Page 2 - 1955-01
P. 2

Pag. 2                                                                                                             DRUMUL SOCIALISMULUI                                                                                                                          Nr. 441

Am obfinut 4.ÜU0 kilograme struguri de pe 0,6I ha.                                                                                                            !n casa unui colectivist                                                     Calendar agricol

                                               teren plantat su vie                                                                             In faţa magazinului cooperativei „Mu­       de de am consumat nod. Pentru anul aceştia
                                                                                                                                             reşul“ din Hia, se strânseseră mulţi oa­
                                                                                                                                             meni. Apropiindu-mă, zării printre ei pe       am mai încheiat un contract cu coopera­                La culturile de cîmp
                                                                                                                                             colectivistul Săsăran Mihai şi pe liţa Ma­
     Mă ociujp cu cultura viţei de vie de cînd eram copil. Unele         îndată după dezgropat, fad controlul coardelor şi mugu­                                                            tiva pentru 800 litri lapte, din dare 300
reguli de felul cum se lucrează via le-am învăţat de la bunicul     rilor. Controlul îi fac astfel: iau 1—2 coarde de la cel puţin           nia, soţia lu i
                                                                    25 butuci din Locuri diferite, iar ou briceagul curăţ coaja de              — Oe aşteptaţi bade Mihai, — îl în­         litri i-jam şi predat.                           La culturile de câmp, spre a feri plan­
                                                                                                                                                                                                                                           tele de gerurile puternice şi a le asi­
                                                                                                                                             trebai eu.                                     Mi-a arătat apoi o scroafă cu 14 pur­          gura în sol Cantităţile de apă necesare ce
                                                                                                                                                — Vrem să ne cumpărăm ceva, răspun­                                                        provin din topirea zăpezilor, se fac anu­
meu, însă pe cele mai multe le-am învăţat de când mă con­                                                                                                                                   cei şi un grăsun de vreo patru luni.           mite obstacole pentru reţinerea zăpezii,
                                                                                                                                             se, grăbită, ca de obicei liţa Mania.                                                         numite parazăpezi.
sult cu cartea.                                                     pe coarde. Dacă au culoarea verde fără pete, atunci înseamnă                Am intrat du ei în magazin. S-au oprit      Scroafa are acum cirda 150 kg., iar grăsu­
                                                                                                                                                                                                                                              Tot în această lună se continuă tran­
     Am învăţat din cânte felul cum trebuie: făcute lucrările       că coardele sînt sănătoase. Apoi, tot cu briceagul despic în             în faţa raionului cu obiecte electrice şi      nul vreo 70 kg. Curtea era şi ea plină de      sportul gunoiului de grajd la cîmp şi se
în vederea plantării unei vii şl cium trebuie lucrată via.                                                                                   au cerut gestionarului să le dea un aparat                                                    aşează în platforme sau se împrăştie pe
                                                                    lungime fiecare mugure de coarde; mugurii sănătoşi au cu­                de radio „Orion“. După ce-1 făcu proba,        păsări.                                        zăpadă. Ia magaziile de cereale, pentru ca
Eu, acestor lucirări, le-am 'acordat toată atenţia, pentru că am                                                                             badea Mihai scoase din şerpar 1.200 led şi                                                    să avem o păstrare bună pe tot tâmpul
şfci/ut că de felul cum se va pregăti terenul şi cum se va face     loarea verde iar cei îngheţaţi au culoarea brună sau negri­                                                             — lin anul trecut am tăiat doi porci —         iernii, se execută lopătarea .cerealelor şi
plantarea, atârnă creşterea şi rodirea viţelor. Pe lângă via ce                                                                              plăti la casă                                                                                 în special a acelora care vor fi însă­
am moştenit-o de la părinţi, am mai plantat o suprafaţă de          cioasă. Număr apoi ochii sănătoşi şi aohii nesănătoşi şi-d îm­             — Aişa, zise liţa Maria, acum o să avem      zise badea Mihai. Unui l-am tăiat în luna      mânţate în primăvară. O altă lucrare ce
0,01 hia. cu vie.                                                                                                                                                                                                                          se mai execută, este luarea probei de
                                                                                                                                             şi nod veselie în casă                         iulie şi a avut 259 kg., iar de săr­           germinaţie în ghiveciuri de la seminţele
                                                                                                                                               .„Am plecat de la magazin împreună.                                                         pe Care Le pregătim pentru însămînţăriie
                                                                    part la numărul coardelor. Astfel, aflu media ochilor sănătoşi                                                          bători am tăiat unul de 120 kilograme.         de primăvară.
                                                                                                                                             Din vorbă în vorbă ajunserăm acasă. Aci,
                                                                    şd a celor vătămaţi pe ooarde.                                           mă poftiră să-mi arate ce şi-au făcut" de      Avem ce mânca. Purceii de la scroafă îl
                                                                                                                                             când sînt în gospodăria cotedtivă.
Pentru plantare, am ales un teren cu înclinaţia spre sud,              Făcând adest control, am aflat d t la sută din numărul                                                               vindem acum, iar La primăvară vindem
                                                                                                                                               — Sântern fericiţi tovarăşe. Nici când
pentru ca razele soarelui să-l străbată de dimineaţa pînă seara.    ochilor au fost sănătoşi. Cunoscând acest lucru, pentru a avea           n-aş fi putut crede că vom putea câştiga       şd scroafa şi viţeluişele. Vrem să ne fa­
                                                                                                                                             atâta prin munca noastră, îmi spuse liţa
Ua plantare, am respectat toate regulile ştiinţei. După plantare,   o recoltă bogată Ia tăierea vilei, am lăsat coardele mai lungi           Maria, şi începu să-mi arate o mulţime         cem o casă nouă. Am şi început să strân­
                                                                                                                                             de lucruri. Deschise dulapul, şi scoase
i-am făcut toate îngrijirile necesare. Via pe rod am lăsat-o nu­                                                                             vreo trei costume de-ale lui badea Mihai.      gem unele materiale.
                                                                                                                                             La fiecare dostum avea şi dîte o pereche
mai în al patrulea am, când a prins putere.                 f       şi mai multe la număr pentru a avea ochi suficienţi sănătoşi             de pantofi, fiecare după culoarea haine­       După ce am vizitat Curtea, am intrat în

