Page 6 - 1955-01
P. 6

Pag. 2                                                                           .Tesm*a '«cea*                PRUNUL SOCIALISMULUI

Aspecte de la consfătuirile raionale                                                                                                                  Consfătuirile de producţie — tribună
         ale cadrelor didactice
                                                                                                                                                      a generalizării experienţei înaintate
        In toate raioanele din regiunea noa­      Consfătuirea cadrelor didactice din ra­
     stră, au avut loc zilele acestea consfă­   ionul Hia prin natura discuţiilor ce au                                                                  Consfătuirile de producţie ocupă un loc                      GUDEA CORNEL                    de către conducerea secţiei, felul cum)
    tuirile raionale ale cadrelor didactice.    fost purtate, cit şi prin problemele ata­                                                             important în activitatea organelor sindi­                                                       s-a desfăşurat întrecerea socialistă întrft.
     Dăm mai jos cîteva aspecte şi pro­         cate de către referatele susţinute, a oferit                                                          cale. Ele contribuie la dezvoltarea iniţia­      secretar al Consiliului sindical regional      grupe şi în cadrul grupelor. In cadrul dis­
     bleme ridicate în cadrul unora dintre      cadrelor didactico participante ocazia unor                                                           tivei Creatoare, constituind un mijloc pu­                           Hunedoara                  cuţiilor ce urmează se dezbat probleme ce
     ele.                                       preţioase învăţăminte.                                                                                ternic de educare a acestora în spiritul                                                        privesc întreaga secţie, iar organizatorii
                                                                                                                                                      atitudinii noi faţă de muncă şi avutu­          fel analiza propunerile venite din cadrul       de grupe sindicale, în numele grupelor ce
  Consfătuirea oaldrdioq: didactice din ra­                *                                                                                          lui obştesc şi de întărire a disciplinei        grupei sindicale.                               le conduc' se cheamă la întrecere socia­
ionul lila, s-a desfăşurat înitr-o atmosferă                                                                                                          în muncă.
de viiu interes. Cele dxxuă referate privi­     Da consfătuirea din raionul Sebeş, au                                                                                                                    Pentru mărirea eficacităţii consfătui­       listă.
toare la lupta cadrelor didactice pentru ri­                                                                                                             Oamenii muncii dezbat în cadrul cons­        rilor de producţie organele sindicale şi ad­
dicarea nivelului învăiţămîntului şi întă­      participat peste 400 cadre didactice din                                                              fătuirilor de producţie probleme ce privesc     ministrative vor trebui să se ocupe miai          In urma discuţiilor purtate, şeful secţiei
rirea muncii educative în şcoli, s-au stră­     satele şi Comunele acestui raion. In ca­                                                              îmbunătăţirea organizării muncii şi pro­        intens de organizarea consfătuirilor de pro­    răspunde la întrebările ce i-au fost puse
duit să cuprindă în ansamblu problemele         drul referatelor prezentate, cît şi a dis­                                                            ducţiei, aprovizionarea la timp cu materie      ducţie, ele constituind uri mijloc impox-r      fixează termene pe responsabilităţi pentru
cele mai Caracteristice în acest domeniu.       cuţiilor, s-a scos ou putere în relief munca                                                          primă, materiale şi scule, fac propuneri        tant de antrenare a muncitorilor, tehni­        realizarea acelor propuneri a căror re­
Ele au remarcat activitatea multor învă­        entuziastă ce s-a desfăşurat în cele mai                                                              pentru lichidarea lipsurilor care frînează      cienilor, inginerilor şi funcţionarilor la      zolvare a fost solicitată de grupele res­
ţători harnici, oare au reuşit să obţină în     multe unităţi şcolare în scopul educării'şi                                                           creşterea productivităţii muncii, îmbună­       rezolvarea tuturor problemelor legate de        pective. Consfătuirea se încheie de pre­
munca lor cu elevii, rezultate frumoase.        instruirii miilor de elevi, în scopul ridi­                                                           tăţirea calităţii produselor şi reducerea       procesul de producţie şi de buna gospo­         şedintele comitetului de secţie după ce a
                                                cării cunoştinţelor acestora. In acest sens                                                           preţului de cost. Mărturie a rolului im­        dărire a întreprinderilor.                      supus aprobării celor prezenţi termenele
  Discuţiile ce au fost purtate în jurul        a reieşit activitatea prodigioasă desfăşurată                                                         portant pe care-1 au consfătuirile de pro­                                                      fixate pentru măsurile ce urmează a fi
acestora, au scos un şir de metode bune                                                                                                               ducţie. în viaţa întreprinderilor noastre,         Consfătuirile de producţie pe grupe sînt     luate în urma propunerilor făcute de par­
întrebuinţate de multe şcoli cum e de           de cadrele didactice de la şcolile din Po­                                                            sânt miile de propuneri creatoare ce le fac     conduse de organizatorii de grupe sindi­
pildă cea diin Vărmaga sat, Buruiene şi         iana. Petreşti, Pianul de Sus, Miercurea,                                                             oamenii muncii.                                 cale, oare prezintă un referat Întocmit în      ticipanţi.
