Page 6 - 1954-08
P. 6

Pag. 2                                                             DRUMUL SOCIALISMULUI                                                                     Nr. 62


              Dezmiriştitul — lucrare de baza a solului                          Reali»arî din»r-o gospodărie de sfat _______________  Colectivul sportiv „Minerul" Petroşani
               Hotărlrea   planara!   lărgite   a   CC.   al   arătură,  ale  cărui  talgere  (discuri)  fiind   Bătălia pentru strîngerea recoltei   neglijează trecerea normelor GMA
              P  M  R  din  16*20  august  1653  şi  masurile   bine  ascuţite,  vor  mărunţi  rădăcinile  de
              luate  de  guvern,  pun  In  faţa  oamenilor   pir.  In  carul  cind  cu  dispunem  de  poli-   se desfăşoară cu mult avînt  In  decursul  act  ivite  ţu  jale,  colectivul   ducerea   colectivului   sporhv   trebuie   să
              munoti  din  agricultură  sarcuta  de  frunte   discuri,  a  buna  se  recomandă  a  se  grapa                  sportiv  „Minerul"  Petroşani,  e  obţinut  o   răspundă,  esle  aceea  a  neglijării  activită­
              de  a  lupta  pentru  sporirea  producţiei  a-   terenul  cu  o  grapă  cu  colţi  curbi  In  acest   Pe  zl  ce  trece  muncitorii  din  gospodăria   Uor.  tn  scopul  măririi  producţiei  de  stru­  teamă  do  succese  importante  De  pUdâ.   ţii  echipelor  de  sport  pe  care  le  are  De
              gricole.  Această  sarcină,  poate  fi  înfăp­  fel  rădăcinile  pirului  vor  f<  scoase  la  su­              colectivul  are  o  echipă  de  fotbal  c&ie  par­  exemplu,  echipa  de  atletism  a  colectivului,
              tuită  numai  prxn  folosirea  pe  o  scară  cil   prafaţă,  de  unde  vor  trebui  să  fie  adu­  de  stat  din  Apoldul  de  Sus  fac  să  crească   guri.  Conducerea  gospodinei,  s-a  angajat   ticipă  la  campionatul  republican  In  cate­  care  deşi  se  antrenează  de  aproape  doi   1
              mal  largi  a  metodolor  agrotehnice  Înain­  nate  şi  lăsate  la  soare  să  se  usuce   şirul  realizărilor  obţinute  In  cinstea  zilei   La  rindul  el  ca  pe  lingă  contravaloarea   goria  A,  are  echipă  de  box  compusă  din   artL  nu  a  susţinut  pină  acum  nici  o  in-
              tate                         Prin  dezmlrlştât  se  distrug  şi  celelalte   de  23  August  Astfel  muncitorii  care  lu­  lucrărilor  executate,  să  acorde  muncito­  20  de  tineri,  are  echipă  de  popice,  de  tu.   tilnixe  cu  vreo  altă  echipă  La  fel  o  ac­
               Experienţa  bogată  a  agriculturii  sovie­  buruieni  ca  :  neghina,  cicoarea,  mohorul,   crează  la  secţiile  Pi-ura,  Miercurea.  Boz   rii  orr  sub  formă  de  premiu,  adică  tn  mod
              tice.  ne  Învaţă  că  pentru  a  obţine  recolte   loboda,  ştirul,  iarba  puturoasă,  (de  ghiaţă)   şl  altele  au  terminat  încă  din  cursul  săp-   gratuit,  45%  din  cantitatea  de  «ruguri  ob­  de  şah.  gimnastică  şi  altele  De  asemeni,   tivitate  slabă  se  duce  şl  cu  echipele  de  sah
                                                                                                                                                          tir,  popice  precum  si  cu  echipa  de  volei
                                                                                                                              In  acest  colectiv  eu  crescut  şi  s-au  dezvol­
              bogate  trebuie  si  aplicăm  o  sene  de  mi-   susaiul,  pâlămida.  odorul  şi  altele  Semin­                tat  numeroşi  tineri  sportivi  talentaţi  ca   care este foarte slab pregătită.
              suri  agrotehnice,  strîna  legate  unele  de   ţele  acestor  buruieni  se  scutură  pe  pă­  tămtnli  trecute  secerişul  orzului,  griului  şi   ţinută  peste  plan  de  pe  suprafeţele  con­  Dan  loan,   2oki   Ştefan,  Cozma  Stelan,   Lipsurile  acestea  în  problema  treceru
              altele,  cum  sint  de  pildă  dezmiriştitul.  e-   mint  încă  Înainte  de  recoltarea  culturilor   ovăzului.  tractate.  Le  am  pa  loan.  sportiv;  care  au  mari  posi­  normelor  G  M  A  şl  a  Inactivităţii  unor  e-
              rălura adinei de loamnâ şi alte lucrări  ;ar  prin  dexrrurişUt  ele  »înl  tngropate  la   Da  secţia  din  Apold.  a  fost  de  asemeni   Acest  stimulent  a  făcut  să  crească  deo­  bilităţi  de  dezvoltare  şi  tn  viitor  Uo  alt   chipe  de  spori,  nu  provin  rvumaJ  din  ne­
               In  urma  aplicăm  acestor  metode  şi  In   S-6  cm  Act  ele  încolţesc  şi  cresc  tar   termina»  de  mult  secerişul  griului  şl  al  ovă­  sebit  de  mult  interesul  munortorilor  ţaţă
              urmi  rezultatelor  obţinute  de  către  uni­  toamna  înainte  de  a  inGon,  odată  cu  exe­  zului,  treierlndu-se  totodată  mal  mult  de   de  buna  îngrijire  a  viilor  Astfel  el  au  e-   succes   a)  coieottvului  sportiv  „Minerul"   glijenţă  ol  şl  din  faptul  că  se  subapreci­
                                                                                                                              PalroşanJ,  esle  faptul  că  a  reuşit  să  atragă
                                                                                                                                                          ată  importanţa  unor  ramuri  sportive  cum
              tăţile  socialiste  din  agricultură  şl  de  către   cutarea  arăturii  adinei  ele  .vor  fi  îngro­          un  număr  de  peste  400  de  tuien  $1  tinere   ar  ii  atletismul,  hanbalul  voleiul  şi  altei?,
              un  însemnat  număr  de  ţărani  muncitori   pate  Prin  îngropare  putrezind,  pe  lingă   Jumătate  din  recoltă.  La  secţia  Miercurea   xecutat  pină  acum  2  săpături  In  vie   ca membri ai= colectivului.  ocuptndu-se   tn   mod   special   numai   de