Via mea produce de două ari mal mult da viile celorlalţi            în vie.                                                                  lor.                                           magazia de cereale. Aci, mi-a arătat ba­
                                                                                                                                               După oe liţa Maria îmi arătă îmbrăcă­
                                                                         Pentru a obţine recolte bogate de struguri, trebuie dată cea                                                       dea Mihai cele peste 1000 kg. de grîu
                                                                    mai mare atenţie tuturor ludrărîlcr: dezgropat, tăiat, «răcit,           mintea bărbatului, ’-începu să-şi' scoată
viticultori din comună._ Aceasta, pentru că eu nu aştept da­                                                                                 lucrurile ei şi ale fiicei lor Anişoara. în­   primite în anul 1954 din gospodărie şi                      In legumicultură
                                                                                                                                             şiră pe pat vreo şapte rochii, trei taio-
rurile naturii, ci lupt ca să i le smulg. Eu nu mă mulţumesc        cerouit, săpat, legat şi stropit                                         raşe, palton, cojoded, lingerie de p*t şi      vreo 500 kg. din grâul rămas din anul             Lucrarea cea mai principală în legumi-
                                                                                                                                             covoare.                                                                                      cultură care trebuie executată acum, este
aşa după cum se mulţumesc alţi viticultori din comună, ca                                                                                                                                   1953. Am mai văzut o ladă mare în care         •alegerea seminţelor pentru însămînţăriie
                                                                                                                                               Astea-s de-ale Anişoarei. Acuşi termină                                                     de primăvară. Tot acum se mai face şi
toamna, după ce iau recolta de struguri, să nu mai dea pe la           Eu, în anul 1954, prima sapă am făcut-o cu hîrleţui (caz­             Şcoala medie tehnică de comerţ şi mer-         erau vreo 300 kg. de făină albă. Apod          însămânţarea legumelor pentru culturile
                                                                                                                                             ceoiogie din Timişoara. Pentru ea am                                                          forţate în răsadniţe calde. O altă lucrare
vie până primăvara, lăsând via dezgropată peste iarnă.              maua), ia adîncime de 25 cm., apoi peste an am mai făcut                 cumpărat şi aparatul de radio, O cinstim       ne-am urcat în pod şi mi-a arătat o gră­       Ce se mal execută este revizuirea utilaju­
                                                                                                                                             pentru că ne face cinste cu învăţătura,                                                       lui necesar lucrărilor de inigat ca: pom­
                                                                    două praşiie cu sapa. Alegerea lăstarilor de la butuc şi le­             spunea liţa Maria, ou inima plină de t u ­     madă mare de porumb şi o ladă ou orz.          pe, motoare, ţăvi, roţi, etc. Tot acum se
                                                                                                                                                                                                                                           fac şi' paturile în răsadniţe,. se confecţio­
Ştiind că via la o temperatură de minus 15 grade degeră             garea lor, am făcut-o de câte ori au crescut.                            ciurie.                                        — Mihai, invită-1 în casă pe tovarăşul...      nează răsadniţe noi şi se iau măsuri pen­
                                                                                                                                               După ce-mi arătă toate obiecte^ de                                                          tru a se asigura din timp materialul să-
parţial, iar la minus 25 grade, degeră total, în fiedare toamnă,       In asigurarea unei recolte bogate de struguri, stropitul                                                             V-am pregătit o gustare.                       ditor.
                                                                                                                                             prin casă, strigă pe badea Mihai dare tre­
după căderea frunzelor, îngrop via. Lucrarea aceasta am fă­                                                                                                                                 N-a fost chip să te împotriveşti gaz­                             In livezi
                                                                                                                                             băluia prin curte.
cut-o şi în toamna trecută. Odată au îngropatul, am aplicat şi      viei cu sulfat de dupru (piatră vânătă) are un rol deosebit prin           — Condu pe tovarăşul şi anată-i ce mai       dei.                                             La livezi în această perioadă se exe­
                                                                                                                                                                                                                                           cută curăţirea pomilor de omizii, uscături,
îngrăşămintele, dîmd 15 tone bălegar bine fermentat în fie­         faptul că prin stropire se combate mana viei. Pentru a com­              avem noi pe lângă gospodăria noastră.          Pe masă erau puse multe bunătăţi. Liţa         muşchii şi licheni, şi se continuă stropi­
                                                                                                                                               Intrai cu badea Mihai în grajd unde-mi                                                      rile (atunci când nu-i prea frig) cu in­
                                                                    bate această boală periculoasă a viei şi oare în anul trecut din                                                        Maria ne îndemnă să bem cîte un păhă­          secticide, zeamă sulfocaloică sau ulei
                                                                                                                                             arătă'o vacă de rasă „Szimental” cu uge­                                                      horticol.
care an, iar la 4—5 ani, aplic îngrăşământ de bază dând oîte        cauza ploilor s-a răspândit repede, eu am stropit via de şase            rul aproape de pământ. Lingă ea, mai erau      rel de ţuică caldă, să facem proba oîr-
                                                                                                                                                                                                                                             Pentru a se feri pomii de îngheţ şi pen­
50 tone bălegar la hectar. Bălegarul îl împrăştii printre rân­      ori salvând astfel recolta.                                              două viţeluşe.                                 niaţului proaspăt din porcul tăiat de cu­      tru a se asigura umezeala în pământ se
                                                                                                                                               — De ia vaca asta — spuse badea Md-                                                         mai recomandă să se strîngă în jurul
duri înainte de îngroparea viei, iar odată, ou îngropatul viei,                                                                                                                             rând şi să gustăm din pîinea albă .oare        tulpinilor cât mai multă zăpadă în gră­
                                                                                                                                             had — în anul trecut am dat La coopera­                                                       mezi.
îngrop şi bălegarul la fiecare butuc.                               Executând toate lucrările de îngrijire la timp, aşa după                 tivă 1.400 litri lapte prin contract, afară    ’avea un miez crescut de două palme.
                                                                                                                                                                                                                                                               La vil
Primăvara, primele lucrări pe dare le fac în vie sînt               cum am arătat^ în anul 1954 de pe suprafaţa de 0,61 ha. cu                                                              La masă, liţa Maria, abătu vorba des­