altele. Tovarăşii oare au luat cuvântul au      ele.                                                                                                                                                  colaborare cu şeful de echipă şi ou aju­
arătat că cele două referate prezentate pe                                                         Da cinematograful „Filimon Sîrbu“ din                In majoritatea întreprinderilor din re­       torul maistrului, în care se tratează atît         Consfătuirile de producţie pe întreprin­
lingă lucrurile juste pe care le-nu ilus­         Mult s-a discutat în cadrul consfătuirii       oraşul Deva, va rula între 10—14 ianua­              giunea noastră, acolo unde s-a depus o          problemele sindicale cît şi problemele teh­     dere se ţin după terminarea consfătuirilor
trat, au conţinut şi unele afirmaţii pom­       despre lipsurile ee încă mai exfetă în ac­       rie filmul românesc „Răsare Soarele”.                munică temeinică din partea organelor sin­      nica din grupă, în scopul analizei reali­       de producţie pe secţii. La aceste consfă­
poase, străine de realitatea de pe teren.       tivitatea unor caidre didactice de la şco­                                                            dicale şi administrative în organizarea şi      zărilor obţinute în întrecerea socialistă. In   tuiri participă comitetele de seoţie, şefii
Mal ales a fost arătat faptul că referatul      lile din raionul Sebeş. In mod deosebit,                                                              desfăşurarea consfătuirilor de producţie,       cadrul discuţiilor ce se poartă, munci­         de secţie, inovatori, fruntaşi ai întrecerii
susţinut de tovarăşul Pogolşa Victor s-a        vorbitorii au arătat că planul de şcolari­                                                            s-a reuşit să se generalizeze experienţa        torii analizează în spirit critic şi auto­      socialiste, inginerul şef şi întregul co­
sprijinit pe o silabă documentare. Faptul                                                                                                             înaintată de muncă în rîndul muncitorilor       critic felul cum s-au preocupat maistrul        lectiv de conducere precum şi şefii de ser­
că a fost exemplificat dolar cu probleme        zare nu a fost îndeplinit în întregime în Filmul „Răsare Soarele“, (Nepoţii gor­                      şi tehnicienilor şi să se elimine o serie de    şi organizatorul de grupă de realizarea         vicii. Consfătuirea este condusă de preşe­
luate mai mult de la şcolile din oraşul         toate comunele şi satele. In special el nu nistului seria Ii-a) este o minunată reali­                lipsuri constatate în bunul mers ai pro­        angajamentelor, greutăţile întâmpinate,         dintele comitetului de între .indexe, iar
Deva, a demonstrat că atât al, oît şl to­                                                                                                             cesului de producţie. Da secţia laminoare       făoînd totodată propuneri pentru reme­          referatul este prezentat de e.rectorul în­
varăşul Brînldutşa şi ceilalţi tovarăşi de la   a fost îndeplinit la şcolile din Cîinic, Do-      zare a tinerei cinematografii româneşti,                                                            dierea lipsurilor in vederea unei mai bune      treprinderii a cărui prezenţă la această
cabinetul pedagogiile, s-au deplasat pe la      bîroa şi Gârbova, unde cadrele didactice                                                              a Combinatului metalurgie ,,'Gh. Gheor-         organizări a procesului de producţie. Cu        consfătuire este obligatorie. Referatul tre­
unităţile şcolare din raionul Uda, într-o       din cauză că n-au folosit în acest scop          i Prezentând un episod din lupta poporu-             ghiu-Dej“ Hunedoara, de exemplu, tova­          această ocazie, muncitorii, pe baza sarci­      buie să analizeze felul cum s-au îndepli­
măsură extrem de nesaitâsfăcătoare.             cele mai corespunzătoare metode, nu au           Jjtuii român sub conducerea comuniştilor îm­         răşul Fleşa Cornel preşedintele comitetu­       nilor de plan îşi i-au angajamente şi se        nit angajamentele de pian, cum s-a des­
                                                reuşit să atragă spre şcoală toţi copii de        potriva hoardelor fasciste, filmul înfă­            lui de secţie a reuşit prin .buna organi­       cheamă între e' la întrecere. Angajamen­        făşurat întrecerea sooialistă, cum se ex­
  Vorbitorii au accentuat de asemenea şi        vârstă şcolară.                                   ţişează dragostea fierbinte a poporului             zare a consfătuirilor de producţie pe gru­      tele, chemările la întrecere şi încheierea,     tinde experienţa înaintată, ducerea la în­
faptul oă, între lucrătorii din cadrul sin­                                                      pentru patria noastră, tăria cu oare ei              pe şi secţie să generalizeze metoda înain­      contractelor de întrecere se fac verbal şi      deplinire a hotărârilor consfătuirii ante­
