Page 8 - 1955-01

Pag. 4
Calea dom nului M endes-Franee
In ajunul Anului Nc*u bulevardele Pari­
sului sînt pline de chioşcuri ale negusto­
rilor ambulanţi. Pentru a-şi desface măr­
furile de proastă calitate, ei ţin adevărate
discursuri, jură şi invocă pe Dumnezeu.
Trecătorii se opresc impresionaţi de re­
torica lor strălucită şi din cînd în cînd un
excentric cumpără un dar de Anul Nou,
pe care apoi nu îndrăzneşte însă să-l ofere
nimănui.
N-am deloc intenţia să-i ofensez pe
simpaticii proprietari .de chioşcuri, com-
parându-i cu demnul Mendes-France,
care a oferit Franţei drept cadou de Anul
Nou wahrmaohtul. Şi diacă minam amin­
tit de negustorii ambulanţi, este numai
pentru că, impunând Adimării Naţionale
funestul proiect de lege du privire la re­
facerea armatei germane, domnul Mend&s-
France a încercat să prezinte o marfă
.putredă ca ceva de foarte bună calitate.
El -i-a prezentat pe SS-iştd drept nişte
porumbei albi ca zăpada, iar pe gene­
ralii hitUerişbi cu ramuri de -măslin în
mină. A dat asigurări că înarmarea Ger­
maniei occidentale are legătură ou princi­
piile umanismului.. A jurat că după ce
soldaţii germani se vor fi aliniat în front,
lui, domnului Menldăs-Pnamee îi va fi uşor
să se înţeleagă cu Uniunea Sovietică cu
privire la securitatea mutuală. A vorbit zi
şl noapte, concis sau prolix, calm Sau cu
multă emfază. Dezbaterile don pairfliament
au durat zece zile şi în tot acest timp
domnul Mendds-France a luat cuvântul de
31 o r i ; el nu. şi-a .precupeţit forţele pen­
tru a obţine reînvierea wehrmachtului.
Cunoaştem din trecut anumite' perso­
nalităţi politice din Franţa care şi-au în­
ceput cariera prin legământ© patriotice şi
şi-au terminat-o pnintr-o lamentabilă ca­
pitulare. Pe timpuri însă, pentru o ast­
fel de decădere erau necesari zeci de and.
In ce-1 priveşte pe dl. Mendes-France. el
a arătat c'ă nu-i place să tărăgăneze
lucrurile: n-au trecut nici şase luni şi
s-a dezis de tot ce afirmase în primăvară,
dl. Mendes-France se manifestase ca un
adept hotărât ăl unei înţelegeri între Apus
şi Răsărit. Atunci respingea politica de
forţă. Critica aspru pe predecesorii săi
care mergeau în Statele Unite pentru a se
prosterna şi oare se eschivau cu încăpă­
ţânare de la orice posibilitate de a slăbi
încordarea internaţională. In mai, când li­
liacul era în floare, l-am auzit pe dl. Msn-
dds-Franee condamnând cu asprime ideea
reînvierii clicii militariste germane. Nu
este de mirare că oamenii simplii din
Franţa ascultau plini de :speranţe dis­
cursurile tânărului politician care vorbea
în limbajul păcii.
Conform voinţei poporului francez, dl.
Mendes-France a semnat acordul de la
Geneva. El n-a încercat să salveze „co­
munitatea' defensivă europeană“ împotriva
căreia s-a revoltat opinia publică din
Franţa. Oamenii au văzut că Franţa poa­
te trăi fără să întrebe dimineaţa ce-i or­
donă Washingtonul şi fără să se informe­
ze seara ce gândeşte Londra despre dînsa.
Pe atunci presa americană nu-1 cruţa pe
dl. Mendes-France de epitete puţin mă­
gulitoare. Totuşi, în acele zile, în parla­
mentul francez s-au pronunţat pentru el
419 deputaţi, iar împotriva lui — numai
47. A trecut o jumătate de an. In prezent,
presa americană nu precupeţeşte compli­
mentele la adresa dl. Mendes-Franc'e. Dar
in parlamentul francez majoritatea întru­
nită de el nu este decît de 27 voturi. A
ciştigat încrederea guvernanţilor Statelor
Unite, dar a pierdut încrederea Franţei.
