Page 10 - 1955-01

Pag. 2 DRUMUL SOC.ALISMULUÍ rty^avv-Ky^Jyyacw WBMMwggpg:•gCTttw w q r a ijr*« Nr. 443

\cnsrm'?un ’>sp^jiy*ji*ummw.M4mNU»q»w«B»<waMMggggii!

Să creştem cît mai multe animale fruntaşilor clin agricultură

— Conferinţă prin corespondentă —

raionul Hunedoara şi altele, care ou toa­ Aşa am muncii pentru obţinerea unei îngrijind bine livada, am cules recoltă

In scopul descoperirii şi punerii în practică a tuturor posibilităţilor pe care le oferă te că au suprafeţe de teren peste nevoi­ producţii mari de cartofi bogată de fructe
regiunea noastră dezvoltării creşterii animalelor, pentru a veni în ajutorul crescătorilor le tar, totuşi nu asigură pe deplin hrana

de animale, pentru extinderea metodelor înaintate de creşterea lor, redacţia ziarului nos- reproducătorilor comunali. Pentru a culege maximum de recoltă de pe pămîntui meu, Pînă mai anii trecuţi, în livadă eu nu făceam nici o lu­

tiu, începind cu numărul acesta, deschide o conferinţă prin corespondenţă pe tema : „Să Faţă de lipsurile existente în regiunea am căutat să-mi îmbogăţesc cunoştinţele, câtind mai multe bro­ crare, dar nici recoltă bună de prune nu culegeam Acum,

creştem cît mai multe animale“. La această conferinţă, pot participa toţi crescătorii de noastră în problema măririi şeptelului de şuri şi sfaturi agrotehnice, ascultând conferinţe la căminul cul­ m-am convins dan propria mea experienţă că dacă îngrijesc
animale şi toţi tehnicienii zootehnici din regiune. Cei care vor lua cuvîntul la discutarea animale, este necesar să se treacă de ur­ tural şi urmînd întoomad sfaturile agronomilor. Toate aceste pomii după îndrumările tehnicienilor, obţin recolte bogate de

conferinţei de mai jos, prezentată de tovarăşul Mateiaş Gherasim directorul Direcţiei genţă la luarea de măsuri corespunzătoa­ cunoştinţe m-au ajutat ca anul trecut, de pe o suprafaţă de prune.
In anul 1954. de 1a cei 80 de pruni pe oare îi am în liva­
agricole regionale, sint rugaţi să arate importanţa creşterii animalelor în lumina ho- re care, într-un timp scurt, să ducă la 0,16 ha. să obţin 4.500 kg. Cartofi, adică 28.100 kg. la hectar.

! tc.ririlor partidului şi guvernului, felul cum îşi îngrijesc ei animalele, ce rezultate au mărirea productivităţii lor precum şi la Aceasta a fost cea mai frumoasă recoltă din satul Toteşti. dă pe rod, am recoltat peste 4000 kg. prune, în medie 50 kg.

[ obţinut, care sînt posibilităţile locale de sporire a numărului de animale, ce propun pen­ îmbunătăţirea raselor existente. Pe terenul în care am plantat anul trecut cartofi, în anul prune de la fiecare prun. Cantitatea de 2.500 kg prune am va­

tru îmbunătăţirea raselor, etc. O preocupare permanentă trebuie să fie precedent a fost borceag. Ca să pot obţine o producţie mare, lorificat-o prim cooperativă pentru care am primit suma de

Redacţia ziarului, cheamă pe toţi eres cătorli de animale — muncitori din G.A.S.,, din partea organelor tehnice pentru urmă­ după ce am recoltat borceagul, am ogarii terenul, iar în toamnă 3.250 lei, tar din restiufl prunelor ce ml-au rămas, am făcut ma­
colectivişti, întovărăşiţi, ţărani muncitori cu gospodărie individuală — şi tehnicienii zo- rirea acţiunii de ţigaizare, acţiune hotărî- l-am mai arat încă odată ta o adîncime de 20 cm., lâsindu-! giun şi ţuică pentru casă.
otehnici, să ia cuvîntul în coloanele ziarului şi/să-şi spună părerea despre problema rl- toare în schimbarea raportului între nu­ negrăpat. Primăvara, când s-au zvîmtăt brazdde, am grăpat
dicată. mărul oilor ou lină fină şi semifină şi bine terenul o grapă grea cu colţii Lungi înainte do planta­ Iată cum am muncit eu şi cum am îngrijit pomii de am
putut obţine această recoltă. începind din toamna anului 1953

între numărul oilor ou lînă groasă. rea cartofilor, am mai dat odată cu grapa, apoi am marcat te­ aro făcut o serie de lucrări în livadă. Prima lucrare pe cere

