi noi ca d» şl pe mal departe cu acelaşi elen pentru
La combinatul metalurgic „Gh Qheoff- rioada actuală are o deosebită Importanţă pffldă colăoel, plăcinte cu brtază, etc asigurarea celor ce muncesc cu produsa
Calitatea Ireproşabilă a produselor noas­
fhiu-DeJ" din Hjmedoara, s-a croat o sec­ ln arzul 1950, cfiud s-au pus oazele gos­ cu fieoare an mai multe. VeJorlficlnd o parte
Intensificând eforturile în creşterea con­ tre a atras mulţi clienţi Numai ln zaua de multe de bună calitate şi le un preţ redus.
ţie producătoare de astfel de bunuri, dar tinuă a volumul un produselor de oonsum: podăriei agricole colective din Prioaz. din cele primite drept răsplată e muncii 1 august ac s-o făcut o vânzare ce a în­ FERENCZ IANOŞ
pentru faptul că aceasta nu a fost spri­ alimentar, casnic, textil şi de încălţăminte printre primii care s-au înscris a păşi sale, dulgherul Dudca şl-a strâns tot ceea
jinită şi dezvoltată după măsura posâbQl- precum şl a materialelor de construcţii spre o nouă viaţă, a fost şl dulgherul Dud- oe II trebuia pentru a încape construcţia
tlplor, tn special in ce priveşte mecani­ la un preţ ebl mai redus, croind prin a- ca lom. Nu avea pfimint, dar la dulgtxenie locuinţei. In primăvara acestui an. aju­ Tone de cherestea peste plan
zarea. producţia acesteia stagnează in loc ceasta un belşug de bunuri oare slnt tot rlmenl din sat nu-1 întrecea. tat de colectivişti prin muncă voluntară, Muncitorii de ia tătari ca de cherestea In continuu Dintre muncitorii de la ga»
nvai mult cerute de oamenii muncii din * s-a apucat de lucru. Şi in scurt fctmp casa
fA crească şl să-jl lărgească sortimentele. „11 funia" Orâştie au tacheiat luna Iulie tere. in mod deosebit s-au evidenţiat oei
i-egiunea noastră, vom ajuta 1a traducerea a fost gata.
La secţia de bunuri de larg consum a Stabilit tacă de prin anul 193S ln Pri- ac. ou Însemnate realizări. Planul global de la gaterul nr 1. care au debitat 115
Ln fapte a sarcinilor trasate de partid şl Acum bă trioul Dudca Ion locueşte In m c peste plan Lâ acest gater exemple de
uzinei „Victoria" Cftlan mi se dă atenţi» guvem cu privire ia indicarea nivelului cax. dulgherul Dude a Ion şl soţia sa au casa nouă pe care de cile ori o priveşte pe fatancâ a fost întrecut cu 143,63<tm c- hărnicie au da» tovarăşii: Curtean Sa-
de cherestea Iar normativul de oalitate
cuvenită sporirii producţiei şl oallUkţll pro- de trai al poporului nostru muncitor. muncit minaţi de o singură dorinţă ; aceea nu se poate step tril să nu spună vecinilor:
a se vedea Intr-o zl in casă proprie depăşit cu 4%, reuşind să expediere 530 moilă şi Lechi Verile, g&tarlştf. Nuţă
. Inel din tinereţe am visat aă-mi oLfi- tone de cherestea mal mult de cit pre­ Pavai şl Dobna Avram ajutori gaterlştt
Asnl au trecut Insă mulţi la număr $1
dese o casă Şl lată câ ceea ce n-om putut vedea planul Gorbe Aurica clnoularistă şl alţlL
Serbarea de pe dealul Ghizidului dorinţa lor nu şl-e găsit înfăptuirea de­ să fac ta cei peste 37 ani de muncă sub La obţinerea acestor rezultate au cun- Cu însufleţire au muncit şi tovarăşii;
cât fn anii puterii populare, muncind ta
goapodSria agricolă colectivă regimul capitalist, am realizat acum, tn inbuit din plin muncitorii de 1a descăr­ Uleşean Gheorghe, CuLeear Franctec, Vita
Duminică 1 august pe dealul Ghizidu- flecare om al muncii din ţara ro&stră ma­ numai patru ani, de clnd muncesc ta gos­ catul şl sortatul buştenilor printre care