In iunie nu vroia să înarmeze Geima-
Uneltirile adepţilor înarmării Germaniei occidentale
PARIS (Agerpres). — Adepţii înarmă­ Soarta pe care o vor avea acordurile Europei occidentale, pentru „a găsi moda­ totodată a prevăzut „o desfăşurare a for- tare şi de politică externă.
rii Germaniei occidentale, neliniştiţi de de la Paris îi îngrijorează în aceeaşi mă­ lităţile în vederea punerii imediat în
soarta acordurilor de la Paris, îşi inten­
sifică eforturile pentru a obţine în cel
mai scurt timp definitivarea lor.
Adepţii înarmării Germaniei occidentale
acţionează astăzi pentru a impune graba
în luarea hotărârilor definitive, ca şi
atunci oînd au cerut Adunării Naţionale
discutarea acordurilor. Astfel, cu prilejul
unei întrevederi avute ou preşedintele
Consiliului Republicii, Monnervdile, pri­
mul ministru Mendes-France i-a cerut
acestuia ca discutarea acordurilor de la
Paris în Consiliul Republicii să aibă Iod
în luna ianuarie, deşi Adunarea Naţio­
nală fixase pentru aceasta un termen de
două luni.
Soopyl eiSitorîes Iul tades-Franee m Italia şi Serirania oocfdonfaSă La actuala sesiune a Congresului parti­ politică îndreptată spre „folosirea oît se
PARIS (Agerpres). — Presa comentează
apropiata vizită în Italia a premierului
francez Mendes-Franee. Referindu-se la
informaţii provenite din cercurile bine
informate, ziarul „Combat“ scrie c'ă Men­
des-Franee va avea la Roma o întreve­
dere ou Sceiba, şeful guvernului italian,
şi cu Marţino, ministrul Afacerilor Ex­
terne ai Italiei,' după care va vizita Va­
ticanul.
Ziarul „L’Aunore“ crede că din Italia
Mendes-Franee va pleca în Germania oc­
cidentală unde se va întâlni cu Ade­
nauer“.
Ziarul „L’Humanité“ subliniază că acea­
stă vizită, pe care Mendes-Franée o face
Divergenţe între Bonn şi
BONN (Agerpres). — A. D. N
Apropiata vizită a primului ministru
Menldes-France în Germania occidentală
ocupă un loc de frunte în presa vest-
geraruană. „Problema Saar-ului şi problema
controlului armamentului, scrie ziarul
„FrQrikfurter Allgemaine“, continuă să
constituie o problemă oare ar putea in­
fluenţa încă într-.o măsură, destul, de mare
Redacţia şi Adip. ziaruM Lţrs 6 Martie, Nr, 9, Telefon: 188-189. Taxa plătită în numerar cont aprobării Direcţiunii Generale P.T.T. nr. 236,320 din 6 noiembrie 1949. Tiparul Intrepr. Poligrafică de S tei DEV4
DRUMUL SOCIALISMULUI Nr. 442
întrevederea dintre Ciu En-lai In legătură cu relaţiile
de ILYA EHRENBURG tăm anumitor naivi francezi: dacă veţi şi secretarul general al O. N. U. comerciale sovieio-iugoslave
nia şi insista pentru tratative ou Uniunea ratifica acordurile ou privire la refacerea PEKIN (China Nouă). — La 6 ianua­ phrey Waldock, profesor de drept interna­ MOSCOVA (Agerpres). — TASS
Sovietică. In octombrie, uitând de iunie, webrmachtului, tratativele pentru solu­ rie Ciu En-lai, primul ministru şi minis­ ţional. Intre 20 decembrie 1954 şi 5 ianuarie
a prepus să se discute acordul cu privire ţionarea problemei germane vor deveni tru al Afacerilor Externe al R.P. Chineze, 1955 a avut loc la Moscova negocieri co­
la refacerea armatei germane şi totodată, pur şi simplu lipsite de sens. a avut o întrevedere cu secretarul gene­ Din partea chineză au fost de faţă Gi- merciale între delegaţia comercială gu­
sau, după cum s-a exprimat el, ,p a ra ­ ral al O.N.U., Dag Hammarskjoeld. jan Han-fu, locţiitor al ministrului Afa­ vernamentală a Republicii Federative
lel“ să se ducă tratative cu Uniunea So­ De altfel ultimul vot a arătat că ’sînt cerilor Externe. Ciao Guan-hua, adjunct Populare Iugoslavia şi Ministerul Comer­
vietică. Rierre Coţ a relevat atunci pe •puţind cei oare cred în asigurările dL Au fost de faţă Ahmed Bokhari, secre­ al ministrului Afacerilor Externe, şi alte ţului Exterior al U.R.S.S.