Aprovizionarea în condiţii din ce în ce In problema creşterii cailor, s-a acţionat In vederea obţinerii de produoţii cît mai renul cu marcatorul şi la fiecare întretăiere de linie am făcut am făcVt-o a fost curăţitul crengilor, usoate şd a celor rupte de
mai bune cu alimente şi bunuri de larg asupra încrucişării calului tocai cu rasa ridicate de lapte şl lână, se vor lua mă­ cuib ou sapa. In cuiburi, avînd pregătite din timp îngrăşămin- vânt. Pentru o distruge insectele vătămătoare şi alţi dăunători
consum necesare oamenilor muncii, con­ „Ldpiţan” în raioanele deluroase, iar în suri pentru îmbunătăţirea alimentaţiei şl td i, am pus coa. doi pumni de mraniţă amestecată ou cenuşă. ai pomilor, am scuturat toate frunzele şi fructele usoate ce mai
stituie o preocupare permanentă n parti­ raioanele muntoase cu rasa „Iiuţul” oare a îngrijirii corporale a animalelor. Pentru ca munca să meargă mai repede, am organizat-o astfd: rămăseseră, deoarece acestea constituiau un adăpost peste iarnă
dului şi guvernului. a, fost introdus pentru prima dată în re­ pentru insecte şi dăunători După ce am făcut acest lucru, am
giunea noastră în anii regimului demo- In fermele de vaci ale gospodăriilor de eu am împărţit cartofii în cuiburi, punînd în fiecare cuib câte strâns toate crengile uscate şi cele verzi, frunzele şi fructele şi
Legea cu privire la dezvoltarea creşterii Crat-popular. stat şd gospodăriilor colective, trebuie să 1-3 cartofi de mărimea unui ou de găină, iar nevastă-mea l-a le-am dat fod. Prin arderea aceasta am distrus o mulţime de
animalelor, precum şi proiectul de Direc­ se introducă in mod obligatoriu furaja­ aşezat în cuib 1a distanţă de 7-8 cm. anul de altul. După ce insecte şi dăunători.
tive 'afli celui de al II-tea Congres al Deşi în regiunea noastră sînt posibili­ rea individuală a vacilor după producţia am terminat cu împărţitul cartofilor în cuiburi, eu am trecut
partidului, deschid largi perspective de tăţi mari de dezvoltare a creşterii ani­ de lapte. ta astupatul cuiburilor, punînd peste cartofi pământ de grosi­ Imediat după executarea acestor lucrări, fiindcă prunii îi
dezvoltare, îmtr-un timp scurt, atît agri­ malelor, totuşi în acest sector sînt unele mea unui iat de mână. Distanţa intre cuiburi pe rînd am lă- am într-o grădină înţeienită, am săpat cu hîrleţul La adîncime
culturii cât şi creşterii animalelor. deficienţe oare trebuiesc grabnic înlătu­ Pentru mărirea efectivului de tăuraşi <at-o de 60 am. şi «xt atâta şi între rîndurl. de 25 cm. în jurul prunilor cît ţine coroana. Odată cu săpatul, j
rate. Trebuie ajutaţi ţăranii muncitori din va trebui dusă o muncă susţinută de opri­ am împrăştiat pe sub fiecare prun cam în jurul la 50 kg. gu- '
Anlalizîndu-se situaţia creşterii anima­ satele vecine oraşelor şi centrelor mun­ re a sacrificării mal ales a viţeilor. După ce am terminat plantarea, au Început şl ploile care noi de grajd bine fermentat şi câte o găleată de must de băle- j
lelor faţă de condiţiile naturale oferite de citoreşti, pentru a se ocupa ou creşterea au^durat mai mult şi care au întărit suprafaţa pământului, for­ gar mestecat ou găinaţ de păsări. Făcînd aceste lucrări, Deşte ,
regiunea noastră, vedem că la noi sînt vacilor de lapte în scopul de a produce Prin introducerea de vieri „Bazna“ în mând o pojghiţă tare crăpată din loc în loc. Acest lucru mi-a lamă, în primăvară s-ou înmagazinat ta rădăcinile pomilor 1
posibilităţi mari de dezvoltare, într-un mai multe produse alimentare pentru a- staţiunile de montă, se va căuta să se 'tat de gîndit. îmi era frică să nu se compromită cultura. în­ cantităţi însemnate de apă şi îngrăşăminte,
timp scurt, atât a efectivului, cât şi a îm­ proviztonarea muncitorilor. Efectivul va­ extindă pe scară tot mai largă .porcul cu dată ce au răsărit cartofii, am grăpat terenul ou o grapă ou