                                                                    vie, am recoltai 4.100 kg. struguri, ceea de înseamnă €.720 kg.                                                         pre zilele negre pe oare le-a trăit sub

dezgropatul şi dezmuşuroiitui. Aceste lucrări le fac pe la înce­    struguri la hectar. Asemenea recoltă e nemaiîntâlnită prin îm­                                                          stăpânirea regimului burghezo-moşieresc.

putul, lunii aprilie cînd pericolul îngheţului a ’trecut. Dezgro­   prejurimi. •                                                                                                            — Eram tineri cînd am plecat din sat

patul îl- fad. cînd pământul este zvînfat, ou ajutorul unei furci                                                                                                                           să ne oîştigăm o bucată de m ălai Am

de lemn pentru a nu răni coardele şi mugurii (ochii), iar ni­                                          HADA TEODOR                                                                          luc'rat ca stînjinari pe la diferiţi exploa­

                                                                                  ¦ i *,      viticultor din satul Bucerdea Vdnoasă                                                         tatori de păduri. Am muncit la păduri
                                                                                                               raionul Alba
velarea terenului o fac ou 'sapa.                                                                                                                                                           prin munţii Maramureşului, Oaşului, Ne­

                                                                                                                                                                                            goţului, Buzăului şi pa la alte exploatări

                                                                                                                                                                                            de păduri. Fetiţa am născut-o într-un

                                               NOTE BIBLIOGRAFICE                                                                                                                           bordei în munţii Negoiiului. Cînd a ve­

000<X>0^000<X>000000000000                                                                       <x>oooooo<x>ooooooo<xx>oooo                                                                nit războiul, Mihai a plecat la concentra­

                 PAVEL DAN                                                                    GAVRIL VAIDA                                S                                                 re, iar eu am rămas cu fetiţa mică în

                                                                                                                                                                                            creierii munţilor. De bine nu am dat pînă         Viticultorii în acest timp îşi revizuiesc
                                                                                                                                                                                                                                           utilajul viticol şi-l repară pentru a fi pre­
Situaţia economică actuală în ţările capitaliste.                      Ce este şl ce urmăreşte pactul Atlanticului de nord                                                                  ce sovieticii nu ne-au eliberat ţara.          gătiţi de începerea lucrărilor de primă­
                                                                                                                                                                                                                                           vară. Tot acum e bine ca pământului din
        Perspectivele comerţului internaţional                                                                                                                                              In gospodăria colectivă am găsit bu­           vii să i se dea îngrăşăminte, prin îngro­
                                                                                                                                                                                                                                           pare. O altă lucrare este pregătirea ara­
                                                                    In paginile acestei broşuri în privinţa acaparării „condu­                                                              curia şi fericirea,' iar Anişoara va aj unge   cilor necesari pentru întinderea viţei.