lul din Hunedoara, a avut loc o mare relui popor al Iul Lenta şl SLaiin. De La înscrierea |n gospodărie, munco podărie, bocurtndu-mă da grija partidu­ se aOă tovarăşii Maler loao. Balcu De- foan şl Ondog NIcolee de La depozitul de
serbare cfcrvpanească organizată de comi­ Cel aproape 2000 da oameni al muncii dulgherului Dudca şi a soţiei sale a fost lui şl a statului nostru democrat-popu­ zideriu, Baflaj WQhern 1, BalaJ Wdhem cherestea. El au Încărcat şl transportat
tetul regional A Jl L U S. in cinstea marii veniţi La serbam, au fosrt deleotati apoi de din ce ta ce mal ou spor, Iar produsele lar..." U şt a&ţU, caro au trimis gaterlnfâţar buş­ Inafara sarcinilor prevăzute pe luna Iulie
Prietenii Romîno-Sovietice. minunatele programe artistice . compuse
primite pentru z£ele muncă au fost şl ale B-ARBU FLOREA tenii la timp, făcind ca gaterele să lucreze şi cete 550 tone de cherestea peste plan
Serbarea a fost deschisă prtn conferinţa din oîntece, dansuri şi recitări prezentate de
ţinute de tovarăşul Bouresnu Ştefan, prim- ansambOate artistice de amatori ale com­ ' ~ ~ * ★
binatului metalurgic „Gh. Gheorghlu-Dej 1 ’.
sacretar al Comitetului raional de partid
ICSH şi al căminului cuHuraJ din co­
Hunedoara, care a vorbii despre priete­
muna Tintpa De asemeni, -pe scenă au
nia de nezdruncinat ce s-a legat Intre avut loc demonstraţii de box, la care s-au
poporul romln şl mârâie popor sovietic 'dniroat tineri sportivi el diferitelor co­
eliberatori patriei noastre, despre uriaşul lective din orafui Hunedoara.
Seara La lumina becurilor electrice ta
ajutor moral şi material pe care no l-ou
cunet de fanfară muncitorii hunedoreni
acordat oamenii sovietici în decursul celor
ţl-su petrecut 1 inund dansînd plina de
10 ani de la eliberare, precum şi despre voie bună. A fost o adevărată zi de des­
recunoştinţa fierbinte pe care o poartă tindere sufletească, de bucurie şi prietenie
O nouă gospodărie colectivă
Nu de mult, * întovărăşiţi» din RapoUuJ cesetă nouă gospodărie care a primit de­
Mare, raionul Hunedoara, fădnd ,analiza numirea de G A.C. „2J August" s-au în­
muncii şl vâzind succesele pe care le-au scris un număr de 23 -de familii. Preşe­
obţinut lucrlnd tn colectiv, au hotăril să dinte al gospodăriei a fost aleasă cea mai
treacă la forma superioară a agriculturii harnică ţărancă muncitoare din rindul
socialiste, întemeind o gospodărie agricoli lor, tovarăşa Bozero Soba
colectivă. Demasoind uneltirile chiaburilor Inaugurarea gospodăriei a fcvst o mare Comtaut ■culfural din Mihăeştt raionul TUa. pe lingă celelalte forme de actl- Construcţia căminului cul ural din Neiioeş raionul ftia. Ţăranii muncitori din
Mărunţi Sabin şt Bordeanu Diomsie care sărbătoare pentru eeOe 23 de larrrilm care ulldfc, dcstdţonrfi (n riadul ţăranilor muncitori din sat o la^gă propagandă agri­ acest sat depun toate eforturile pentru a fmlîmptna ziua de 23 August cu con­
colă prtn conferinţe strucţia căminului cultural terminală De remarcat este dragostea ft entuziasmul
urmăreau împiedicarea creării gospodăriei, * au pornit pe un drurr, nou. Io der.voltaxea
In clişeu prejedintele Intuodrdflril agricole din MihăeşM, ţăranul muncilor cu care muncesc pentru termlrareo acestei construcţii deputatul Faur Petru ţi fn-
Intovărăşiţllor 11 s-au alăturat şt alţi (ti­ socialistă a agrioulturu. drum care duce
Siănllâ loan, (uind cuuînful ia una din conferinţele ţinute la căminul cultural. » | oăţălorut .4ibu Nteolae.
rani rrvunctiori din comuoă Astfel, ln a­ la creşterea nivelului de trei.