bunătăţirii raselor, precum şi a ridicării cilor ou lapte în jurul acestor oraşe şi producţie mixtă, care este adaptat con- colţii scurţi. Astfel am spart pojghiţa şi am afinat pămîntui Eu insă, nu m-am mulţumit numai cu aceste lucrări cl, în
productivităţii tar. centre muncitoreşti a atins abia procentul diţiunilor regiunii noastre. Trebuie dată la suprafaţă. Prin aceasta, am dat posibilitatea plantelor să se primăvară, după ce s-a topit zăpada, am trecut de îndată ta
de 60%. de asemenea, o atenţie deosebită porcului dezvolte repede, tai tufele să se ramifice văruitul pomilor, lucru care a contribuit mult la oprirea ve­
AColo unde organele locale de partid şi negru de Strei ce se creşte în raionul Ha­ getaţiei timpurii a pomilor, ferindu-i astfel de îngheţ
de stat, precum şi tehnicienii de la sec­ Un factor principal, care ar duce în mod ţeg şi Hunedoara, precum şi „marele alb*" După 14—15 zile de la plantare, am făcui, prima praşilă.
ţiile agricole raionale au avut o preocu­ simţitor la mărirea numărului de anima­ oe va Creşte pc valea Mureşului. Datorită faptului că ploile s-au menţinut, pământul a început să Ştiind că prunul rodeşte pe rămurele mult ramificate care
pare permanentă în această problemă, le, a productivităţii şi îmbunătăţirii rase­ se întărească la suprafaţă din nou ş: buruienile să crească din se formează singure în număr mare, primăvara rând am făcut
avem şa o serie de rezultate, atît în mări­ lor, îl constituie asigurarea bazei furajere. In vederea măririi efectivului de anima­ abundenţă. Pentru a salva cultura cartofilor, ta două săptă­ curăţirea coroanei definiv, nu am tăiat aceste rămurele tinere,
rea numărului de animale cît şi în pro­ Ori, în acest sector, sînt deficienţe încă le, precum şi a creşterii productivităţii lor, mâni de ta prima praşilă am făcut a doua praşilă. Totodată am lăsîndu-le să rodească Pentru <i preveni prunii de atacul di­
blema îmbunătăţirii raselor existente şi a destui de mari. Producţia la hectar a pă­ trebuie rezolvată într-un timp scurt pro­ făcut şi o semimuşurodre pentru a apropia ramificaţiile plan­ feritelor dăunători şi de alte boli, peste vară, le-am tăcut două
productivităţii lor. şunilor, fîneţelor naturale şi chiar a plan­ blema bazei furajere. tei şi pentru oa buruienile să nu mai crească în mijlocul cui­ stropiri.
telor furajere cultivate, este mică. burilor de cartofi. Am observat că Cu cît ramificaţiile sint mai
In majoritatea comunelor din raionul' îmbunătăţirea simţitoare a bazei fu­ apropiate, cu atît se poate mai uşor lupta împotriva buruienilor. Convingîndu-mă din experienţă proprie, despre avantaj iile
Sebeş, Alba şi o bună parte din comunele Lucrările de îmbunătăţire a păşunile: rajere, a constituit în primul rând mă­ ce le aduc pomii fructiferi m-am hotărât să măresc livada. Ast­
radonului Orăştie, ţigaizarea odor a atins se fac într-un ritm lent şi nu contribuie la rirea producţiei la hectar. Pentru aceasta, A treia praşilă, arc făcut-o ta cca 10—13 zile, după semi- fel, din toamna trecută, am făcut 60 de gropi pentru a planta
un procent de peste 50%. lărgirea bazei furajere în raport ou posi­ este necesară cultivarea tuturor terenurilor pomi tineri şi de diferite specii. Totodată voi complecta şi go­
bilităţile existente şi ou necesităţile de ou cele mai potrivite şi necesare culturi. muşuroire. Aceasta am făcut-e cu prăşitoarea ou cormane. lurile din grădina cu pomii pe rod. Pentru oa anul acesta să x
In ceea ce priveşte creşterea şi dezvol­ mărire a numărului de animale şi a pro­ Trebuie extinse suprafeţele cultivate Cu Din loc în loc, unde Cuiburile erau puţin înclinate într-o parte, obţin o recoltă şi mai bogată de prune, voi face şi îngrăşarea
tarea efectivului bovin de rasă „Pintzgau”, ductivităţii lor. Repartizarea păşunilor de nutreţuri suculente, nutreţuri destinate le-am îndreptat cu sapa. suplimentară (în plus) de vară, lucru ce nu l-am făcut în 1954.
în raioanele Brad, Petroşani şi Ha­ asemenea, nu se face în toate cazurile în insilozării şi plante furajere cultivate, In felul acesta, sînt sigur că voi obţine o producţie şi mai mare