dicatului învăţământ şi cei ai secţiilor, e-      Pe lingă multe alte probleme pe care           a jertfit totul pentru a grăbi răsăritul             tată de muncă Turtanov, iar prin traduce­       se trec în procesul verbal al consfătuirii.     rioare. Cu această ocazie se decerneazâ
xistă o neângălduiită lipsă de colaborare,      consfătuirea le-a relatat a fost subliniat       ^soarelui.                                           rea în viaţă a propunerilor făcute de mun­      In cazul cînd unii muncitori nu i-au parte      drapelul roşu de producţie al conducerii
de înţelegere jiuHtă a unităţii de muncă        şi faptul că în raionul Sebeş există încă                                                             citori şi tehnicieni de a recondiţiona val-     la consfătuire ei pot comunica organiza­        întreprinderii şi comitetul de întreprindere
                                                lipsuri în popularizarea şi extinderea ex­          Şd soarele a răsărit, nu numai să pună            ţurile existente, s-a reuşit ca producţia să    torului de grupă sau maistrului, fie înain­     secţiei fruntaşe câştigătoare a întrecerii
ce trebuie să existe între ei.                  perienţei înaintate a învăţătorilor şi pro­       capăt crâncenei robii hiitleriste, dar şi           nu stagneze din cauza acestora.'Asemenea        te, fie după consfătuire, angajamentele lor     socialiste din luna precedentă.
  In mod special trebuie remarcată con­         fesorilor fruntaşi în ceea Ce priveşte justa      sfârşit oricărei robii.                             exemple se pot arăta şi la Atelierele           sorise.
                                                                                                                                                      C.F.R. Simeria, întreprinderea de trans­                                                          In cadrul discuţiilor ce se fac parti­
tribuţia adusă prin discuţiile lor de către     planificare a materiei, predarea lecţiilor                                                            porturi Grişcior, U.R.U.M. Petroşani şi al­       Duipă discuţiile purtate de muncitori         cipanţii trebuie să arate în spirit critic şi
                                                                                                                                                      tele.                                           maistrul trebuie să arate ce propuneri          autocritic lipsurile conducerii şi a co­
tovarăşul Dublam Aidrilana, Mallnovscihi,       la clasă, organizarea cercurilor şi cursu­        S-a mărit fondul de cărţi                                                                           sînt aplicabile, iar care nu sânt din ce        mitetului de întreprindere, venind Cu pro­
Popa Euirostaa, Voinsohi şi alţii, oare în      rilor consiliilor pedagogice, strângerea le­                                                            Cu toate rezultatele obţinute la între­       cauză, stabilind totodată termene de rea­       puneri concrete pentru lichidarea lor. In
                                                găturilor dintre educatori şi părinţi.             Rezolvarea cu succes a sarcinilor legate           prinderile din regiunea noastră în organi­      lizare a propunerilor. Consfătuirea se în­      cadrul consfătuirii, preşedinţii comitetelor
mod combativ şi viu' au ridicat probleme                                                         de lupta pentru dezvoltarea agriculturii,            zarea consfătuirilor de producţie, mai sînt     cheie după ce organizatorul de grupă su­        de secţie, în baza studiului şi a cunoştin­
importante ale învăţământului şi discipli­        Prilejul pe care consfătuirea l-a oferit       este strîns legată de ridicarea nivelului            unele întreprinderi unde organele sindi­        pune aprobării termenele stabilite pentru       ţelor faţă de posibilităţile secţiei va che­
nei din şctoili.                                celor peste 400 de cadre didactice, oare         profesional şi cultural al oamenilor mun­            cale şi administrative organizează du su­       rezolvarea propunerilor făcute de mun­          ma la întrecere o altă secţie cu obiective
                                                au luat parte la ea, a constituit un pu­                                                              perficialitate şi fără simţ de răspundere       citori.                                         care au fost stabilite în cadrul consfă­
               Doi oameni                                                                                                                             consfătuirile de produoţie, Da I.C.S.M.                                                         tuirilor ţinute pe secţii. Consfătuirea se