bună dreptate că domnul Mendes-Fran­ Mendes-France du privire la apropiatele tar general adjunct al O.N.U., Per Lind, persoane. In urma negocierilor, la 5 ianuarie a.c.
tratative. El are o majoritate parlamenta­ colaborator al secretariatului, ‘ şi Hum- au fost semnate un acord comercial şi
ră infimă, înjghebată în grabă pe culoa­ un acord de plăţi între Uniunea Repu­
blicilor Sovietice Socialiste şi Republica
ce nu-i tare la m atem atică: liniile para­ rele do la Falais Bburban. In afara in­ Federativă Populară Iugoslavia.
lele nu se întâlnesc. Domnul Mendes-Fran­ cintei pariamentiuluii, majoritatea covârşi­ Recunoaşterea R. D. Vietnam de către guvernul indonezian
ce .insistă însă asupra punctului său de toare a francezilor este împotriva sa. II Totodată au fost stabilite listele livră­
vedere: va face. cele două lucruri si­ felicită numai acei dintre protectorii săi DJAKARTA (Agerpres). — TASS a adoptat o hotărâre Cu privire la recu- rilor reciproce de mărfuri între cele două
ţări în anul 1955.
multan. Aceasta se întâmpla în octombrie. străini oare nu vor tratative nici în de­ Ziarele anunţă oă guvernul indonezian noaşterea Republicii Democrate Vietnam.
Iugoslavia va livra U.R.S.S. sodă caus­
Se ştie că după octombrie urmează no­ cembrie, nkd în mai, oare în locul orică­ tică şi sodă calcinată, carbid, fuior de
cinepă, tutun, piele, alcool etilic, furnir şi
iembrie şi ^ 22 noiembrie dl. Mendes- ror tratative preferă să bată cu pumnul alte mărfuri.
France uitase ce a spus în octombrie. în masă. Revista americană „Time“ afir­ Două partide —- o singură politică Uniunea Sovietică va livra materii pri­
„Tratativele paralele“ nu-t mai intere­ mă că lud Mendăs-Frande îi plac cuvin­ me şi mărfuri industriale, necesare econo­
miei Iugoslaviei — bumbac, petrol, pro­
sau. A declarat oă este de acord să disdute tele. „trebuie să ştii să alegi“. Ei bine, a D eschiderea sesiunii Congresului duse petrolifere, hîrtde de ziar, minereu
cu Uniunea Sovietică numai după ratifi­ a le s: a obţinut elogiile lui Dullles şi a de mangan, antracit şi alte mărfuri.