ţeg, s-au obţinut rezultate bune iar în mod just, ceea ce duce la folosirea nera­ care dau producţii mari de lucerna, tri­ Făcînd toate aceste lucrări la recoltare, din fiecare cuib de prune.
raioanele Alba, Orăştie, IM® şi Hunedoa­ ţională a lor. Spre exemplu, s-a reparti­ foi şi ghizdei. aro scos de la 1 pînă la 3 kg. cartofi. De pe suprafaţa de 0,16
ra în privinţa rasei „Szamenithal”, cu pro­ zat în anul 1954 stînei cooperatiste din ha. am recoltat 75 de saci de cartofi a 60 kg. fiecare sac. Sfătuiesc pe toţi ţăranii muncitori să-şi mărească livezile
ducţie de carne şi lapte cu mult mai ridica­ comuna Pianul de Sus raionul Sebeş o su­ Problema principală în asigurarea ba­ ou pomi' şi să aplice cu stricteţe sfaturile tehnicienilor agro­
tă faţă de celelalte rase de animale s-au prafaţă de păşune ou mult mai mare de- zei furajere în regiunea noastră o consti­ In anul acesta, sînt hotărât să obţin o recoltă şi mai fru­ nomi căci numai aşa vor putea obţine recolte mari de fructe.
cucerit frumoase realizări. La gospodăria oît era nec'esiar, ceea ce a făcut ca o mare tuie suprafeţele întinse de păşuni si fineţe moasă plantînd Cartofi iarovlzaţL
colectivă din comuna Iii®, producţia me­ parte diin păşune să nu fie folosită, în vre­ aatunaie. LUCA TEOFIL
die de lapte pe ai a crescut pe cap de vacă me ce alte comune duceau lipsa de păşune. COVACI IOAN ţăran muncitor din comuna Gurasada
pînă la 10 litri, la gospodăria de abat Pentru utilizarea totală a păşunilor şi
Apoldul de Sus, vaca „Vira“ a dat o pro­ Există un dezechilibru între suprafeţe- fîneţelor naturale, precum şi a măririi ţăran muncitor din comuna Toteşti raionul Hla
ducţie de 3.900 litri lapte pe an. Le arabile a regiunii şi suprafeţele culti­ raionul Haţeg
vate Cu plante furajere, acestea oeupînd
In sectorul creşterii porcinelor, orienta­ o suprafaţă prea mică faţă de nevoile producţiei la hectar, trebuie grăbit ritmul
rea noastră este în extinderea în toate existente. In cele mai multe cazuri, ex­
raioanele a rasei de porci „Bazna”, oare dau tinderea diferitelor culturi se face în de­ Lucrărilor de îmbunătăţire a păşunilor c a :
o producţie mare de carne şi grăsime, trimentul bazei furajere Nu se pune a-
precum şi a parcului „negru de Strei”, poi accent suficient pe extinderea supra­ defrişarea arboreteior neva!oroase şi a ÎN S E M N Ă R I C U L T U R A L E dG e ? . . .
care e răspândit în raionul Haţeg şi pe feţelor ou furaje suculente ca sfeclă fu­ mărăcinilor, curăţirea de muşuroaie, pie­
cursul inferior al Straiului, rase de porci rajeră, bostănoase, morcovi şi cartofi fu­
adaptate condiţiumilor locale şi cerute de rajeri, care asigură o producţie mare la tre şi cioate, îngrăşarea terenurilor în spe­ varăşe, nu avem ! Trebuie să fim cinstiţi,
un număr din ce în ce mai mare de cres­ hectar şi o valoare nutritivă ridicată. cial cu îngrăşăminte naturale şi prin tîr- — Şt, zici: tovarăşe preşedinte, că de ce mai la deal la vale. Vreau însă să vă minul cultural cu lemne de foc si încă
cători. spun că noi, adică mai precis eu, nu sîn-
Loturile zootehnice, sînt exploatate ’ire. lucrul ăsta nu te-ai ocupat ? tem de vină, conducerea căminului cul­ multe lucruri de acest fel. ‘
In gospodăriile de stat, gospodăriile co­ complect nesatisfăcător. Sînt comune ca tural, ea poartă toată vina...
Soimuş raionul IM®, Dala Română, Roşia Recenta hotărâre a partidului şi guvera1 Preşedintele Culember de la Sfatul Acum, după toate acestea, mai e oare
lective, precum şi în sectorul individual de Secaş şi oraşul Sebeş, din raionul Se­ nulul, cu privire la îmbunătăţirea sistemu­ popular al comunei Bretea Romînă, 'la Poate preşedintele, aşa pornit cum era, necesar să ne străduim pentru -a găsi vi­
lui de contractări şi achiziţii de animale auzul acestei întrebări, ridică div umer< îmi mai spunea şi alte chestiuni în aceea- novatul 1 Nu, In nici un caz nu e ne­