                                                ternic mijloc de stimulare în ridicarea mă­ cii de pe ogoare.                                                                                           Consfătuirile de producţie pe secţii se       încheie după discuţii şi condurii prevă-
  In comuna Strei-Sîngeorgiu din raionul                                                                                                              Călan, consfătuirile de producţie nu se ţin                                                     zîndu-se sarcini precise ce revin condu­
Hunedoara, căminele culturalo se află de        iestriei pedagogice, factor de mare impor­ Ne aflăm în lunile de iarnă anotimp                                                                        convoacă după ţinerea consfătuirilor de         cerii întreprinderii şi comitetului de între­
mal multă vreme în stare de părăsire.                                                                                                                 la timp, iar atunci oînd se ţin sînt orga­
                                                tanţă în opera de luminare a tinertuluii care constituie prilejul cel mai prielnic                                                                    produoţie pe grupe. Aici participă mem­         prindere în realizarea angajamentelor lua­
  Căminul cultural din siaitul Băţăliar de                                                                                                            nizate superficial. Da Băiţa-Grăoiuneşti nu
pildă, nu poiait© avea nici o activitate din    şcolar din patria noastră.                       pentru desfăşurarea muncii cu cartea. In                                                             brii comitetelor de secţie, şeful secţiei,      te, oît şi în traducerea în viaţă a propu­
cauză că-i lipseşte soba de încălzii), în                                                                                                             se cunoaşte de către comitetul de între­
cel din satul Valea Sîngeorgiuluâ au fost                                                        vederea rezolvării cerinţelor oamenilor                                                              organizatorii de grupe sindicale, inovatorii    nerilor făcute de munoitori.
depozitate lemne de foc, iar în cel din                                                                                                               prindere şi conducerea administrativă ro­
satyl Ohiitid bate vântul; geamuri sparte,      „gospodari“                                      muncii, fondul de cărţi se măreşte mereu.                                                            şi fruntaşi ai întrecerii socialiste, maiştri,  Consfătuirile de produoţie trebuie să aju­
uişi stricate, nu are niloi un fel de mobi­                                                      Din grija permanentă a puterii noastre               lul consfătuirilor de produoţie. Numai ast­
lier, iar în ce priveşte Curăţenia, seamănă                                                                                                                                                           tehnicienii şi inginerii din secţia respecti­   te pe munoitori la organizarea temeinică
mai de grabă cu o şură. Intr-o tristă si­                                                         populare pentru culturalizarea maselor,             fel se explică faptul că la consfătuirea de
tuaţie a ajuns şi căminul cultural din sa­      fost zvârlit pe un dulap în biroul tovară­        fondul de bani pentru procurarea de cărţi                                                           vă. Consfătuirea de producţie pe secţii         a Iodurilor de muncă prin analizarea mo­
tul Strei-Sîngeorgiin care e doar la cî-        şului preşedinte şi secretar a sfatului           la bibliotecile din regiunea noastră a fost         producţie organizată în luna decembrie, la
ţiva paşi de sfatul popular. In loc de bib­     popular comunal.                                  mărit şi în acest an cu suma de' 159.000                                                            ^ste condusă de preşedintele comitetului de     dulul cum trebuie descoperite şi folosite
liotecă, şah, radio, mese şi scaune, găseşti                                                      iei.                                                ordinea-de zi au fost cinoi puncte. Da fa­
în acest lăcaş de cultură, oale ou varză,         Nici unele locale de şcoală nu mai au.                                                                                                              seoţie, Care prezintă un referat comun, ce      rezervele interne, rezultatele obţinute prin
vase ou var şl alte materiale care-1 dă         mult pînă ajung în situaţia căminelor               Astfel, Biblioteca centrală regională din         brica- „Teba“ din Sebeş în consfătuirile
aspect de cămară.                               culturale. Da Şcoala din Strei-Sângiorgiiu,       Deva, a fost înzestrată Cu cărţi noi în va­                                                         a fost pregătit de comitetul de secţie ou       aplicarea metodelor noi de muncă ce duc.