In această broşură — apă­ în care se desfăşoară comer­ sînt arătate caracterul şi sco­ cerii în Europa” şi dintre                                                                           tehniciană.               DEMEA DAVID

rută de curind în Editura de ţul internaţional în ultimul de­ purile pactului Atlanticului de S.U.A. şi ceilalţi „aliaţi” a-
stat pentru literatură politică ceniu, condiţii create datorită nord.                                  tlantici în lupta pentru cuce­

— autorul face• o amplă ex­ politicii de izolare a pieţei de­ Făcîn.d. o analiză a obiecti­ rirea izvoarelor de materii                                           Aşa cum scrie la carte
punere asupra situaţiei eco­ mocrate, impusă de S.U.A. velor pentru care a fost crea­ prime şi a pieţelor de desfacere.
                                                                    tă organizaţia pactului Atlan­        In continuare, autorul pre­
nomice actuale a ţărilor capi­       Intr-un capitol aparte, auto­  ticului de nord, broşura de­       zintă lupta popoarelor împo­          ...Baci Iosif Bartok venise acasă bucu­        dură plăoută. Tehnicianul agricol Doana        ' In crescătoriile de animale
taliste.                           rul se ocupă de situaţia ac­     mască propaganda mincinoa­         triva pactului Atlanticului de                                                       Nicolae citea ou atenţie dintr-o carte. A-
                                   tuală a comerţului internaţio­   să americană despre „apăra­        nord, împotriva politicii atlan­      ros şi îi spuse nevesti-si vestea.             supra unor rîndari se oprea mai mult şi        Crescătorii Ie animale- trebuie' să ur­
  Pornind de la faptul că în       nal şi de perspectivele lui.     rea lumii libere" şi despre        tice de sugrumare a indepen­                                                         sublinia cevs cu creionul.
economia ţărilor capitaliste se    Broşura prezintă numeroase       „caracterul defensiv” al aces­     denţei lor naţionale, împotriva       — De vineri se deschide cercul agro­                                                          mărească cu atenţie cum pregătesc ali­
manifestă semne vădite ale         date din care reiese falimen­    tui pact, arătînd caracterul       reînvierii Wehrmachtului a-                                                            Pînă să vină „elevii“ mai era timp. De
unei noi crize economice de        tul politicii de embargo dusă    agresiv, războinic al pactului     gresiv în cadrul acestui pact.        tehnic. M-am înscris şi eu. Pînă icuro         aceea s-a gîndit că e bine să mai revadă       mentaţia animalelor, să nu lipsească din
supraproducţie, autorul 'expli­    de S.U.A. în vederea sugru­      nord-atlantic, îndreptat împo­     Broşura scoate în evidenţă                                                           încă odată materialul ce-1 va preda. Ştie
că în lumina învăţăturii mar-      mării lagărului socialist. Ea    triva Uniunii Sovietice şi. a ţă­  lupta U.R.S.S. pentru demas-          s-au înscris vreo 20.                          de la lecţiile trecute .eu .oamenii pun multe  raţii furajele vitaminoase. De asemenea
xist-leniniste cauzele adinei      subliniază politica consecventă  rilor de democraţie populară.      parea conţinutului agresiv, re-                                                      întrebări Ii interesează mai ales metodele
ale crizelor. ?1 demonstrează      dusă de U.R.S.S. pentru lărgi­   Broşura scoate totodată la i-      acţionar al pactului Atlanti­         — Despre ce tot vorbeşti, că eu nu tx                                                         pentru prevenirea diferitelor bold, mai
faptul că încercările cercurilor   rea şi întărirea legăturilor e-  veală tendinţele earpansioniste    cului de nord şi a tuturor a-                                                        noi.
conducătoare din S.U.A. şi din     conomice cu toate ţările şi do­  ale cercurilor războinice din      lianţelor şi blocurilor militare      înţeleg — se răstise nana Rafila.                — Bună seara tovarăşe tehnician —            ales la turmele de oi, se va face controlul
alte ţări capitaliste de a ocoli   rinţa multor ţări capitaliste,   S.U.A., care, prin mijlocirea      înjghebate de imperialişti du­
criza prin militarizarea eco­                                                                          pă calapodul pactului Atlan­          — Dată-te norocul să te bată. Stai de          spuse ţăranul Duma Petru intrînd pe uşă.       turm elor .pentru descoperirea şi înăbu­
nomiei au dat faliment.                                                                                tic.                                                                                   — Bună seara, ai şi venit tovarăşe
                                                                                                                                          «  te lămuresc eu. Tehnicianul agricol are sS                                                    şirea focarelor de scabie. Grajdurile in
  Pe baza unui bogat material                                                                             Autorul arată că pentru a-                                                        Duma ?
documentar este analizată cri­                                                                         părarea păcii şi securităţii po-      ne înveţe agricultura lâ ş a oum scrie la        — Da. Văd că m-am cam grăbit?                această perioadă'trebuie bine curăţate, iar
za economică actuală din SUA                                                                           poarelor există o singură cale                                                         Nu a trecut mult şi în deschizătura uşii
Vorbind despre situaţia eco­                                                                           calea concretizată în proiectul       carte. Adică : .cum, s ă .arănv-să semănăm                                                    animalele să vfie plimbate. de. două ori
nomică grea a celorlalte ţări                                                                          Tratatului general european                                                          apărură soţii Rafila şi Iosif Bartok.
capitaliste, autorul arată că                                                                          propus de U.R.S.S. cu privire,        şi să îngrijim culturile E tare priceput                                                      pe zi.
aceasta este rezultatul ascuţi­                                                                        la asigurarea securităţii colec­                                                       — Azi ne-a întrecut Petru, a fost mai
rii contradicţiilor reproduc­                                                                          tive în Europa, la care pot sd        la plugarii. Aşa: că noi om fi elevii şi e'    harnic ca noi — vorbi nana Rafila, cău-                Sectorul mecanic
ţiei în cadrul economiei lor,                                                                          participe toate statele Euro­                                                        lîndu-şi un loc mai aproape de sobă.
cit şi a îngustării pieţei mon­    în ciuda cercurilor imperiali­ pactului Atlanticului de nord,       pei, indiferent de regimul lor        profesorul..                                                                                     Mecanizatorii din staţiunile de maşini şi
diale capitaliste, fenomen ca­                                                                         economic,, politic, social, în          — Numai bărbaţi s-au. înscris ? întrebe        Nici nu era ora 6 şi, „devia“ s-au adu­      tractoare, şi gospodăriile agricole de stat,
racteristic actualei etape a                                                                                                                                                                                                               trebuie să intensifice munca de reparaţii
                                   ste din S.U.A., de a relua le­ urmăresc să lărgească, pătrun­                                             femeia.                                        nat Cu toţii.                                  a parcului de maşini şi tractoare, în ve­
                                                                                                                                                                                                                                           derea campaniei agricole de primăvară.
                                   găturile comerciale cu ţările derea economică, politică, ml-                                              — Ba sînt. şi vreo oîteva femei. Acz             Aşa-s turdăşenii, oameni punctuali.
                                                                                                                                                                                                                                              De asemenea, trebuie să se dea atenţie
                                   lagărului socialist. Totodată litară şi culturală a imperia-                                              Elisabeta şi încă vreo două, trei.               Tehnicianul Doana Nicolae a început să       aprovizionării cu piese de schimb, com­
                                                                                                                                                                                            vorbească despre îngrijirea culturilor în      bustibil şi alte materiale care sînt nece­
                                   sînt prezentate cifre concrete lismului american în ţările ca­                                            — Aşa ? Dar pe mine m-ai scris ? Au­           timpul iernii. Fiecare îl asculta cu aten­     sare pentru repararea tractoarelor şi ma­
                                                                                                                                                                                            ţie. Unii îşi luau notiţe. Tehnicianul vor­    şinilor în această perioadă. Şcolarizarea
                                   asupra creşterii volumului co­ pitaliste. din Europa şi acapa­                                            zind ce spuse nevastă-sa baci Icsif Bartok     beşte atât de frumos îneît nu te poţi gândi    cadrelor de mecanizatori, pentru îmbogă­
                                                                                                                                                                                            nici un moment în altă parte. Problemele       ţirea cunoştinţelor tehnice de întreţinerea
                                   merţului dintre Est şi Vest şi rarea coloniilor Angliei, Fran­                                            începu să zâmbească, apoi îi spuse:            discutate sînt legate de viaţa satului.        şi folosirea maşinilor şi uneltelor agricole,
                                                                                                                                                                                                                                           trebuie intensificată în această lună, Qen-
                                   perspectivele acestuia.          ţei, Belgiei etc. Aceste tendin­                                         — Nu m-am gînddt la asta, dar nu-i târ­          In felul acesta 35 de ţărani muncitori       trelor de închiriat maşini şi unelte agri­
                                                                                                                                                                                            din comuna Turdiaş" învaţă cu sîrguinţă        cole ale cooperativelor le revine sarcina
                                   Extinderea relaţiilor comer­ ţe apar în mod izbitor mai a-                                                ziu nici de-acuma. Ai dreptate, trebuie se     metodele agrotehnice aşa cum scrie la          de a repara tot utilajul de maşini de care
                                                                                                                                                                                            carte.                                         dispun. Totodată ţăranii muncitori, pen­
                                   ciale dintre Est şi Vest — a- les în paginile în care autorul                                             înveţi şi tu că doară amândoi ne munokr                                                       tru ca în primăvară să poată avea toate ’
                                                                                                                                                                                                                             A. CARANFIL   uneltele agricole pregătii? pentru însă-
                                   rată în încheiere autorul — prezintă pactul Atlantic în ac­                                               ogorul                                                                                        mînţări, trebuie să le repare în această
                                                                                                                                                                                                                                           lună.
                                   constituie o bază solidă şi să­ ţiune şi rolul rezervat repre­                                                                 'k

                                   nătoasă de dezvoltare a rela­ zentanţilor S.U.A. în organele                                              — Gata eşti Rafiiă ?