              cu   gospodării   individuale   din   regiunea   faptul  că  scăpăm  terenul  de  buruieni,  ob­  a  fost  terminat  şi  recoltatul  mazârii  şi  s-a   inafarâ  de  cea  dm  primăvară  PLivafu]  al   Dar  cu  aceste  succese,  In  activitatea  e-   fotbal  Nimeni  nu  este  împotrivă  să  se  a-
              noastră,  s-a  dovedit  că  lucrările  de  dez-   ţinem  un  preţios  Ingrâşămînt.  care  echiva­  treierat aproape întreaga recoltă  doilea  a  foci  de  asemenea  executat  aproa­  eestui  colectiv  sportiv  se  manifestă  şi  o   corde  atenţia  cuvenită  echipei  de  fotbal
              miriştit si arătrura adineă de toamnă, sînt  lează la ha. cu 26 oare de bălegar dospit  Aceste  realizări  sint  rezultatul  unei  bune   pe  pe  întreaga  suprafaţă  de  ?l  ha  vie  In
                                                                                                                              seamă  de  lipsuri  destul  de  grave  Princi­  care   participă   la   campionatul   republican
                                                                      organizări  e  muncii,  a  folosirii  Întregii   vederea   combaterii   manei   muncitorii   au   pala  lipsă  o  constituie  faptul  că  deşi  are   in  categoria  A  Dar  a  stimula  şl  sprijini
                                                                      capacităţi  de  lucru  a  maşinilor.  La  secţia   stropit  via  pină  acum  de  3  ori  Stropitul  nu   un  efectiv  mare  de  membri,  toluşt  numă­  numsl  pe  sportivii  acestei  formaţii  *i  a
                                                                      Boz  de  pUdă.  s-a  lucrat  In  această  cam­  a  fost  însă  aplicat  la  tnttmplare.  u  atun­  rul  purtătorilor  insignei  GM  A  atinge   neglija  celelalte  ramuri  sportive  lot  atlt
                                                                                                                              abia  cJrs  de  16.  numai  jucătorii  de  fotbal   de  importante,  comflrmâ  o  atoludine  con­
                                                                      panie  cu  2  secerâtori-legători  cuplate  la   ci  cind  specialiştii  şi  muncitorii  cu  ex­
                                                                                                                              din categoria A             damnabilă  a  celor  din  conducerea  colec-
                                                                      un  tractor  Tractoriştii  Popîanoş  Dumitrii,   perienţă  au  socotit  că  e  timpul  cel  mai  po­  ttyului.   atitudine   care   trebuie   curmată
                                                                                                                               Acest  lucru  «te  pe  Cit  de  grav  pe  atlt
                                                                      de  La  secţia  Miercurea,  prin  eliminarea  în­  trivii  pentru  a  se  face  această  lucrare  De   de  ruşinos  Conducerea  colectivului  sportiv   din rădăcini, şl cit mai curind
                                                                      toarcerilor  In  gol  la  capeţi,  a  reuşit  să   asemeni  s-a  avut  grţjâ  ca  soluţia  să  fie   .Minerul”  din  Petroşani  a  neglijat  in  mod   Pentru   lichidarea   acestor   Lipsuri   car?
                                                                      recolteze  într-o  Bingttrâ  l  cu  o  seceră-   bine   preparată   pentru   a-şi   putea   face   nepermis  această  problemă,  caze  ar  (I  tre­  numai  cinste  nu  fac  colectivului  sportiv
                                                                                                                              buit  să  stea  In  fruntea  preocupărilor  lui   „Minerul”  Petroşani,  este  necesar  să  se
                                                                      toare-legătoare  12  heotore  tn  loc  de  6  ha   efectul.  Aşa  au  reuşit  muncitorii  de  la
                                                                                                                              Cei  31  de  aspiranţi  at  Insignei  GMA  pe   Lreacă  de  îndată  la  o  Largă  aollvitate
                                                                      oit   avea   norma   Rezultate   frumoase   lo   secţia  Clinic  să  salveze  întreaga  recoltă
                                                                                                                              oare  ti  are  Ln  momentul  de  faţă  colectivul   sportivă  în  toate  ramurtie  In  mod  spe­
                                                                      muncă  a  obţinut  şl  combainerul  Bateş  loan   de 9truguri de la atacul manei  n-au  reuşit  ptnâ  In  prezent  sâ-şl  treacă   cial  conducerea  acestui  colectiv  al  cărui
                                                                      care  lucrează  cu  combina  la  secţia  Pe-   Fruntaşă  la  executarea  lucrărilor  de  în­  toate  normele  Intruelt  conducerea,  colec­  preşedinte  de  curind  aia  este  tovarăşul
                                                                      treştl                      grijirea  viilor  se  află  echipa  condusă  de   tivului  nu  te  interesează  îndeaproape  de   Buturoagâ  Mann  (care  a  şl  dat  dovadă  de
                                                                                                                              acest  lucru  Deşi  un  punct  din  angajamen­  pricepere  in  muncă,  organlzind  o  intîlnire
                                                                                                  tovarăşa  Nemeth  Solia  Această  echipă  s-a
                                                                          Succesele viticultorilor                            tele  luate  de  colectiv  în  cinstea  zilei  de   a  echipei  de  box  cu  o  echipă  dLntr-un  aJt
                                                                                                  angajat  ca  printr-o  bună  îngrijire  a  viei.