                                                uşa nu se închide fiindcă e stricată broas­       loare de 7.313 lei. Printre cărţi se nu­            de producţie a fost analizată activitatea gos­
  Aparatul de radio dare ar trebui să fie       ca, geamurile simt sparte, cu gardul din          mără : Articole şi ouvîntări, Problemele                                                            participarea şefului de secţie. Referatul       la creşterea productivităţii muncii, îm­
la căminul cultural pentru a fi folosit ca      jurul curţii s-a făcut foc. Probabil că           leninismului', Da noi în gospodărie, Clo­           podăriei anexe în loc să se analizeze pro­
un mijloc de culturalizare a ţăranilor          lipsesc şi lemnele...                             pote în amurg, In oraşul de pe Mureş, De­                                                           trebuie să cuprindă o analiză profundă a        bunătăţirea calităţii produselor şi la re­
muncitori din sat, a fost dus la locuinţa                                                         taşamentul VII, Traista cu poveşti, etc.            blemele de producţie din cadrul întreprin­
tovarăşului Morgooi Vasile preşedintele           Straşnică activitate gospodărească...                                                                                                               muncii profesionale, felul cum s-au reali­      ducerea preţului de cost.
sfatului popular pentru ai distra soţia. Un       Ce are de spus la toate acestea tova-             Da fel şi Biblioteca raională din Sebeş           derii. In unele întreprinderi, consfătuirile
alt aparat de radio oare de asemenea pu­        rălşul Murgoci Vasile preşedintele sfatu­        . şi-a îmbogăţit fondul la cărţile ideologice,                                                       zat sarcinile de plan şi cum s-aiu tradus       Organelor sindicale le revine saroina să
tea fi instalat într-un cămin cultural,         lui popular şi tovarăşul Pcpa Pascu se­           literare şi agrotehnice cu noi volume, cum          de producţie se ţin în scurte mitinguri
după ce a fost golit de lămpi şi alte mă­       cretam ?...                                       ar fi Brazdă şi paloş, Pămînt părintesc.                                                            în viaţă hotărârile consfătuirii din luna       mărească neîncetat eficacitatea consfătui­
runtaie de către un autor necunoscut, a           Plecare dintre cei doi se laudă că mun­         Conspiratorii, Recolta, Munca şi altele, în         fără să fie analizate în mod temeinic de­
                                                cesc zi şi noapte pînă nu mai văd cu o-           valoare de 3.500 lei. Această nouă mă­                                                              anterioară, problemele principale care          rilor de producţie, transformîndu-le in pu­
                                                chii, Că fac, că dreg, că nu au alte preo­        rire a fondului de cărţi, constituie o do­          ficienţele care sînt în îndeplinirea pla­
                                                cupări mai presus deoît interesele comu­          vadă în plus a grijei permanente pe care                                                            s-.au ridicat în consfătuirile de producţie     ternice tribune ale experienţei înaintate,
                                                nei ce le-a fost încredinţată pentru a con-                                                           nului sau se organizează pe întreprin­
                                                duce-o. Faptele arată insă că amândoi se          partidul şi guvernul o poartă ridicării                                                             pe grupe, Ce propuneri se pot soluţiona         in vederea realizării planului; pe 1955 la
                                                laudă pe întrecere dar nu fac nimic din           nivelului profesional şi cultural al celor          dere, secţii şi grupe nemaipuitându-se ast-
                                                ceea ce spun.                                     ce muncesc.                                                                                                                                         toţii indicid.            • ...
                                                  Ar fi cazul ca ei şă lase la o parte lau­
                                                da şi vorbăria, să lase la o parte frecu­                                           POPA SAVIA        Un operator care nu-şi face datoria
                                                şurile şi bîirfelile şi să Colaboreze strîns                                       coresp. voluntară
                                                unul cu. altul, să ia împreună măsuri prac­                                                             Nu demult s-a deschis în comuna Zlat-         nut prea mult, deoarece, operatorul In-         tografic, operatorul stă în sală şi vizio­
                                                tice şi urgente în vederea bunei gospodări                                                            na un cinematograf, dotat cu aparate noi.       drei Victor care totodată este şi respon­       nează filmele, fără să se sinchisească de
                                                a comunei.                                                                                            Deschiderea cinematografului a produs           sabilul cinematografului, a lăsat aparatul      nemulţumirile cetăţenilor.
                                                                                                                                                      multă bucurie oamenilor muncii din aceas­       de proiecţie să-l mânuiască elevi ai şco­
                                                                                                                                                      tă comună. S-a putut observa satisfacţia        lii elementare, care nu cunosc munca de           întreprinderea cinematografică a re­
                                                                                                                                                      lor prin numărul mare de Cetăţeni care          operator. Din această cauză aparatul a fost     giunii Hunedoara trebuie să tragă cu se­
                                                                                                                                                      vizionează în permanenţă filmele.               defectat de trei ori pînă acum.                 riozitate la răspundere pe operatorul In­
                                                                                                                                                                                                                                                      diei Victor, oare nu-şi fade datoria.