crizei generale a capitalismu­ ţiilor normale între toate ţă­ militare şi în posturile-cheie scopul asigurării păcii, asigu­                 — Fi cu răbdare omule, mai este jumă­

lui. Actuala criză economică rile, contribuie la atenuarea ale organizaţiei pactului.                  rării securităţii, colaborării şi     tate de oră, îi răspunse nevastă-sa.

prin care trec o serie de ţări greutăţilor economice, la crea­ Mai departe, sînt scoase la înţelegerii popoarelor, cale ca­                  — Şi, ce-i dacă mai este? Eu trebuie să

capitaliste este în strînsă le­ rea de condiţii pentru ridica­ iveală contradicţiile adinei re corespunde într-u totul nă­                   fiu primul, doar sînt în colectivul de con­

gătură cu agravarea proble­ rea nivelului de trai al popoa­ dintre semnatarele pactului zuinţelor fundamentale ale tu­                       ducere al cercului.

mei pieţei în lumea capita­ relor, pentru salvarea păcii în Atlanticului de nord, în spe­ turor popoarelor iubitoare de                      — Aşa, se prefăcu mirată femeia — sa

listă şi cu condiţiile anormale întreaga lume.                      cial dintre S.U.A. şi Anglia, pace.                                      mergem atunci.

oooooooooo<x>c><><xxx>oooooo<xxxxx><xxxxx>oooo<x>or, oooooo oooooooooooooo oooooooooo <xxxxxx>oooooo                                                              Se

                                                                                                                                             In sala spaţioasă şi luminată era o căl­

                                                                                                                                             cauză, de mai multe ori, unele produse au      griede pe oare vrea să-l vîndă cooperati­      Programul filmelor
                                                                                                                                                                                            vei. Sarcina aceasta o au îndeosebi achi­
                                                                                                                                             fost. refuzate

Pentru continua de m itere a oomerfuluî de.-întîmpinare                                                                                      Hotărârea C.C. al P.M.R. şi a Consiliu­        zitorii şi ceilalţi lucrători ai cooperati­