din raioanele Orăştie şi Iiia, trebuie men­ beş, Bretea Română, oraşul Haţeg, Sarmi- pe termen lung, acordă avantaj ii deosebite nehotărît. stă direcţie de nu s-ar fi intîmplat ca cesar acest lucru. El se vede in toată mă­
tuturor crescătorilor de animale. De aceea, — Păi, cum să spun, tovarăşe. Ches­ tocmai în acea clipă să intre pe uşa sfa­ rimea lui. Şi să nu se creadă cumva că
ţinut porcul .marele alb”, Care, datorită segetuza din raionul Haţeg, Călan din si sînt chemaţi să contribuie cu toată pu­ tiunea îi aşa şi aşa. Noi, ne-am ocupat, tului popular, chiar directorul căminu­ ar fi preşedintele sfatului, ori că dimpo­
terea şi capacitatea I ot de muncă la mă­ nu pot spune că nu. Dar vedeţi, conduce­ lui cultural, tovarăşul Ionescu Gheorghe. trivă, ar fi directorul căminului. Nu. Vi­
calităţilor lui superioare, oferă mari avan­ rirea şeptelului, la îmbunătăţirea raselor rea căminului e de vină. Ea e aceea care novatul principal este comoditatea notoriz
de animale şi ta creşterea productivităţii nu face treabă. Asta el Cred că nu mai e nevoie să spun că care-l stăpîneşte pe cel din urmă şi in­
taj ii crescătorilor. Şi, odată terminînd cu aceste spuse, pre­ discuţia s-a încins de-acum între ei doi diferenţa condamnabilă, care s-a cuibărit
acestora. şi încă destul de tare. Fiecare se străduia în obiceiurile primului. Iată, aceştia sînt
MATEIAŞ GHERASIM şedintele răsuflă uşurai tnseninîndu-se cît mai mult să dovedească în fel şi chip vinovaţii şi nici decum cei doi care se
în sfîrşit de faptul că a descoperit vino cum să nu-i el de vină, şi că dimpotrivă, certau mai sus.
!^rectorul Direcţiei agricole a vatul. vina o poartă celălalt. Am stat şi am
Stalului popular regional
Hunedo«ffK — Ai dreptate, începui eu să-i isco­ Tovarăşul Culember, preşedintele Sfa­
desc din nou. Dar, aş vrea să ştiu dum­
neata tovarăşe preşedinte, comitetul exe­ ascultat fără să mă amestec. Din „scu­ tului popular din comuna Bretea Romînă,
cutiv al acestei comune aţi analizat vreo­ zele" şi „acuzele" lor, am înţeles însă are datoria de a acorda mai multă atenţie
Folosesc cu pricepere timpul dată munca celor din conducerea căminu­ multe lucruri, lucruri pe care verifieîndu- problemei culturale. El trebuie să se in­
tereseze periodic, de modul cum merge
In comuna Tediuiş din radonul Alba, zd- sămînţări de primăvară. La ede 5 centre In afară de munca de reparare a und- lui ? v-aţi luat in plan o asemenea acţiu­ le a trebuit să constat că sînt foarte ade­ sau nu merge aceasta, cerind conducerii
wJ - ' de reparat, organizate în Teinş, au fost td o r şl maşinilor agricole, ţăranii munci­ ne ? Ştii, dacă ai vrea, te-aşi ruga să-mi vărate şi in acelaşi timp foarte triste. Aşa căminului cultural să facă rapoarte de
Ide de iarnă sânt folosite cu pricepere de puse la punct pînă acum un număr de tori din comuna Teiuş au început căratul arăţi şi mie planul sfatului. de pildă, am înţeles că activitatea cămi­ activitate in faţa comitetului executiv.
18 .pluguri, 2 semănători, un Mor, şi nu­ gunoiului de grajd pe teriale, instalarea nului cultural din comuna Bretea Romînă In acelaşi timp el mai are datoria să
oăibre ţăranii muncitori. îndrumaţi de meroase grape. In momentul de faţă se de parazăpeai pentru reţinerea zăpezii şi Asaltat din nou de aceste întrebări, pre­ este inexistentă, că biblioteca nu a mai pună la baza muncii sale o temeinică pla­
duce muncă pentru repararea cdor când alte lucrări pregătitoare pentru campania şedintele se posomori iar. fost deschisă de peste trei luni, că la nificare pe care în mod hotărît să o pre­
deputaţii sfatului popular comunal şi de cercul de studiu a fost ţinută doar o sin­ tindă şi celorlalţi cu care munceşte.
— E drept — începu el a vorbi mai gură lecţie, că sfatul popular nu s-a în­
agitatorii organlzaiţid de bază, d au în­ mult într-o doară —, e drept că de as­
tea n-am făcut noi. Despre plan, cum să
ceput de pe acum repararea întregului