                                                                                                                                                         Bucuria cetăţenilor din Zla-tna nu a ţi-       In timpul cînd elevii şcolii elementare
                                                                                                                                                                                                                                                                                 VICTOR FILIMON
                                                                                                                                                                                                      mînudesc fără pricepere aparatul oinema-                                  corespondent voluntar

Tribuna colecii vistului                                                                            In gospodăria noastră colectivă, am cău­          permanentizarea lor. In această direcţie,       este nevoie în primul rînd de o organizare      A început repararea
                                                                                                 tat tot timp'il să aplic cele învăţate în            noi avem anumite succese. Brigăzile noas­       exemplară a întregii munci din gospodă­           uneltelor agricole
                                                                                                 colhozurile din Uniunea Sovietică. Desi­             tre la început erau schimbate aproape în        rie. De aceia, noi am hotărît ca în anul
     Pentru a veni în ajutorul consiliilor de conducere ale gospodăriilor agricole colective     gur că n-am reuşit să fac asta în între­             fiecare an sau chiar de câte două ori în        acesta să trecem la o organizare mal bună          Ţăranii muncitori din c'omuna Cnistur
din regiunea noastră, redacţia ziarului „Drumul Socialismului“, îşi propune iniţierea în         gime. Totuşi, în ceea ce priveşte organi­            acelaşi an. In ultimul timp însă, dîndu-ne      a brigăzilor şi echipelor. Necesităţile gos­    raionul Hunedoara, au primit cu bucurie
coloanele sale a rubricii „Tribuna colectivistului" cu scopul de a contribui la întărirea        zarea muncii avem deja o experienţă.                 seama că fluctuaţia duce La lucru de cali­      podăriei noastre cer să înfiinţăm încă o        hotărîrea partidului şi guvernului cu pri­
şi dezvoltarea gospodăriilor colective. La rubrică, vort fi tratate probleme de organi­                                                               tate slabă şi la tocirea simţului de răs­       brigadă de cîmp. Vom avea deci tre i.bri­       vire la desfiinţarea sistemului de apro­
zare, de evidenţă, de planificare, de întărire a spiritului de răspundere personală, cile           La noi în gospodărie, am avut pînă în             pundere personală, adunarea generală a          găzi de oîrnp şi urna zootehnică. Brigăzile     vizionare pe bază de cartele şi raţii. Vă-
grijă faţă de avutul obştesc şi altele.                                                          anul acesta două brigăzi de cîmp şi o bri­           hotărât să nu se mai schimbe nici o briga­      vor fii împărţite pe echipe. Atît brigăzile     zînd că saroina lor principală în perioada
                                                                                                 gadă zootehnică (aceasta din urmă a fost             dă şi nici o echipă după gustul fiecăruia ;     cît şi echipele vor primi partea lor din su­    actuală este de a lupta cu toate forţele
     Această rubrică, este deschisă pentru toţi preşedinţii de gospodării colective, mem­        înfiinţată numai în 1954). Fiecare dintre            adică brigăzile şi echipele să devină per­      prafaţa de pămînt cultivabiiă, utilajul a-      pentru pregătirea în bune condâţiuni a
bri ai consiliilor de conducere, brigadieri şi şefi de echipe.. Ziarul, începind cu numă­        brigăzile de cîmp, îşi are repartizat lotul          manente. Nici brigadierii n-au mai fost         gricol necesar şi va răspunde aît de în­        campaniei agricole de primăvară — în
rul acesta, va publica din 2 în 2 numere articole pe aceste teme. Orice colaborare a             său de pămînt şi atelajeje respective. Bri­          schimbaţi ca mai înainte. De exemplu            grijirea bunului obştesc oît şi de pro­         scopul unei recolte sporite în anul acesta,
organelor de conducere din gospodăriile colective este bine venită. Redacţia roagă o             gada I-a de exemplu, a cărui brigadier                                                               ducţia ce o vor recolta. De asemeni, anul       — ei au început repararea tuturor unel­
participare cît mai largă.                                                                       este colectivistul Utan Ilie, are în pri­            brigadierul Utan Ilie este de trei ani în       acesta, gospodăria noastră introduce sis­       telor agricole.