                                                                                                                              13  August  prevede  că  aceşti  Unerl  să  de­  colectivi  trebuie  să  se  ocupe  de  antrena­
                                                                       Muncitorii  gospodăriei  de  stat  din  Apold.   ză   depăşească   producţia   de   struguri   la
                                                          Nedenrurişuii                                                       vină  purtători  a  insignei  G  M  A,  el  nu  vor   rea  tuturor  membrilor  colectivului  Ia  tre­
                                                                      care  lucrează  la  secţia  viticoli  din  CÎInic.   ha  cii  1500  kg  După  calculele  făcute  pină
                                                                                                                              putoa  să  le  obţină  iniriictt  nu  au  trecută   cerea  normelor  GMA  In  această  direc­
             lucrări  de  bază  ale  pămintului,  fără  de   Odată   cu   distrugerea   buruienilor,   pnn   au  încheiat  contracte  cu  conducerea  gos­  acum  reiese  că  muncitorii  din  echipa  to­  norma  ta  schi  Aceasta  pentru  că  in  iarna   ţie,  un  ajutor  de  seamă  trebuie  «ă-l  dea
             care nu se poate obţine o recoltă bogată  dezmirlşlit  ee  distrug  şt  o  serie  întreagă   podăriei  prin  care  s-au  angajat  să  respecte   varăşei  Nemeth.  nu  numai  că  Işt  respectă   trecută   din   vina   conducerii   colectivului,   organizaţi*  U.T  M  din  uzină.  Tovarăşii  dift
              Deuniriştobul  este  o  lucrare  de  bană  a   de  ouă,  larve,  pupe,  ale  insectelor  vătă­  toate regulile înaintate de îngrijire a vi-  angajamentul dar li vor şi depăşi cu mult.
             solului.  Rnim  dezminştut  se  răscoleşte  un   mătoare  ou3tAunlor,  ca  :  viespea  griului,                  nici  un  tînâr  aspirant  nu  ş\-a  trecut  nor­  conducerea  coleotlvujut  şi  cei  din  organi­
             strat  subţire  de  pimint  de  la  suprafaţă   musca  de  Hessa,  musca  suedeză,  buha                         ma GMA la schi              zaţia  U  TM  .  trebuie  sâ-şl  întocmească  de
             DezrmrişUtul,  se  face  la  cei  mult  2-3  zale   semănăturilor  şi  gărgăriţa  sfeclei,  trifoiu­  Oameni şi lapte d|nfr-o gospodărie anexă  De  sigur  că  la  această  stare  de  lucruri   urgenţă  un  plan  de  acţiune  şi  să  por­
             după  ce  se  adună  recolta  de  pe  terenul   lui  şi  lucerna  ş>  alte  Insecte  vătămătoare.                a  contribuit  ln  mare  măsură  şl  nepăsarea   nească la înfăptuirea lui.
             cultivat  ou  culturi  timpurii  ca  :  rapiţă,  ma­  Pe  lingă  distrugerea  buruienilor  fi  a  in­  „S4  luptăm  pentru  obţinerea  a  cit  mai   o  ştte  bane  şi  mulgătorii!  Dincă  loan.  care   cu   care   priveşte   activitatea   sportivă   Luna  aceasta,  vom  sărbători  aniversarea
             zăre»  boneeag  (măzărache),  linte,  orz.  se­  sectelor  pnn  dezminştit  se  distrug  şl  ciu­  multe  produse  pentru  oamenii  muneb  din   ÎŞ(  are  şi  el  „ţugui”  nu  deiparte  de  cel  al
             cară,  griu  ovăz,  mei,  ele  ,  deoarece  ia   percile  care  provoacă  unele  boli  la  plante   Valea  Jiului  !”  este  lozinca  care  însufle­  lui  Dcboy  Munca  lui  conşfiilncioasi  şi  plina   organizaţia   UTM   a   U.RU.M   Petro­  a  10  ani  de  la  eliberarea  patriei  noastre
             acest  tâmp  se  poate  executa  mal  uşor  şi   ca  :  ruginile  care  trăiesc  pe  pir  şi  pe  drâ-   ţeşte  colectivul  de  muncă  al  gospodării   de  dragoste  a  făcut  să  ridice  simţitor  pro­  şani.  de  care  aparţine  colectivul  sportiv   Ir,  cinstea  acestei  măreţe  sărbători,  oa­
             se  împiedică  totodată  pierderea  apei  din   oilâ  Cu  oca2ia  întoarcem  miriştilor,  prin   agrozootehnice „Minerul II" din Haţeg.  ducţia  de  lapte  El  are  In  momentul  de   Responsabilul  cu  sportul  ai  acestei  organi­  menii  muncii  din  Valea  Jiului  şi-au  lu.it
             părnînL                     scormonirea  scoarţei  solului  la  suprafaţă,   Multe  greutăţi  s-au  pus  tn  (aţa  colecti­  faţă  vaci  care  dau  o  producţie  de  24  Litri   zaţii.  n-a  luat  legătura  cu  conducerea  co­  angajamente  însemnate  şl  acum  luptă  cu
              înainte  de  secerat,  p  amin  tul  conţine   se  distrug  vasele  capilare  pnn  rare  cir­  lapte pe zi
             multă   umiditate,   deoarece   plantele   cind   culă  apa  de  la  adincime  spre  suprafaţă.   vului  la  început,  dar  hotărîrea  oamenilor   lectivului  sportiv  pentru  a  se  icoosulta  şi   entuziasm  şi  forţe  sporite  pentru  îndepli­
                                                                      de  a  le  Învinge  a  fost  mai  puternică.  An
             sini  tn  faza  de  coacere  nu  mai  consumă   im?ledleîndu-se  asîîel  evaporarea  ea  din   de  an.  din  gospodăria  agrorootehnicl  „Mi­  Muncă rodnică,   pentru  a  lua  de  comun  acord  măsuri  în   nirea lor La Lmpul hotărit.