utlad agricol necesar campanid de în- tractoare existente în raza comunei. agriedă de primăvară. zic, ştiţi... noi, nu avem plan. Asta-i to­ grijit nici pînă acum să aprovizioneze că­ VICTOR MUREŞAN

Pentru un nou avîut al muncii organizaţiilor ganizaţii de bază din regiunea noastră. Organizaţiile UTM mai au de luptat mult denţă de produse agro-alimentore şi ma-,
U. T. M. de Ia sate In perioada de iarnă Este limpede că atîta timp cît astfel de impoMva birocratismului, demagogiei şi terie primă pentru industria uşoară şi a-
elemente stau în fruntea organizaţiilor autocriticii formale, oare se manifestă în limentară.
Recentele hotărâri ale partidului şi gu­ SÎRBU D R AG O M IR nând la aceste munci şi organizaţiile de U.T.M., ele nu se pot întări şi nici nu-şi munca multor tovarăşi. Controlul şi în­
vernului pun în faţa întregii ţărănimii prim-sccretar al Comitetului pionieri. Este demnă de amintit iniţia,tiva pot duce la îndeplinire sarcinile ce le stau drumarea concretă în unele Ioduri lasă de La înfăptuirea acestor sarcini măreţe,
muncitoare sarcini de mare însemnătate regional U.T.M. Hunedoara secretarului organizaţiei U.T.M. Răpan- în faţă. De aceea, comitetele raionale UTM dorit. Mai dăinuie obiceiul la unii acti­ organizaţiile U. T. M. sub controlul şi
în ceea ce priveşte dezvoltarea agriculturii tean Ioan din Sîngătdn şi a utemiiştilor trebuie să ajute organizaţiile de bază, ca vişti că atunci oînd sînt oriticaţi încearcă îndrumarea organizaţiilor de bază ale
în următorii 2-3 ani. In înfăptuirea aces­ muncit în acest fel, rezultatele n-au în­ Oulea Dumitru, Meroureanu Ioan, Preda să treacă de îndată 1a înlăturarea aces­ să cocoloşească lipsurile primtr-o autocri­ partidului, au obligaţia de a contribui din
tor sarcini, un rol de seamă îl au organi­ târziat să se arate. In satul Şşuteşti, ra­ IJ’ie şi alţii, care au hotărât oa împreună tor elemente din conducerea lor, fiindcă tică formală, fără însă să ia măsuri prac­ plin. In acest scop ele trebuie să acorde
zaţiile de tineret. Ele au datoria să spri­ ionul Hunedoara, unde utemiştii alături cu utemiştii din comuna Apoldul de Jos numai atunci va putea să le Crească pres­ tice pentru stîrpirea lor. Această lipsă se o mare atenţie problemei calificării tine­
jine organizaţiile de partid în acţiunile de membrii de partid au contribuit din să planteze pomi pe marginea drumului tigiul şi autoritatea. manifestă în special 1-a tovarăşul Polac rilor în problemele agricole. Tinerii -care.
întreprinse, să dea o mare importanţă pldn la mobilizarea ţăranilor muncitori, c'e leagă aceste două localităţi. Vasile prim-secretar al Comitetului raional lucrează în gospodăriile agricole de stat,
educării şi mobilizării tinerilor ţărani însămînţările din toamna trecută au fost O slabă preocupare se observă şi în U.T.M. Haţeg şi la alţi tovarăşi. gospodării ooieotive, întovărăşiri, precum
muncitori, muncitorilor de_ la S.M.T.-uri terminate în dedurs de numai 5 zile. Mulţi In majoritatea lor organizaţiile de bază ceea ce priveşte întărirea organizaţiilor şi ţăranii muncitori individuali trebuie
şi gospodării de stat şi a coledbiviiştdlor, la utemişti ca Ispas Simian, Drăgătoi Mania, U.T.M. au ieşit întărite din campania agri­ U.T.M. prin primirea de noi tineri şi în O sarcină principală ce stă în faţa or­ îndrumaţi să participe efectiv la cursurile
executarea la timp şi în bune conidiiţiuni Stan Eremia şi alţii din Blandiana raio­ colă de toamnă. Multe au stabilit sarcini special tinere fete. Să luăm un exemplu ganizaţiilor de tineret de la sate este dez­ agrozootehnice organizate în perioada de