                                                                                                                                             lui de Miniştri cu privire ia desfiinţarea     velor săteşti.                                    In prima jumătate a acestei luni, pe
                                                                                                                                                                                                                                           ecranele cinematografelor din regiunea
                                                                                                                                             sistemului de aprovizionare pe bază de           In munca de dezvoltare continuă a co­        noastră, vor rula următoarele filme :
                                                                                                                                                                                            merţului de întâmpinare, unităţile coope­
    In regiunea noastră, comerţul de întâm­    tul de livrare, baza M.I.U. din Petroşani      în vânzare. La Uniunea raională a coope­       cartele şi raţii, stabileşte ca saroină cen­   ratiste trebuie să ţină o legătură strânsă        D EVA: 6-9 „Flăcări deasupra Asiei’*
 pinare a luat o mare dezvoltare ’în. ulti­    care a livrat toată cantitatea de produse      rativelor din Orăştie, gestionarul depozi­                                                    cu. celelalte, unităţi achizitoare (O.RA.C.A.  (sovietic), 10-14 .,Răsare Soarele” (româ­
 mul timp. Gamtâtăţi imense de mărfuri in­      textile -planificată, şi altele.              tului mebaio-chimic a vrut să recarteze o      trală pentru comerţul cooperatist, stimu­      D.C.A-, I.S.P.L.), pentru a putea face o       nesc). In cadrul festivalului pentru tine­
 dustriale au fost trimise pînă acum ţăra­                                                    cantitate mare de tablă neagră. în timp ce                                                    justă repartiţie a mărfurilor în concor­       ret, în ziua de 6 va rula filmul sovietic
 nilor muncitori, în schimbul cărora, a-          Recenta hotărîre a C.C. al P.M.R. şi a      ţăranii muncitori din comuna Romos a-          larea prin toate mijloacele a dezvoltării      danţă ou planul de achiziţii a fiecărei u-     „Cravata roşie", iar în ziua de 7 filmul
 ceştia au predat din surplusul lor de pro­    Consiliului de Miniştri al Republicii Popu­    veau mare nevoie de această tablă, iar                                                        nîtăţi cooperatiste în parte.                  „Elefantul şi Frînghiuţa”.
 duse agro-'alimentare. Numai în trimes­       lare Române ou privire la desfiinţarea         gestionarul cooperativei ceruse uniunii        schimbului de mărfuri dintre oraş şi sat.
 trele III şi IV, ale anului trecut de pildă,  sistemului de aprovizionare pe bază de         raionale livrarea ei.                                                                           Pînă acum, comitetele raionale de partid
 au fost trimise ţăranilor muncitori prin      cartele şi raţii, pune în faţa comerţului                                                     creşterea volumului mărfurilor valorificate
 comerţul de întâmpinare 442 tone ciment,      de întâmpinare sarcini noi şi importante.         Lipsă de preocupare faţă de desfacerea
 750.000 bucăţi ţiglă, 2.395 m.c. cherestea,   Uniunea regională a cooperativelor de          unor produse necesare consumatorilor a         de producători prin cooperative. Pentru a
 82.250 m.p. carton asfaltat, 100 tone cuie    consum, uniunile raionale, precum şi toa­      dat dovadă şi vicepreşedintele Uniunii ra­
 de construcţii şi altele. De asemenea au      te cooperativele săteşti trebuie să-şi plani­  ionale a Cooperativelor din Hunedoara,         îndeplini aşa cum trebuie sarcinile tra­
fost desfăcute prin cooperativele săteşti      fice mai bine activitatea studiind îndea­      Moţiu Pavel, care a aprobat- numai ma­
 cantităţi însemnate de zahăr, cizme de        proape cerinţele consumatorilor, necesită­     gazinului din Hunedoara desfacerea unui        sate de recenta hotărîre, atât Uniunea re­
 piele şi de cauciuc, piele, talpă, cojoace,   ţile locale şi de sezon, să contribuie la      stoc de bocanci sosiţi pentru comerţul de
 vase emailate, diferite stofe şi pînzeturi,   îmbunătăţirea oaiitâţii produselor puse la     întâmpinare, neglijând celelalte cooperative   gională, uniunile raionale oît ?i cooperati­   şi organizaţiile de bază săteşti, au acordat ABLA 1ULIA: 6-9 „Prieteni credin­
 numeroase aparate de radio, biciclete, mo­    dispoziţia consumatorilor.                     din raion. Tot la Uniunea raională a coo­
 tociclete, maşini de cusut, etc. Unele gos­                                                  perativelor din Hunedoara, gestionarul         vele săteşti, trebuie să aibă în permanenţă    o atenţie insuficientă desfăşurării comer­ cioşi (sovietic colorat), 10-12 „Egor Buli-
 podării colective ca cele din Miercurea,         In regiunea noastră, anul trecut, deşi      magaziei refuză primirea unor mărfuri din
 Ungurei, Dala din raionul Sebeş şi Cistei     au fost obţinute succese de seamă, au          partea Uniunii regionale a cooperativelor,     în faţă îmbunătăţirea radicală a deservi­      ţului de întâmpinare. Hotărîrea. C. C. al ciov“ (sovietic), 13-16 „Descoperire mis­
 din raionul Alba, pentru surplusul de         existat totuşi şi lipsuri grave în ceea ce
produse valorificat prin cooperativă, au       priveşte desfăşurarea în bune condiţiunj       — mărfuri pentru comerţul de întâmpi­          rii consumatorilor, grija pentru dezvolta­     P.M.R, şi a Consiliului de Miniştri cu pri­ terioasă“ (sovietic). In cadrul festivalu­