carea acordurilor care prevăd refacerea pierdut respectul Franţei. Figura domnu­ Statelor Unite Din partea sovietică acordurile susmen­
wehrraacbtului. Ziarele americane îl nu­ lui Mendes-France nu. va întuneca nici ţionate au fost semnate de I. G. Kaba-
nov, ministrul Comerţului Exterior al
mesc pline de admiraţie „geniul politicii măcar pentru un singur ceas chipul Fran­ WASHINGTON (Agerpres). — TASS democraţilor din statele sudice, mai ales U.R.S.S.; ddn partea Iugoslaviei — de
La 5 ianuarie s-a deschis prima sesiune a democraţilor' din statul Texas. Lider Mdjalko Todorovioi, şeful delegaţiei co­
elastice“. Sîntem în drept să spunem că ţei. Nu este nevoie să mai vorbim despre a Congresului S.U.A. al celei de a 84-a le­ al majorităţii din senat a fost ales merciale guvernamentale a Iugoslaviei,
gislaturi. Johnson (Texas), iar preşedinte al Camerei membru al Vecei Executive a Republicii
cocoşii de pe vîrful tuturor clopotniţelor comuniştii .oare au arătat în ultimele luni După cum se ştie, în urma alegerilor Reprezentanţilor a fost ales Raybum Federative Populare Iugoslavia.
care au avut loc la 2 noiembrie anul tre­ (Texas).
din Franţa nici n-au apucat să cînte d e . ca şi în anii rezistenţei, că oamenii mun­ cut, partidul democrat a reuşit să obţină Pentru o largă întîlnire
controlul asupra eelor două . Camere ale In ceea ce priveşte programul de poli­ internaţională a ziariştilor
trei •ori şi dl. Mendes-France a renunţat cii ştiu să-şi apere patria. împotriva lui Congresului, deşi numai cu o majoritate tică externă al republicanilor, după cum
neînsemnată. In prezent, senatul cuprinde afirmă unii comentatori bine informaţi, el din toate Sările
la poditida de pace în sohimbul politicii Menldes-France s-au pronunţat pînă şi cei 48 democraţi, 47 republicani şi un inde­ nu se deosebeşte deloc de programul de
pendent — senatorul Morse, care a decla­ anul trecut. Oa şi pînă acum, în bugetul Apelul Comitetului
de forţă. mai de seamă reprezentanţi ai partidului rat că va vota împreună Cu democraţii. de stat ai S.U.A. partea c'ea mai mare de iniţiativă al O.I.Z.
Camera Reprezentanţilor are 232 demo­ este alocată cheltuielilor-militare, în timp
înainte de sărbători,, dl. Mendes-France poliitic din care face parte — Edouard craţi şi 203 republicani. ce alocările pentru nevoile sociale ale FRAGA (Ceteka). — Secretariatul Or­
populaţiei reprezintă o sumă cu totul ganizaţiei Internaţionale a Ziariştilor
s-a adresat compatrioţilor săi ou cuvinte Herriot şi Daladier. Preşedintele de onoa­ îndată ce au devenit cunoscute rezulta­ neînsemnată. Ca şi pînă acum se prevede (O.I.Z.) a dat publicităţii apelul comitetu­
tele alegerilor, reprezentanţi de seamă ai menţinerea la un nivel ridicat a impozi­ lui de iniţiativă către ziariştii- din întrea­
duioase : le-a vorbit despre copilaşi, despre re ai Adunării Naţionale, Edouard Her­ partidului democrat au declarat că maj ori­ telor, persecutarea intensă a elementelor ga lume. Comitetul de iniţiativă alcătuit
tatea democraţilor din Congres vor acţiona din reprezentanţi de seamă ai presei din
daruri, despre pomul de crăciun strălu­ riot, a spus dă Franţa nu-şi poate sacri­ în spiritul „unei adevărate politiei bipar­ progresiste şi altele La fel. Europa, Asia, America, Africa şi Austra­
tisan©“. lia, propune sa se convoace la sfârşitul a-
cind de lumini. Ei bine, orice francez fica conştiinţa pentru americani. Poate că Experienţa trecutului arată că în Con­ cestui an o largă întâlnire internaţională
Ga şi în anii trecuţi, coaliţia reacţionară gres divergenţele dintre republicani Şi de­ a ziariştilor din toate ţările, indiferent de
poate să aprecieze darul de Anul Nou pe domnul Mendes-France n-a înţeles aces­ dintre democraţii statelor din sud şi repu­ mocraţi se referă de obicei doar la pro­ vederile lor politice.