a muncilor agricole din flecare sezon; să nul Orăştie şi-au lămurit părinţii pentru concrete şi legate de termen pentru fie­ foarte semnificativ în această privinţă. In voltarea şi întărirea legăturilor cu ma­ iarnă şi la conferinţele ce se ţin în ca­
fie în fruntea luptei pentru popularizarea a fi primii atât ta însămînţări cît şi la care utemiist, iar comitetele organizaţiilor comuna Poiana raionul Sebeş sînt peste sele de tineri ţărani muncitori. In acest drul căminelor culturale. Nici un tînăr nu
şi aplicarea regulilor agrotehnice. Ele au predarea cotelor către stat. Prin aceasta de bază au controlat felul în oare utemiştii 200 tineri oare ar putea fi primiţi în scop organizaţiile U. T. M. trebuie să-i trebuie să lipsească de la cursuri şi con­
de asemenea datoria să combată tot ceea ei şi-au oîştigat stima şi respectul celor­ se achită de sarcini şi i-au ajutat în mun­ U.T.M. Dar din cauza slabei preocupări mobilizeze la acţiunile întreprinse de ele, ferinţe. Ei trebuie să-şi însuşească temei­
ce este învechit în viaţa satelor, să popu­ lalţi tineri din sat. că. Toate acestea au dus la creşterea pre­ în această comună nu sînt decît 40 de să se ocupe de culturalizarea şi educarea nic materialul predat, să se ajute unii pe
larizeze pe fruntaşii recoltelor bogate, să stigiului şi autorităţii organizaţiilor UTM utemişti. Aceeaşi situaţie este şi în comu­ lor în spiritul dragostei faţă de patrie şi alţii pentru a-şi acumula cunoştinţe cit
demaşte fără cruţare acţiunile duşmanului Organizaţiile U. T. M. au folosit me­ de la sate. na Dada Romînă, Vinţul de Jos şi altele. a frăţiei dintre poporul român şi minori­ mai vaste. Un loc de frunte trebuie să-l
tode mai bune, oare au avut ca urmare tăţile naţionale. ocupe propagarea ştiinţei agrotehnice so­
de clasă. mobilizarea ţăranilor muncitori la înfăp­ Ar fi greşit însă ca să nu vedem şi lip­ Munca de mobilizare a tineretului la ac­ vietice, succeselor obţinute de colhoznici
tuirea sarcinilor trasate de partid şi gu­ surile în oare mai persistă încă multe or­ ţiunile cultural-antistice şi sportive, este Campania agricolă din toamna trecută în toate domeniile muncilor agricole, (spo­
In campaniile agrtaole anterioare şi în vern. In comuna Vălişoara, raionul lila, ganizaţii de bază săteşti şi Comitete raio­ de asemenea nesatisfăcătoare în multe lo­ ne oferă o serie de exemple pozitive în rirea producţiei la hectar, perfecţionarea
deosebi în campania din toamna trecută, au fost confecţionate steguieţe roşii. Aceste nale U.T.M. curi. Intr-o serie de sate, cum ar fi Ro- munca organizaţiilor U.T.M., ea a consti­ raselor de animale, crearea de noi plante
organizaţiile de tineret a.u dat sprijin .pre­ steguleţe au fost puse pe banca şcolarului mos, raionul Orăştie, Strei Sîngiorgiu, ra­ tuit o vastă experienţă, o adevărată şcoală şi aclimatizarea tar, dezvoltarea pomicul-
ţios organizaţiilor de partid în munca de a cărui părinţi au fost fruntaşi în cam­ Unele comitete raionale U.T.M. se preo­ ionul Hunedoara, Bretea Romînă. şi Sîntă- pentru ele. Această experienţă trebuie tuirii. viticulturii, legumioulturii, etc.) Nu
convingere a ţărănimii muncitoare să re­ pania agricolă, au trimis scrisori de mul­ cupă slab de întărirea vieţii interne de mărâa-Oriea radonul Haţeg, căminele cul­ popularizată şi generalizată în toate ra­ trebuie scăpată din vedere popularizarea
colteze şi să însămânţeze la timp şi să se ţumire ţăranilor fruntaşi ai muncilor a- organizaţie la sate. Aceasta iface oa orga­ turale nu desfăşoară activitate politică şi ioanele. Numai în felul acesta se va îm­ metodelor noi a fruntaşilor recoltelor bo­
achite fără întârziere de obligaţiile faţă de gricole şi alţii oare au contribuit la în­ nizaţiile săteşti din Bălţa, radonul Iiia, culturală. Aceasta se datoreşte în mare bunătăţi munca organizaţiilor U.T.M. de gate din colhozurile şi sovhozurile din