 primit în schimb cîte un autocamion „Mo-      a comerţului de întâmpinare. Unele uni­        nare — dar în ac'elaşi timp, acordă o preo­
lotov“.                                                                                       cupare deosebită pentru aducerea în ma­        rea reţelei de unităţi potrivit ou cererile    vire la desfiinţarea sistemului de aprovi­ lui pentru tineret, va rula în ziua de 6
                                               uni raionale au avut o preooupare perma­       gazie a băuturilor alcoolice şi a altor
   Tot prin comerţul de întâmpinare, im­       nentă pentru deschiderea de noi magazine       mărfuri nu atît de cerute de consumatori.      oamenilor muncii şi să lupte împotriva ne­     zionare pe bază de cartele şi raţii, trasea­ „Copilăria mea”, în ziua de 7 „Cravata
portante cantităţi de produse agricole au      universale săteşti, altele însă ca de pildă
fost trimise muncitorilor de la oraşe. In      cea din Brad, au manifestat dezinteres în        O oauză principală.a acestor lipsuri o       cinstei, fraudelor sau frustării intereselor   ză saroimi importante tuturor organelor şi roşie“ iar în ziua de 8 „Elefantul şi Frîn­
trimestrul trei ai anului treout, ţăranii      această direcţie. Uniunea raională a coo­      constituie faptul că atât organele Uniunii
muncitori au livrat prin comerţul de în­       perativelor din raionul Brad a avut pla­                                                      consumatorilor.                                organizaţiilor de partid. Comitetele raio­ ghiuţa".
tâmpinare produce agricole c u -214,4% mai     nificat să deschidă un magazin universal       regionale, cî+ şi cele ale uniunilor raio­
multe deoît în aceeaşi perioadă a anului       sătesc dar n-a îndeplinit această sarcină.     nale au neglijat urmărirea felului cum se      Uniunea regională a cooperativelor de          nale de partid au datoria să controleze în
1953.                                                                                         distribuie mărfurile, n-au controlat ~diacă                                                   îermsnenţă felul cum unele uniuni ra­
                                                 Lipsuri însemnate au existat în reţeaua      mărfurile distribuite sînt Cele necesare       consum al cărui vicepreşedinte este tova­      ionale sau cooperative săteşti desfăşoară         BRAD : 6-9 „Fanfan la Tulippe” (fran­
   Succesele care au fost obţinute pînă a-     comerţului de întâmpinare şi în ceea ce        cooperativei respeotive şi n-a-u îndrumat                                                     comerţul de întâmpinare şi să le îndrume       cez), 10-12 „Vinovaţi fără vină”, (sovie­
cum în domeniul comerţului de întâmpi­         priveşte deservirea unor cooperative după      organele cooperatiste spre desfăşurarea u-     răşul Eremia Ştefan, trebuie să îmbunătă­      pentru o justă repartizare a produselor.       tic), 13-16 „Intr-un port îndepărtat" (so­
nare se datoresc în mare măsură şi unor        necesităţile locale şi cerinţele consuma­      nui comerţ de întâmpinare rodnic. O altă                                                                                                     vietic colorat).
                                               torilor. Uniunea raională a cooperative­       cauză o constituie faptul că numeroase         ţească reţeaua livrărilor de mărfuri# din
întreprinderi producătoare de bunuri de        lor din Brad (vicepreşedinte Roşea Teo­        întreprinderi producătoare de bunuri de
                                               dor) nu s-a îngrijit ca mărfurile cerute       Larg consum, printre oare Combinatul           partea fabricilor, pentru Ca comerţul de
.larg consum care şi-au respectat întocmai     de ur.ele Cooperative să fie puse imediat      metalurgic Hunedoara şi altele, nu şi-au
                                               în vînzare. De pildă, la cooperativa „Pieşa    respectat contractul de livrare a acestor      întâmpinare să nu aibă nimic de suferit.       Organizaţiile de partid săteşti trebuie să ILIA : 6-9 „Casa mult visată” (englez),
contractele de livrare. Printre acestea, se    Constantin“, gestionarul Roman Nicolae a
                                               ţinut în magazie timp de opt zile o mare       produse, n-au luptat pentru c'a produsele      Lucrătorii din cooperaţie au datoria să di­    acorde o atenţie deosebită lămuririi ţă­ 13-16 „Călătorie îndepărtată" (sovietic).
numără fabrica de cherestea din oraşul         cantitate de carton asfaltat fără să o pună
                                                                                              să fie de calitate superioară. Din această     rijeze în mod just cooperativelor săteşti      ranilor muncitori pentru a-şi valorifica
Sebeş care a respectat întocmai contrac­                                                                                                                                                    produsele prin cooperativă. Agitatorii au
                                                                                                                                             orice fond de mărfuri, ţinîndu-se. seama       datoria de cinste de a convinge ţăranii          HAŢEG : 6-9^ „Tinereţea lui Maxim”
                                                                                                                                                                                            muncitori de importanţa desfăşurării co­       (sovietic), 10-12 „Vestitorul vremurilor
                                                                                                                                             de specificul şi cerinţele consumatorilor                                                     noi” (sovietic), 13-16 „Revizorul" (sovietic).