                                                                                                 mire 7 atelaje compleote (care, pluguri, gra­        această muncă şi a reuşit să cunoască           temul de muncă în acord pe bază de
Bngacfa şi echipa — baza organizării muncii                                                      pe, semănători, cultivatori, etc'.) iar în tim­      bine oamenii, să ştie capacitatea şi pri­                                                          Acţiunea aceasta a început cu. sprijinul
                în gospodăria colectivă                                                          pul campaniilor agricole şi 7 perechi de             ceperea fiecăruia şi să-d repartizeze just      normă individuală sau pe grupuri mici.          direct al sfatului popular care a întoc­
                                                                                                 boi. Brigada este împărţită pe echipe de             pe echipe. Lucrul acesta a uşurat briga­        In ceea Ce priveşte brigada zootehnică,         mit un tabel cu toţi ţăranii muncitori ce
  Gospodăria noastră colectivă a intrat în      de gospodării colective sau membri ai            câte 10 colectivişti. împărţirea pe echipe           dierului Utan Hie şi consiliului de Condu­      normele sînt stabilite după cantitatea şi       au unelte de reparat, repartizîndu-i pe
ai cincilea an de existenţă. In acest timp,     consiliilor de conducere, se vor întreba         însă, n-a fost respectată, aşa că baza or­           cere, controlul asupra muncii colectivişti­     calitatea de produse ce se va obţine de         fiecare dintre ei la oiţe unul din cele cin­
ea s-ia dezvoltat şi s-a întărit continuu.      poate cum de am reuşit noi să dezvoltăm          ganizatorică la noi a rămas brigada. A-              lor din brigada sa cit şi stabilirea unor       la fiecare animal în parte. Baza organi­        ci centre existente în comună. Paralel cu
Astăzi, avem un număr de 131 familii da         atâta avutul obştesc. întrebarea nu e grea       ceasta din cauză că în tot timpul, în gos­           norme cantitative şi calitative juste.          za,torică a gospodăriei hoasfre va fi în        această acţiune, fiecare deputat al sfatu­
colectivişti, peste 600 ha. pământ, o fermă     şi voi căuta să arăt în c'eie ce urmează         podărie, au fost primiţi membri nod şi era                                                           anul acesta echipa, iar răspunderea pen­        lui popular a primit saroina ca în cir­
de oi ou 800 capete, o crescătorie de vaci,     „secretul“ experienţei noastre.                  greu ca de fiedare dată să facem o nouă                Atragerea colectiviştilor la lucru, mo­       tru utilajul agricol şi producţia obţinută      cumscripţia respectivă, să ducă muncă de
crescătorie de porci, stupină cu producţie                                                       împărţire pe echipe. Păstrând ca bază or­            bilizarea lor la sporirea producţiei agri­      o va purta fiecare colectivist personal.        îndrumare în această direcţie şi să aibă
record pe ţară, ateliere de fierărie şi ro­       In anul 1949, eu am fost cu o delegaţie        ganizatorică brigada, noi am reuşit în               cole, depinde în mare măsură de orga­                                                           grijă ca nici unul dintre ţăranii munci­
tarte, numeroase animale de tracţiune şi        de ţărani munoitori din ţara noastră în          mare măsură să întărim răspunderea per­              nizarea muncii pe brigăzi şi echipe şi de         Credem că anul acesta munca în gospo­         tori Care au unelte de reparat să nu ră­
általe. Reedítele pe oare le->am obţinut mioi,  vizită în Uniunea Sovietică. Am stat acolo       sonală a cMectiviştilor asupra uneltelor             ţinerea unei stricte evidenţe a zilelor-        dăria noastră va fi mult mai bine organi­       mână în urmă.
au fost din an în an tot mai mari. Anul         trei luni. Am vizitat în acest timp multe        agricole. Uneori, am aplidat şi sancţiuni            munc'ă efectuate. Da noi în gospodărie,         zată. începem să ne apropiem de felul de
trecut de exemplu, semănând porumbul în         colhozuri, sovhozuri şi staţiuni de maşini       pentru lipsă de grijă, faţă de avutul ob­            fişele de pontaj ale fiecărui colectivist sânt  organizare şi retribuire a muncii din col­        Datorită chibzuinţei cu care s-a pornit
cuiburi aşezate în pătrat, am cules mai         şi tractoare din Ouban. Bogăţiile pe oare        ştesc. De exemplu, colectiviştii Barnu Ru-           ţinute întotdeauna la zi. In fiecare seară      hozurile sovietice. Faptul acesta va mobi­      în această acţiune, cele cinci centre de
mult de 4000 kg. de pe un hectar, iar la        le-am văzut acolo au făcut să se nască în        saiim şi Lazăr Miron care au stricat o               brigadierii compleetează aceste fişe, iar       liza şi mai mult colectiviştii la lucru, vom    reparat ale comunei Oristur au pus la
grâu — în ciuda timpului nefavorabil —          mine întrebarea: Cum de au fost posi­            roată şi o rudă de car, au fost obligaţi             din 15 în 15 zile, se afişează numărul zd-      spori neîncetat producţia de cereale şi         punct pînă aCum 47 pluguri şi 18 grape.