             multă  apă.  Totodată,  plantele  umbresc  pâ-   sol     nerul  11“  zeci  de  rmj  de  tone  da  produse   răsplată bine meritată  vederea  lichidării  lipsurilor  şl  îmbunătăţi­  Ar  fl  bine,  ca  uimind  exemplul  mine­
             mlntul,  astfel  in  sol  la  data  recoltării  se   Desmirlştmd   terenurile   eliber-ite   de                  rii  situaţiei.  Pentru  organizaţia  U.T  M   rilor   tovarăşii   din   conduoerea   colectivu­
             găsesc  încă  însemnate  cantităţi  de  apă   culturile  ttmpurii,  contribuim  totodată  si   agro-alimentare   iau   drumul   Văii   Jiului   La  seoţis  din  Berlhelot  a  gospodăriei   a  uzinei,  problema  antrenării  tinerilor  ute-   lui  sportiv  precum  şi  cel  din  organizaţia
             După  secerat,  pimintul  ne  mal  fund  adă­  la  formarea  structurii  solului  Prin  acea­  pentru  a  imbuoâlâţl  hrana  bravilor  mi­  anexe  „Minerul  Jl"  se  afli  slînele  de  oi   miştt  şl  neutemişti  La  trecerea  normelor   UTM.,  să  pornească  la  muncă  cu  toate
             postit,  vintul  şi  soarele  U  usucă  foarte  re­  stă  lucrare  terenul  se  afinează  şi  re  dos­  neri  Despre  munca  ciobanilor  ce  le  îngrijesc
             pede  Şi  împotriva  acesbul  lucru  se  luptă   peşte.  lucru  ce  contribuie  U  formarea  unei   In  primăvara  acestui  an,  cind  pîmîntu)   a-ar  .putea  vorbi  multe  Dar  faptul  că  de   GMA,  nu  a  constituit  una  din  sarcinile   forţele,  fn  ziua  marii  aniversări,  printre
             prin dezmirişlirea La txrnp  structuri  mâzArate  *  solului  Pnn  ifinaroa   păstra  încă  din  mustul  zăpezii,  mundlo-   aici  eu  plecat  »i  pleacă  mereu  mii  de  kg   de  frunte  ale  organizaţiei  Tovarăşii  din   mixte  de  mineri  care  vor  raporta  partidu­
              Orice  întârziere  la  dennlrlştit  face  ca   terenului,  favorizăm  înmulţirea  tn  conti­  cu  de  aici  au  şi  început  munca  pe  tarlale   de  brlnzâ  untoaiă  şi  de  bună  caUtate.   conducerea  ei  nu  au  văzut  tn  sport  un   lui  realizările  muncii  lor  entuziaste,  tre­
             pamintul  să  se  usuce,  să  se  piardă  mari   nuu  a  bacteriilor  azotogene  (vietăţi  foarte   Plugurile  tn   trase   de  tractoare  s-au  înfipt   este cel mai grăitor  mijloc  eficace  pentru  educarea  comunistă   buie  să  se  prezinte  şl  membrii  colectivului
                                                                             pimjntu]
                                                                                   reavăn.
                                                                                        Iar
                                                                                            sâminţa
                                                                      adine
             cantităţi  de  apă  Pâmlntul  uscat  va  face   muci  caro  nu  pot  ti  văzute  cu  ochiul  Li­  aruncata  a  dat  roade  bogate  Si  munca  a   Ciobanul  Bozdoc  Gheorghe  e  fost  o   a tineretului  sportiv   „Minerul"   din   Petroşani   Acest
             ca  'la  arătura  de  toamnă,  vilele  să  tragă   ber  ci  numai  ou  microscopul)  care  absorb   viaţă  întreagă  slugă  pe  la  chiaburi  Amară
             mai)  din  greu  iar  arătura  să  lese  cu  bul­  azotul   din   aer   prefăctndu-l   în   materii   oonltouat  şi  continuă  şi  în  prezent  cu  mul­  era  piinoa  pe  care  n  minez  atunci.  Acum   O altă Lpsâ însemnată de oare con­  lucru  el  pot  şl  trebuie  să-l  fscâ
             gări.                       hrănitoare  de  oare  plantele  au  nevoie  pen­  tă  însufleţire  Acum  spicele  grele  ale  pă-   et  munceşte  aioi  ca  cioban  şl  brînzar  şl
              De  asemenea.  Intîrzaerea  dezmărişrtitului   tru.  a  se  dezvolta.  Aceste  vietăţi  nu  se   loăseior  de  pe  lanurile  întinsa  au  câz/ul   miuvca  li  este  răsplătită  Numai  In  tona
             reduce  cantitatea  de  substanţe  hrănitoare   pot  înmulţi  dacă  pămînhil  nu  oferă  po­  sub  ouţjlele  secerătorîl  Intrlnd  pe  gure   trecută  el  a  realizat  un  clşlig  de  peste  1000   Pentru buna desfăşurare a transportului
             din  sol.  ceea  ce  determină  o  scădere  a  re­  sibilitatea   pătrunderii   uşoare   a   aerului,   mereu flimtnriS a batozei.  led,  de  aceea  fl  al  munceşte  cu  dragoste   cerealelor