blicanii din statele Vestului Mijlociu şi bleme neesenţiale. In problemele princi­
care i l-a făcut dl. Mendes-France. Nu te cuvinte, dşr Franţa le-a înţeles. îm ­ pale republicanii şi democraţii acţionează Obiectul discuţiilor l-ar putea consti­
tui, de exemplu, problemele privind înlă­
există om în Franţa căruia să fie necesar potriva refacerii wehrmachtului au votat turarea obstacolelor care împiedică obţi­
nerea unor informaţii autentice şi obiec­
să i se explice ce înseamnă S.S.-dstul de şi cei mai buni reprezentanţi ai forţelor tive despre viaţa diferitelor popoare şi
state.
ieri du o bombă atomică în valiză. S-ar de rezistenţă, oare s-au grupat în jurul
întâlnirea ar putea să fie organizată în
putea totuşi ca în Franţa să existe naivi, generalului De Gaulie. împotriva domnu­ aşa fel, se spune în continuare în apel,
încât.participanţii la ea să aibă posibili­
care să-i mai dea crezare d-flui Mend&s- lui Mendăs-France a votat unul din cei tatea să-şi consacre o parte din timpul
lor strângerii de informaţii asupra vieţii
Frap.ce atunci cînd el vorbeşte despre mai de seamă socialişti — Naegelen, care uneia sau altei ţări oare îi interesează,
să Culeagă suficiente impresii vii şi să
tratative cu Uniunea Sovietică. El jură că a candidat pentru funcţia de preşedinte obţină suficiente date concrete necesare
editării unor publicaţii sau cărţi cuprin­
în mai, cînd liliacul va înflori din nou, al republicii. Milioane de franc'ezi s-au zând informaţii autentice şi obiective.
se va înţelege ou ruşii, deoarece tratativele pronunţat împotriva acordurilor care con­ Succese ale Armatei naţionale
cu privire la problema germană vor fi în­ stituie o primejdie de moarte pentru de eliberare din Malaya
lesnite de marşul voios ăl diviziilor ger­ Franţa şi pentru pace. Manevra cam stân­ ŞANHAI (Aganprss). —
mane refăcute. Această împrejurare ne gace cu cei 27 deputaţi n-a hotărât încă Noua Anglie continuă să rămână gruparea invariabil în deplin acord, întmicît în spa­ Informaţiile primite din Malaya rela­
obligă să amintim anumitor francezi naivi nimic. Acordurile nu au fost încă ratifi­ cea mai puternică din Congres. Trebuie tele unora ca şi al celorlaţi stau monopo­ tează despre noile succese ale Armatei na­
că dl. !Mendes-France îi induce în eroare. cate de Consiliul Republicii. Poporul fran­ îndeosebi subliniată creşterea influenţei lurile S.U.A. ţionale de eliberare din această ţară. In-
tr-o ştire transmisă din Singapore, cores­
Domnul Mendes-France dă asigurări că cez mi le va ratifica niciodată. Istoria pondentul agenţiei United Press recunoaş­
te că în ciuda numeroaselor operaţiuni mi­
ruşii vor accepta un acord văzînd - forţa marii Franţe nu se va term ina,. fireşte, ¦ Mesajul lui Eisenhower către Congres litare şi represiuni organizate de autorită­
occidentului, adică diviziile wehrmaiohtu- prin votul dubios din 30 decembrie, care ţile engleze împotriva populaţiei civile din
Malaya, efectivul Armatei de .eliberare
lud. Noi, oamenii 'sovietici, ştim că ger­ a devenit obiect de glume pentru ziariş­ WASHINGTON (Agerpres). ţelor militare...“. Eisenhower a declarat naţională a sporit deoarece noi voluntari