                                                                                                 de adunarea generală să le plătească.                leflor-muncă efectuate de fiecare colecti­      producţiile animale şi vom îmbogăţi, mai        Primii dintre ţăranii muncitori oare şi-au
producţia noastră a întrecut cu încăodata       bile ? Răspunsul primit de la preşedinţii                                                             vist în parte. Lucrul acesta, a făcut ca        mult casele colectiviştilor. Recomand tu-       dus uneltele să şi le repare, au fost Fur­
pe cea a ţaianilor muncitori cu gospodărie                                                          Dacă am reuşit să imprimăm spirit de              frecvenţa la muncă a colectiviştilor să         tua'or preşedinţilor şi consiliilor de condu­   ca Iosdf Mantu, Popa Ioan Maxim, An-
individuală. Anul trecut, valoarea în bani      de Colhozuri cu oare am stat de vorbă, a         răspundere în ceea ce priveşte păstrarea             sporească mult în ultimul an. Da munci­         cere ale gospodăriilor colective din regiu­     gbel Ioan şi alţii.
a unei zile-muncă a ajus la 54 de lei. Co-                                                                                                            le de vîrf de exemplu, frecvenţa la lu­         nea noastră, să studieze şi să aplice spe­
iactivişti ca Babeşelaa loan sau Solomon        fost aproape acelaşi: „Succesul constă în        uneltelor de muncă, nu acelaşi lucru îl              cru a colectiviştilor noştri a atins un pro­    cific locului experienţa organizatorică a         De asemeni, gospodăria Colectivă din
                                                                                                                                                      cent de aproape 90%. Aceasta este o mare        colhozurilor sovietice, să studieze bine        satul Sîntandrei şi întovărăşirea agri­
loan, oare au avut în jurul a 700 zile-mun­     organizarea muncii şi în întărirea siste­        putem spune despre răspunderea perso­                realizare.                                      Statutul Model al gospodăriilor colective,"     colă din Oristur, au reparat pînă acum
că, au primit produse în valoare de 35—                                                          nală asupra producţiei. Cauza principală                                                             să studieze în permanenţă hotărîrile parti­
37.800 lei. Veniturile acestea nemaiîntâlnite   matică a economiei colhozului“.                  este faptul că nu s-a păstrat ca bază or­              Recenta hotărâre a C.C. al P.M.R. şi          dului şi guvernului. In aceasta constă „se­     19 pluguri şi 7 grape. Muncă însufleţită
în gospodăriile lor personale, le vor da                                                         ganizatorică echipa. Această lipsă a în­             a Consiliului de Miniştri al R.P.R. cu pri­     cretul“ unor recolte tot mai mari, a suc­
posibilitatea să-şi construiască case noi,        In. colhozurile din Cuban, la temelia or­      greunat mult controlul calităţii şi canti­           vire la desfiinţarea sistemului de aprovi­      ceselor pe calea întăririi continue a           pentru pregătirea uneltelor necesare cam­
să-şi cumpere mobilă sau îmbrăcăminte.          ganizării muncii slă echipa, munca în            tăţii muncii fiecărui colectivist. Nu s-a            zionare pe bază de cartele şi raţii, pune în    podăriilor colective.
                                                                                                 putut urmări de la însămîmţare şi pînă la            faţa noastră sarcini deosebit de importan­                                                      paniei de primăvară, se duce şi la centrul
  Toate aceste succese au ridicat gospo­        aoord, răspunderea personală asupra mij­         recoltare, nici capacitatea de muncă şi              te în ceea ce priveşte sporirea continuă                             LUOA GHEORGHE
dăria noastră colectivă în fruntea celor­                                                        nici calitatea lucrării fiecărui colectivist,                                                                                                        de închiriat al cooperativei din comună.
lalte din regiune. Mulţi dintre preşedinţii     loacelor de lucru şi asupra producţiei.                                                               a producţiei agricole şi animale. Pentru a                   preşedintele G.AC. Aipoldul de
                                                                                                   O condiţie 'esenţială pentru întărirea                                                                                 Sus — raionul Sebeş         Pînă acum, aici s-au reparat 2 semănători
                                                Am văzut acolo echipe a căror colhoznici                                                              îndeplini aşa cum trebuie aceste sarcini,
                                                                                                 continuă a brigăzilor şi echipelor, este
                                                au primit pentru o zi-muncă produse în

                                                valoare de peste 44 de ruble sau chiar                                                                                                                                                                da grîu, 4 semănători de porumb şi un

                                                mal mult.                   ,^ •                                                                                                                                                                      taior« . .............•'   •• •¦ .
   1   2   3   4   5   6   7   8   9   10   11