             coltei  in  anul  următor  Tocmai  de  aceea   lumLnei  şi  a  apei,  lucru  pe  care-)  aşigurâm   Recoltele  bogate  vorbesc  de  munca  a-   In  perioada  de  producţie  ce  s-s  scurs  din
             este  necesar  ca  dezminştitul  să  se  facă   numai prin executarea dezmiţiştltului.  cestui  colectiv  ;  cei  ce  muncesc  aici  vor  da   acest  an  el  a  muls  ungur  peste  1630  kg   Gâutdnd  să  elimine  deficienţele  care  au   o  serie  de  măsuri  operative  printre  care  :
             odată cu secerişul           Deci.  prin  dezmirlştit,  lucrare  care  faoe   tn  acest  an  multe  produse  peste  sarcinile   lapte  şi  a  făcut  pesle  3100  kg  brînză  te­  avut  loc  in  transportarea  cerealelor  anul
              Dezmirişti'tul  se  execută  la  o  adincime   parte  Integrală  din  complexul  de  lucrări   ce le au  lemea  de  buna  calitate,  foarte  mult  apre­  autocamioanele   destinate   transportului
             ce  variază  după  gradul  de  imburuienare   agrotehnice  superioare  şi  care  sini  strlns   ciată de minerii din Valea Jiului  trecut,   întreprinderea   regională   de   tran­  cerealelor  au  fost  selecţionate  dintre  cele
             a  terenului  şi  după  specificul  buruienilor   legale  de  tngrăşerea  solului,  asiguram  o   Doi oameni şi faptele lor  Asemenea  lui  este  şi  ciobanul  Gavrdâ   sporturi  auto  Huoedoara-Deva.  a  luai  o   mal  bune,  a  fost  verificată  etanşietatea
             Cind  terenul  nu  esle  infectat  de  pir.  e-   recoltă bogată in anul viitor  Bătrînul   Doboy   Domlolc   esla   bine   Ntcolae  care  reuşeşte  să  mulgă  2jlmc  cos   serie  de  măsuri  Încă  din  luna  iunie  sta­  caroseriilor,  iar  prelatele  rupte  au  fost  re­
             luoei   adincimea   arăturii   nu   trebuie   să   Esle  In  Interesul  fiecărui  ţăran  muncitor   cvnoiW   în   gospodărie   Un   om   simplu,   )20  ol  şl  îngrijeşte  cu  dragoste  turma  ce   bilind  de  comun  acord  cu  organele  locale   parate.
             treacă  de  $-7  cm  în  cazul  cind  arătura  se   de  a  obţine  recolte  bogate  Ds  aceea,  tre­  mârunţ?'*  dar  vio»,  munceşte  cu  multă  riv-   i-a  fost  încredinţată  $l  munca  iui  este  bine   numărul autovehiculelor necesare.
             execută  cu  plugul  şl  ă  cm  cind  denrurlş-   buie  să  fte  folosit  orice  moment  prielnic   răsplătită  :  In  luna  trecută  el  a  realizat   In  vederea  preintimplnării  Incendiilor  au
                                                                     nS  Este  mulgător  )3  vaci  ţi-şl  îngrijeşte
             litul  se  face  cu  discuitorul  Acolo  unde   atât  ziua  cit  si  noaptea  pentru  efectuarea   „ţugui”  său  cu  o  nespusă  dragoste  Nu   un clşlig d« peste 600 lei  La  repartizarea  autovehiculelor,  s-a  ţi­  (ost  procurate  extinctoare  :  de  asemenea
             terenul  este  infectat  cu  pir.  dezmiriştitul   dezminţitului   pe   terenurile   eliberate   de   vei  vedea  la  el  o  vacă  murdară  şi  neîn­  nut  cont  de  specificul  fiecărui  raion,  nu­  s-a  procurat  şi  depozitat  materialul  lem­
             se  faoe  ou  plugul  obişnuit  la  adincimea  de   culfcurL  grijită  iar  cind  vreuna  dă  semne  de  boa­  Spre cantinele din Valea Jiu'ui  mărul  acestora  fiind  in  funcţie  de  volumul   nos  necesar  măririi  obloanelor.  Iar  şe­
             10-16 cm , apoi se trece cu polidiscul peste  Ing ROTARU PM1L
                                                                     lă  se  frămîntă  atiU  de  parcă  tnsuşi  ar  fi   Munca   colectivuluJ   gospodăriei  „Mine­  probabil  de  cereale  necesare  a  fi  transpor­  filor  de  urutăţl  ţe-au  fost  date  Instrucţiuni
                                                                     tn pericol                   rul  II”  îşi  arată  din  ce  in  ce  mai  mult   tate   Pe   acest   coasderont,   numărul   chl   concrete  ln  ceea  ce  priveşte  modul  de
                Din succesele turnătorilor de la U. R. U. M. P.        In  anul  acesLa  vaede  pe  care  le  are  In   roadele  Numai  de  la  începutul  acestui  an   mai  mare  de  camioane  e  fost  repartizat   realiaare a tuturor măsurilor pregătitosre.