intră în rândurile ei. Corespondentul sub­
m anii’se pricep la război. Probabil că nici tii americani şi englezi. In cadrul şedinţei comune din 6 ianua­ că Statele Unite îşi vor mări în anul oare liniază că pentru a lupta împotriva miş­
francezii n-au uitat acest lucru. Ne amin­ rie a Camerei Reprezentanţilor şi Sena­ vine stocul de arme atomice, vor spori cării •naţionale de eliberare, Marea Brita-
tim cum s-au năpustit asupra noastră Ziarele franceze au anunţat recent'-că. tului din Congresul S.U.A. al celei de a efectivele flotei şi aviaţiei militare şi vor nie este nevoită să menţină în această
hoardele lui Hitler care. nu cunoscuseră Statele Unite au hotărît să ofere primu­ 84-a legislaturi, preşedintele Eisenhower Crea mari forţe militare de rezervă. ţară o armată de 100.000 de oameni. înal­
pînă atunci înfrângeri. Aceasta nu s-a lui ministru al Franţei 48 de litri de lap­ a prezentat obişnuitul mesaj asupra „stă­ tul comisar englez în Federaţia malaieză
terminat prin Compiegne sau Vichy, . ci te — oîte un litru din partea fiecărui rii Uniunii“. In cercurile politice de la Washington — Maogdiliivray a fost nevoit să dedare
s ta t: pare-se că domnul Mendes-France se observă că politica cursei înarmărilor, în mesajul de Anul Nou că anul 1955 „nu
prin căderea- Berlinului. adoră laptele. In ajunul votării însă, De­ In prima parte a mesajului său, pre­ menită, să susţină palitâcâ de pe poziţii va fi un an uşor“.
Noi nu subapreciem .primejdiile dar partamentul de Stat a reţinut-o pe „re­ şedintele Eisenhower a trecut în revistă de forţă, reiese cu claritate din deolara- Corespondentul agenţiei Associated Press
gina laptelui“, trimisă în misiune la Pa­ evenimentele politice internaţionale. Dacă ţiile preşedintelui S.U.A. anunţă din Kuala-Lumpur, capitala Ma-
nici nu le exagerăm. Di. Mendes-Fran­ ris cu cei 48 li t r i : americanii au hotărît acum doi ani, în ianuarie 1953, Eisenho­ layei, că la 4 ianuarie partizanii din prin­
ce nu ne va speria cu diviziile germane să aştepte rezultatul votului înainte de a wer sublinia că „pentru a asigura pacea Eisenhower a subliniat că nu se vor cipatul Bahagn au provocat deraierea u-
şi putem să-i reamintim că oamenii so-. oferi domnului Mendes-France laptele. lumii a trebuit să luptăm în pădurile din face reduceri de impozite din cauza con­ nui tren de marfă.
vletici nu sînt obişnuiţi să stea de vorbă Nu ştiu cum s-a sfîrşit această poveste Argomne“,. împotriva Germaniei hitleriste, siderabilelor cheltuieli militare. In momentul de faţă englezii se strădu­
cu persoanele oare în loc de propuneri — dacă laptele s-a corăslit sau dacă a acum. el şi-a. exprimat satisfacţia pentru iesc să găsească aliaţi pentru a lupta îm­
rezonabile' recurg la ameninţări nerezo- sosit In bună stare la destinaţie. Fireşte faptul că „în sfîrşit“ Germania occiden­ In ceea ce priveşte situaţia economica potriva mişcării de eliberare naţională din
nabiie. Intr-adevăr, dl. Mendes-Franc'e •ar că nu este câtuşi de puţin condamnabil tală va putea participa la „apărarea“ Eu­ internă, deşi preşedintele Eisenhower a Malaya.