                                                                                                                                             locali.                  ^

                                                                                                                                             O atenţie deosebita trebuie acordată a-        merţului de întâmpinare. Fi trebuie să cu­ ORĂŞTIE: 6-9 „Umbre” (sovietic în cu­

                                                                                                                                             paratului de achizitori, gestionari, vânză­    noască bine hotărârile partidului şi guver­ lori), 10-12 „Sub vechea monarhie” (ceho­

                                                                                                                                             tori şi contabili din unităţile cooperatiste,  nului, să cunoască normele de desfăşurare slovac), 13-16 „Prieteni credincioşi (sovie­

                                                                                                                                             pentru ca aceştia să cunoască toate nor­       a comerţului de întâmpinare, să fie pri­ tic colorat)).

                                                                                                                                             mele de desfăşurare a comerţului de în­        mii care să-şi vând surplusul de produse PETROŞANI: 4-10 „Examen de maturi­

                                                                                                                                             tâmpinare şi să poată deveni bum agita­        prin cooperative.

                                                                                                                                             tori în mijlocul ţăranilor muncitori pen­                                                     tate” (sovietic în .culori), 11-17 „In numele

                                                                                                                                             tru valorificarea produselor agricole prin     Trecerea la comerţul desfăşurat are o legii” (italian). In cadrul filmelor pentru

                                                                                                                                             cooperative.                                   însemnătate deosebită în întărirea alian­ tineret v i rula în ziua de 14 „Căluţul co­

                                                                                                                                             Unităţile cooperatiste au datoria să           ţei dintre clasa muncitoare şi ţărănimea coşat" (sovietic), în ziua de 15 „Călători

                                                                                                                                             popularizeze prin toate mijloacele mărfu­      muncitoare şi contribuie în mod direct la veseli" (sovietic) şi în ziua de 16 „Flori­

                                                                                                                                             rile sosite pentru comerţul de întâmpi­        oreşterea nivelului de trai al oamenilor cica roşie", — „In noaptea de ajun” (so­

                                                                                                                                             nare. Fiecare ţăran muncitor trebuie să        muncii. Lucrătorii din cooperaţie sînt vietic).

                                                                                                                                             ounoasca ce mărfuri industriale poate          chemaţi să depună toată străduinţa şi ca­      APOLDUL DE SUS: 6-9 „Călătorie în­

                                                                                                                                             cumpăra în schimbul predării unei anu­         pacitatea lor pentru desfăşurarea tot mai depărtată (sovietic) 13-16 „Maximca” (so-

                                                                                                                                             mite cantităţ- din surplusul de produse a-     largă a comerţului de întâmpinare.             i vietic în culori).
   1   2   3   4   5   6   7