                                                                     griji  au  începui  să  fete,  ba  una  din  ele   şl  pină  In  prezent  s-au  îndreptai  spre  can­  autobazei   Alba   lulia.   oare   urmează   să
              Pentru  a  face  fată  cu  oinste  sarcinii  de   electric,  Mlron  Alexandru  şl  modelatorul   a  dat  viaţă  la  doi  viţeluşl  odată  şi  nici   tinele   minerilor   din   Valea   Jiului  pesle   Plnă  In  prezent,  o  parte  din  camioanele
             e  aproviziona  minele  din  VaJea  Jiului  eu   Gurca   Francls:   iu   obţinut   depăşiri   de   unul  din  noii  născuţi  nu  a  mint  £i   21  000  kg  legume  sl  zarzavaturi.  32  porci   satisfacă  cerinţele  raioanelor  Alba  $1  Se­  repartizate  au  lucrat  la  G  AS  Miercurea.,
             uneHe  şi  piese  mal  multe  şl  de  bună  cali­  norme intre 53—34%.  aceasta  pentru  că  grija  comunistului  Do­  graşi,  ISO  purcei,  3  133  kg  brinză  telemea   beş,  apoi  autobazei  Deva  pentru  raioanele   G  A  C.  „Petofi  Şandor”  dm  Deva  ta  tran­
             tate,   turnătorii   unnel   de   reparat   utilaj   Da   secţia   fitingărle   (secţie   unde   se   boy  s-a  făcut  simţită  din  plin  Pe  Lingă   de  oi,  56  L6S  ouă.  22?  păsări,  61  214  Litri  de   IlLa, Orăştieş Haţeg şi eventual Brad  sportul  materialelor  necesare,  te  gospodă­
                                         toarnă  coluri  pentru  conducte,  mufe,  etc)   aceasba.  sub  miinile  lui  harnice  ugarile   lapte  de  vacă  «i  multe  alte  produse  agro-   Pentru  ca  autooamloanede  destinate  tran­
             minier  din  Petroşani  muncesc  cu  avînt                                                                                                   ria  anexă  „Minerul  IV"  din  Câlan  sl  la
                                         muncitorii   Pamţa   loan,   Cucurudea   Ana   bogate  ele  vacilor  din  „ţugu)“  său  au  dat   alimentsre  memle  tă  îmbunătăţească  sim­
             pentru  îndeplinirea  şl  depăşirea  normelor           eu peste 20% mal mult lapte  ţitor  hrana  minerilor,  pentru  care  colec­  sportului  cerealelor  să  poată  fi  puse  La   gospodina   anexă   a   Combinatului   meta­
                                         Oimpean  Terezia  şi  Magda  Maria  II  au  în­
              In  luna  lutte.  formatorii  Oala  Petru  şl   registrat  depăşiri  la  piesele  Turnate  intre   O  Îngrijire  bună,  curăţenie  şl  hrană  la   tivul gospodăriei munceşte cu rlvnă  dlsoozjţla  solicitatorilor  ln  timpul  cel  mai   lurgic „Gh Gheorghiu-Dej" Hunedoara.:
             Bratu Alexandru, topitorul de ta cuptorul  42—68%.      timp, măreşte producţia de lapte Aceasta      R ŞERB AN  scurt  şl  ln  condlţluni  bune.  au  fost  luate  r. pop
                                                                                                 portanţa  îndeplinim!  şi  depăşirii  sarcinilor   nal  de  luptă  pentru  pace,  pentru  primtere9   populare  comunale  trebuie  să  aibă  grţjJ
                                                                                                 de  producţie,  condiţie  a  ridicări?  navalului   celor  mal  bune  producţii  literare,  e  atras   ca  aceste  buletine  să  nu  2acâ  prm  diferite
                          Pentru o continuă îmbunătăţire a activităţii                           de trai al oamenilor muncii  o  sexml  de  cetăţeni  din  regiunea  Hune-   sertare  ale  lor  aau  prin  alte  părţL
                                                                                                   In   realizarea   sarcinilor   Importante   ce   dora  oare  şi-au  manifestat  cu  acest  pnlej   Condiţiile  minunate  ce  le  are  în  tara
                                 comitetelor de luptă pentru pace                                stau  Ln  faţa  comitetelor  de  luptă  pentru   draeostea  fierbinte  pentru  cultură  şi  pro­  noastră   mişcarea   pentru   pace.   Iac   ou
                                                                                                 pace,  un  rol  deosebit  U  Joacă  steinsa  co­  gres.  voinţa  nestrămutată  de  pace  şi  în­  putinţă   transformarea   el   &ntr-o   mişcare
                                                                                                 laborare   a   acestora   cu   organizaţiile   dc   ţelegere între popoare  a   întregului   popor.   Sarcina   comitetelor
              Pacea  din  nou  a  învins  războiul  Rezul­  „lupta   popoarelor   lumii   pentru  tratative,   oraşul  Alba  luLia,  a  prezentat  maselor   masă,  care.  pe  linii  difente.  participă  In   O  altă  metodă  care  poate  L  folosită  cu   de  luptă  pent/u  pace  «te  doar  aceea  de  a
             tatul  atlt  de  important  al  conferinţei  de   înţelegere  şl  pace"  de  către  comitetele  de   populare  rezultatele  conferinţei  de  le  Ge­  mod  ecliv  la  lupte  pentru  pace  Pot  fi   deosebit  succes  de  către  comitetele  raio­  ouprlnde   într-o   mişcare   organizata   ca
             ia  Geneva  constituie  o  noul  şi  grăitoare   lupză  pentru  pace  Petri]a.  Simetria,  B»ru   neva,   ca   eveniment   internaţional   de   o   apoi  folosite  cu  succes  Instituţiile  de  cul­  nale  şl  orăşeneşti  de  luptă  pentru  pares   toţi  oamenii  cvnshţl,  indiferent  de  credinţe