putea să înţeleagă că Uniunea Sovietică faptul că domnului Mendes-France îi ropei occidentale ca parteneră egală In calificat anul 1954 ca „unul din anii cei Agenţia Reuter anunţă că generalul Pao
este altceva decît grupul de 20 de parla­ place laptele şi, probabil că „regina lap­ pactul Atlantic, precum şi pentru încheie­ mai prosperi din istoria ţării“, observatorii Sriyanond directorul general al departa­
mentari pe care el a ştiut să-i intimideze telui“ trebuia să-d aducă produse de bu­ rea pactului SEATO de La Manilla şi a politicii din capitala S.U.A. au remarcat mentului poliţiei din Tailanda, va sosi în
între două scrutine. Uniunea Sovietică nă calitate. Dar votul din 30 decembrie tratatului cu Cian Kai-şi, îndreptate îm­ că aceste afirmaţii vin într-o bizară cursul lunii ianuarie la Kuala-Lumpur
este o mare putere care are aliaţi puter­ şi cel de al 31-lea discurs rostit de domnul potriva R.P. Chineze. contradicţie cu numeroase comentarii re­ unde va avea importante tratative cu ge-
nici şi care n-a permis niciodată nimă­ Mendes-France nu sînt legate de laptele cente ale presei americane, care vorbesc' neralui-locotenent Boume care conduce
nui să atenteze la demnitatea ei. Este inu­ american, oi de sîngele francez; cerind Dacă cu doi ani în urmă, în ianuarie despre semne ale depresiunii economice operaţiile militare în Malaya. Aceste tra­
til să S9 vorbească cu Uniunea Sovietică refacerea wehrmachtului domnul Mendes- 1953, cînd a fost instalat ca preşedinte al în anul 1954. Astfel, ziarul „New York- tative vor avea drept obiectiv măsurile
recurgându-se la ameninţări. France a pus în primejdie Franţa’şi pacea. S.U.A. Eisenhower declara: „sîntem gata Times“ sublinia că în anul 1954 producţia care urmează să fie luate în comun împo­
să depunem cu oricine şi cu toţi un efort a scăzut în S.U.A. cu 2,5 la sută, iar triva partizanilor de la frontiera dintre
Prin asigurările sale de a încape tra­ Sîntem convinşi că poporul francez a în­ Comun pentru a elimina cauzele temerilor această scădere care „a anulat doi ani Malaya şi Tailanda.
tativele în mai, Mendes-France încearcă ţeles acest lucru şi va trage concluziile reciproce şi ale -neîncrederii între naţiuni, de îmbunătăţire normală“ nu Lasă să se Astfel de tratative au mai avut loc în
să se salveze în ianuarie. Este însă pu­ sale proprii. făcînd astfel posibilă o reducere drastică întrevadă nici o perspectivă îmbucură­ cursul vizitei lui Boume la Bangkok în
ţin probabil că în Franţa să existe atâ­ a armamentelor“, în mesajul prezentat toare nici pentru anul 1955. septembrie trecut. Se anunţă din Bangkok
ţia prostănaci câţi ar vrea ¦actualul ei *) Din ziarul „PRAVDA“ nr. 6113.304: că în momentul de faţă se elaborează im­
premier. Olt despre noi, trebuie să repe­ Preşedintele Eisenhower a făout în me­ portante planuri în vederea unor operaţii
de pedepsire împotriva partizanilor, în
acum, el a precizat — potrivit relatărilor sajul asupra stării Uniunii un apel stărui­ cursul cărora vor fi folosite unităţi mixte
anglo-tailandeze.
agenţiei Reuter — că „bugetul militar tor la continuarea politicii „bipartizane“
PE S C U R T
trebuie să menţină o politică viguroasă de colaborare a partidelor democrat şi
de stocare a materialelor strategice“ şi republican, în special în problemele mili­ • După cum comunică Ministerul Pre­
vederilor Sociale al Austriei, la sfârşitul
lunii decembrie 1954 numărul şomerilor
din Austria crescuse cu 65.000 în com­
paraţie cu sfîrşitul lunii noiembrie a ace­
luiaşi an. Şomajul a crescut cel mai mult
sură atât pe guvernanţii americani cît şi pradtică a prevederilor acordurilor de la Congresul oamenilor de ştiinţa din India în industria construcţiilor, prelucrătoare
pe cei vest-germani. „In perioada care Paris“. de metale, textilă şi de prelucrare a lem­
î n c e p e s c r ie „L’Humanite“ — Washing­ DELHI (^gerpres). — TASS După cum scrie „Statesman“ delegaţiile nului.