stat. Conduse şi îndrumate în permanenţă deplinirea sarcinilor agricole. Băoia, raionul Hunedoara, B’aru Mare, ra­ măsură faptului că organizaţiile U.T.M. ta sate. U.R.S.S., a tractoriştilor, combainierilor,
de către organizaţiile de partid, organi­ ionul Haţeg şi altele, să nu ţină cu lunile n-au înţeles să le sprijine prin mobiliza­ etc.
zaţiile de tineret din multe sate au con­ Studiind prevederile proiectului de Di­ adunări generale în care să dezbată pro­ rea tinerilor de a se încadra în echipe ar­ Recenta hotărâre a partidului şi a gu­
tribuit la întărirea muncii de educaţie rective ale celui de al II-lea Congres al blemele ce frământă tineretul, Mai sânt se­ tistice, cercuri, etc. In puţine locuri au vernului cu privire ia desfiinţarea siste­ In acelaşi timp, organizaţiile U. T. M.
comunistă a tineretului. Utemiştii au dus P.M.R., utemiştii au şi început înfăptui­ cretari ai organizaţiilor de bază oare nu fost organizate seri culturale ale tineretu­ mului de aprovizionare pe bază de cartele din fiecare sat au datoria de a cunoaşte
muncă de lămurire în raidurile ţăranilor rea lor. Utemisbul Oltean Nicolae, tracto­ constituie exemplu de urmat pentru ute­ lui, concursuri de şah, ski, săniuţe în şi raţii, precum şi hotărârea cu privire ta pe fruntaşii recoltelor bogate, de a-i stima
muncitori din casă în casă, au sdris lo­ rist la S.M.T. Miercurea, a ridicat consi­ mişti. Seoreta'ml organizaţiei de bază timpul iernii. Slab s-au preooupat orga­ îmbunătăţirea sistemului de contractare şi şi de a generaliza experienţa prin oare
zinci mobilizatoare, articole la gazetele de derabil calitatea lucrărilor executate în Dragomir Ghwi^he din gospodăria colec­ nizaţiile noastre şi în ceea ce priveşte achiziţii, pun sarcini de mare răspundere aceştia reuşesc an de an să amuilgă pă­
perete, au sprijinit activitatea căminelor toamna anului trecut, depăşind cu mult tivă Dobîroa, ratatul Eeteş, de pildă, nu dezvoltarea gustului tinerilor de a citi în faţa întregi lui popor. Se dă bătălia mântului recolte bogate. Trebuie organi­
culturale, ei au participat alături de mem­ planul de arături şi desţeleniri pe tractor. este un exeronto te M». îiperiior. In gos­ literatură politică şi beletristică. Au fost pentru ca în anul 1955 produoţia de grîu zate în această privinţă consfătuiri ale
brii de partid în cele mai grele acţiuni, Mii de utemişti şi neutemişti din toate ra­ podăria cclt'Air^ e1 nu a tftout anul tre­ organizate prea puţine recenzii, iar Căr­ şi porumb să ajungă la 10 milioane tone. tinerilor ţărani muncitori cu fruntaşii re­
ioanele au plantat în toamna anului tre­ cut nici o zl-rm'rcâ, cu oamenii se poartă ţile sînt slab popularizate prin staţia de O largă dezvoltare trebuie să ia în ţara coltelor bog-te şi în special cu acei care
luîndu-i drept exemplu. cut zeci de mâi de pomi fructiferi. Antre­ arogant, ceea ce face să nu fie stimat de radiofieare, gazeta de perete, şezători, etc. noastră creşterea vitelor si ridicarea pro­ au vizitat Uniunea Sovietică. In aceste
Acolo, unde organizaţiile de tineret au mase. Asemenea cazuri sînt şi în alte or­ Organizaţiile nu trag ta răspundere pe a- ductivităţii lor. Legumicultura, cultura consfătuiri să se discute pe larg meto­
cei utemişti care sînt directori de cămine plantelor tehnice, furajere, pomicultura şi dele de muncă ale fruntaşiloi, să li se
culturale sau bibliotecari şi nu-şi fac pe viticultura etc., trebuie să cunoască de pună întrebări, ia~ organizaţia să pretin-
asemenea o largă dezvoltare, în aşa fel, Gă tinerilor să '4 mă ia aplicare cele în-
deţpiin datoria. ca în următorii 2-3 ani să avem c abun­