             dovadă  că  nu  cx-istâ  probleme  litigioase   Mare,  .  sende  păcii"  organizate  ln  cartie­  deosebită  însemnătate  —  victorie  a  prin­  tură  ol  căror  număr  e  in  contmuâ  creş­  este  şl  aceea  a  schimburilor  de  experien­  politice   sau   religioase,   dar   care   iubesc
             şi  nererolvate  pe  arena  internaţională  oare   rele  oraşului  Deva,  întrecerile  intre  col­  cipiului  tratativelor  paşnice  şl  coexistenţei   tere   ca,   bibliotecile,   cluburile,   colţurile   ţă.  Asemenea  shtmburi.  care  dau  cele  mi!   pacea  ca  pe  bunul  cel  mai  de  preţ  şi  în­
             să  nu  poată  ti  rezolvate  In  mod  paşnic  pe   ţurile  păcii,  sint  toate  exemple  vu  de  ini­  paşnice  roşit,   căminele   culturale,   cinematografele,   bune  rezultate  în  ceea  ce  priveşte  spri­  ţeleg  să  lupte  activ  pentru  menţinerea  şl
             calea  iralativalor  şi  a  acordurilor.  Stă  ln   ţiativă,  capabrle  să  răspundă  sarcinilor  de   Popularizarea   politdcU   consecvente   de   staţiile  de  radioficare  ebc  Ln  actmtatea   jinirea  sl  îndrumarea  comitetelor  de  iupLâ   întărirea  ea  Lărgirea  bazei  de  masă  a
             pu  tarea  forţelor  iubitoare  de  nuce  ca  re­  lămunre  si  mobilizare  a  oamenilor  mun­  pace  a  Uniunii  Sovietice  îndreptată  spre   lor  comitetele  de  luptă  pentru  pace  pot  fo­  pentru  pace,  se  organizează  tntrurind  pe   mLşcâru  pentru  pace  nu  trebuie  înţeleasă
             glementarea   cheţliuntlor   Internaţionale   li­  cii  In  lupte  activă  pentru  apărarea  pârii   realizarea   unor   acorduri   care   să   ducă   losi  cele  mal  variate  metode  şl  forme  de   reprezentanţii  comitetelor  in  vederea  în­  numai  In  sensul  sporirii  numărului  mem-
             tigioase  să  fie  soluţionate  în  conformitate   Ou  toate  aceste  succese  Insă,  mai  sint   la  alăturea  încordării  internaţionale,  con­  muncă.  Ele  nu  trebuie  să  aştepte  îndru­  suşirii  celor  mai  bune  metode  de  muncă   brUor  comitetelor  de  luptă  pentru  pace
             eu  interesele  vitale  ale  popoarelor  lumii   unele  corniţele  de  luptă  pentru  pace  care   stituie  un  alt  obiectiv  de  seemâ  ce  tre­  mări  de  sus  ci  sfi  folosească  din  plin  Ini­  Organizarea  lor  se  face  pe  categorii  de   d  şl  tn  sensul  antrenării  şl  mobilizării
              Din  dorxnţa  fierbinte  a  poporului  noV.ru   nu  şi-au  înţeles  ln  măsură  suficientă-sar-   buie   să   preocupe   activitatea   comitetelor   ţiativa  maselor  largi.  Munca  de  lămunre   comitete,  dm  şcoli.  Intrepmndar),  Instituţii,   maselor  largi  de  cetăţeni  la  luptă  activă
             pentru  pace  cit  şl  datorită  condiţiilor  mi-   cuule  şi  mar  aJes  nu  ou  înţedas  îndea­  de  luptă  pentru  pace  De  asemenea,  in­  de  la  om  1a  om.  metodă  principală  !n  ac­  oortlere. sate. etc.  pentru  apărarea  păcii  Aia  trebuie  acor­
             ouruaie  ce  le  are  in  ţara  noastră  mişcarea   juns  metodele  de  muncă  pe  care  trebuie   formarea  cetăţenilor  trebuie  făcută  ln  sen­  tivitatea  comitetelor  de  luptă  pentru  pace.   Faţă  de  lupta  pentru  îndeplinirea  şl  de-   dată  o  grijă  deosebită  ascuţirii  vigilenţei
             pentru  pace.  acaaata  a  luai  o  dezvoltare   si   le   folosească   Astfel,   comitetele   de   sul  popularizăm  poLUcu  externe  a  statu­  trebuie  folosită  în  aşa  fol  Incit  agitatorii   pâşiraa  planului  de  producţie,  comitetelor   faţă  de  uneltinie  duşmanilor  păcat,  (aţă
             largă,  cresclnd  cu  fiecare  zl  ce  trece.  Fle­  luptă  pentru  pace  ale  raioanelor  Hunedoa­  lui   nostru   demoaral-popular,   pohtacâ   de   să  fie  ir»  măsură  a  rezolva  cu  succes  orice   de  luptă  pentru  pace  raionale  şl  orăşeneşti   de  purtătorii  de  svonurl  şi  ai  propagandei
             care   întreprindere,   instituţie,   şcoală,   co­  ra  şi  lila  ln  mod  greşit  s-au  considerat   apărare  yi  intânre  o  picaj  si  care,  po­  greutate 11 s-ar ivL  la  revine  sarcina  de  a  dezvolta  mişcarea   mincinoase,  care  încearcă  să  se  strecoare
             mună  ori  sat  îşi  are  comitelui  său  ce   drept   organizaţii   de   masă,   fapl   pentru   trivi  declaraţiei  guvernului  R-  P.  R,„  cu   Conferinţele,   mitingurile,   adunările   pu­  brigăzilor  păcu  Ln  acest  scop  ele  au  da­  In  rindul  oamenilor  cinstiţi  pentru  a  pro­
             coordonează  pe  plan  loeal  acMvitatea  pe   care  munca  lor  nu  s-a  desfăşurat  în  co­  privire  la  rezultatele  conferinţei  de  Ia  Ge­  blice,  simposioanele,  expozibde.  manifestă­  toria  ca  in  colaborare  cu  organizaţiile  sin­  duce  derula  şi  confuzii,  lâctndu-şi  astfel  jocul
             linia  mişcării  pentru  pace   laborare  cu  acestea  Drept  consecinţă  a   neva,  va  continua  fără  a  precupeţi  vreun   rile  cult  urai-artistic  ei  cooslătmhJe  pe  di­  dicale  —  care  se  îngrijesc  de  asigurarea   Comitetele  de  Luptă  pentru  pace  din  re­
              In  regiunea  Hunedoara  cele  pate  1003   unei  asemenea  confuzii,  activitate®  ecester   efort,   pentru   a-gi   aduce   contribuţia   la   ferite  ramuri  de  profesiuni,  toate  acestea   condiţiilor   tehnic o-organizatorice — să  giunea  noastră  eu  sarăna  de  cinste  de  a
             de  comitete  de  luptă  pmtrx  pace  constituie   comitete  n-a  avut  la  bază  o  iniţiativă  de   cauza   destinderii   încordării   internaţionale,   sint  metode  eficace  de  muncă  ce  pot  fl   desfăşoare  o  susţinută  muncă  politică  .pen­  ridica  pe  o  treaptă  şi  mal  InalLi  acti­
             formele  cele  mai  largi  de  mobilizare  a   jos  a  s-a  desfăşurat  mai  mult  oe  baz#   a  asigurării  securităţii  colective  şi  a  con­  folosite   pentru   a   cuprinde   cit   mai   tru  ca  membrii  brigăzilor  pâcU  să  fie   vitatea  maselor  populare  în  lupta  pentru
             maselor  tn  lupta  pentru  apărarea  păcii   directivelor  venite  de  sus   solidării pârii.  largi  masa  de  cetăţeni  iubitori  de  pace   exemple  şi  imbold  în  îndeplinirea  şl  depă­  apărarea  pâai  Ele  eu  datoria  de  a  sădi
              Crescirul  ca  număr,  consolidindu-se  şi   Pentru  îmbunătăţirea  activităţii  de  luptă   Sarcina  de  bază  a  comitetelor  de  luptă   Rezultate  minunate  dau  ln  activitatea  co­  şirea  sarcinilor  de  producţie  Un  exemplu   tn  rindul  oamenilor  muncii  tot  mal  mult
             lărglndu-şl  baza  de  masă,  comitetele  de   pentru  pace,  pentru  ridicarea  pe  o  treaptă   pentru  pace  «te  şi  aceea  de  antre  isre   mitetelor  de  luptă  pentru  pace,  sfa&urile   poritiv  In  această  direcţie  U  constituie   convingerea  că  forţei®  Iubitoare  de  pace
             luptă  pento-u  pace  din  regiunea  noastră  au   mai  înaltă  a  munodi  acestora,  este  necesar   a  oamenilor  muncii  tn  îndeplinirea  şi  de­  păcii,  adunări  care  se  organizează  prm   brigăzile  plai  de  ia  Cugir  şi  secţia  Lami­  vor  învinge  forţele  întunecate  ale  războ­
             dovedit  spirit  de  iniţiativă,  acţionind  cu   ca  să  fie  cunoscute  In  mod  amănunţrt  sar­  păşirea   sarcinilor   de   plan.   In   sporirea   Invitarea  şi  anunţarea  din  timp  a  cetă­  noare   din   combicâtul   metalurgic   „Gh   iului,  că  pacea  va  triumfa
             efect  pentru  lămurirea  operativă  a  celâ-   cinile  ce  stau  tn  faţa  lor.  metodele  de   gri]ei  faţă  de  bunurile  obşteşti,  bază  a   ţenilor  din  cartierul  sau  satul  respectiv   Gheorghiu-Dej”,  care  s-au  situat  în  frun­  Să  facem  dan  fiecare  comitet  de  îuptî
             lenilor  Jn  anul  acesta  de  pildă  comitetele   muncă  potrivite  pentru  lămurirea  proble­  construcţiei   socialiste   fn   patria   noastră   In  cadrul  lor  se  citesc  materiale  din  ziare   tea  Întrecerilor  socialiste  atlt  tn  ceea  ce   pentru  pace  un  organ  local  al  expresiei
             de  luptă  pentru  pace  de  la  Deva  oraş  şi   melor  legate  de  lupta  pentru  pace   Brigăzi  ale  păcii  ca  cele  de  la  Lupeni,  Jieţ   6l  reviste,  din  operele  marilor  scrhlori   priveşte  economiile  cit  şl  tn  ceea  oe  pri­  voinţei  de  pace,  capabil  de  a-şt  da  toata
             Orâştie,   au   organizat   „Săptămina   Cărţii   Ca  rarcinâ  principală  e  comitetelor  de   Lonea,  Vulcan.  Hunedoara,  CSJan,  Cugir,   OTogresişti,   după   care   apoi   participanţii   veşte depăşirea sammlor de plan.  contnbuţla  în  lupta  pentru  tntârirea  con­
             în  slujba  pâcd"  prezentind  cele  mai  in-   tbptâ  pentru  r^e  este  aceea  a  informării   Ghelar,  5>bot,  Vinerea,  obţin  toi  mal  molie   discută  şi  se  slâtuîesc  asupra  mijloacelor   Folosirea în mod continuu e buletinului   tinuă  a  economiei  patriei  noastre,  factor
             Rtrurtjve  documente  din  activitatea  neo­  osmsndllor  muncii  cu  privire  la  manie  suc   succese   in   producţie   Tovarăşul   Dări-.5   prin  care  işi  pot  aduce  contribuţia  la  cauza   comitetului de luptă pentru pace, e de   achv  tn  puternicul  front  al  picii  şi  prie­
             bosiţilor  scriitori  aflaţi  tn  slujba  nobilei   ccse   dobîndite   de   puternicie   forţe   ale   loan  de  La  combinatul  metalurgic  „Gh   picii.  Asemenea  sfaturi  ale  păcu  au  avut   asemenea o metodă eiioaee de îmbună­  teniei intre popoare
             cauze  a  pâoU  „Serbările  Păcii”,  or-am  za  te   păcii  Comitetul  raional  de  luptă  pentru   Gheorghiu-Dej”  dm  Hunedoara,  şi  alţii  ca   loc  cu  bune  rezulLate  in  Deva  tn  cartierul   tăţire a muncii acestora, pentru aceasta*   M CÎOFOBlTCA
             de  corretetul  raional  de  luptă  pentru  pace   pace  Alba,  conştient  de  eeesl  lucru,  in   el.  depun  o  yie  activitate  politică  pentru   Viile Noi  buletinul comitetelor de luprtâ pentru pace   preşedintele Comitetului regional
             Orăşlie,. prezentarea panourilor privind  cadrul  unei  adunări  publice  organizată  ln  lămurirea   oamenilor   muncii   despre   im­  Concursul  organizat  de  Comilelut  regio­  trebuie să ajungă la destinaţie. Staturile  dâ Luptă pentru Dace
   1   2   3   4   5   6   7   8   9   10   11