tonul a început să joace din nou comedia •k La 4 ianuarie s-a deschis la Barod cea sovietică şi chineză au oferit în dar Con­
„garanţiilor“ şi a nenumăratelor promi­ de a 42-a sesiune a Congresului oamenilor gresului un mare număr de cărţi despre ® După cum se anunţă din Djakarta,
siuni oare nu conţin nimic“. BERLIN (Agerpres). — TASS de ştiinţă indieni, la care participă peste dezvoltarea ştiinţei în ţările lor. După guvernul Indoneziei a anunţat la 5 ianua­
Refenindu-se la o ştire din Bonn, pos­ 4.000 persoane. Congresul a fost fondat în cum subliniază ziarul „ruşii au adus de rie că a decretat starea excepţională în­
In ceea c’e priveşte atitudinea revanşar­ tul de radio Berlin a anunţat că cea de a anul 1914 şi este umil dintre cele mai asemenea cu ei un mare număr de diferite tr-o serie de insule care fac parte din gru­
zilor d e .la Bonn, aceştia îşi afirmă des­ doua citire a acordurilor de la Paris în vechi centre ştiinţifice naţionale ale In­ mostre de minerale care vor fi oferite în pul insulelor Moluee de sud. Aceste insule
chis nerăbdarea de a vedea aplicate cît dar instituţiilor ştiinţifice indiene“. au fost centrul mişcării separatiste, inspi­
niai repede prevederile acordurilor de la Bundestagul vest-genrman a fost fixata diei. rată de imperialiştii americani şi olan­
pentru 20 ianuarie, iar cea de a treia ci­ Potrivit relatărilor corespondentului Agenţia Press Trust of India relevă că dezi. Scopul acestei mişcări este despărţi­
Paris, oare le permit • refacerea Wehr- tire — .pentru începutul lunii februarie. preşedintele Congresului oamenilor de rea insulelor Moluee de .sud de Indonezia
special al .ziarului „Statesman“, deschizând ştiinţă indieni, K. Mitra, care prezidează şi crearea în aceste insule a unui stat
mlachtului nazist. Astfel, Adenauer a a- După cum a transmis agenţia ameri­ sesiunea Congresului, primul ministru al sesiunea, a subliniat în ouvîntarea sa ne­ „independent“.
cană Associated Press, încă în luna au­ Indiei, Nehru, a rostit o amplă cuvântare cesitatea industrializării planificate a ţă­
nunţat oficial că la sfârşitul lunii ianua­ gust sau septembrie autorităţile de la consacrată sarcinilor oare stau în faţa oa­ rii, Dacă India vrea să devină o ţară bo­
Bonn vor emite primele ordine de. recru­ menilor de ştiinţă indieni în dezvoltarea
rie va fi convocată o conferinţă a ţări­ tare a tinerilor în armată.
lor participante la proiectata Uniune a
economică a ţării. gată, a spus Mitra, ea trebuie să ducă o
cipă 50 de delegaţi străini din China, El­ poate mai complectă a resurselor ei na­
veţia, Anglia, S.U.A., Japonia şi alte ţari.
curând după aprobarea de către Adunarea ianuarie între Mendes-Franee şi Adena­ Delegaţia sovietică este condusă de acade­ turale energetice şi folosirea de maşini
Naţională franceză a acordurilor de la uer. Cu pregătirea acestor tratative au micianul K. V. Ostrovitianov, vicepreşe­ care uşurează munca oamenilor. Aceasta
Paris, are drept scop crearea unei „triple fost însărcinaţi François Poncet, înaltul dinte al Academiei de Ştiinţe a U.R.S.S. înseamnă că în ţară trebuie să fie înfăp­
_alianţe“ franco-germano-italiene, la care comisar francez în Germania occidentală, tuită industrializarea“.
visează de multă vreme Vaticanul. şi Souibus, directorul adjunct al cabinetului Primul ministru japonez despre perspectivele relaţiilor
„L’Humanité“ califică apropiata vizită lui Mendes-Franee, care la 4 ianuarie a comerciale ale Japoniei cu U.R.S.S. şi R. P. Chineză
plecat în ac'est scop la Bonn.
a premierului francez în Italia, la Vatican PEKIN (Agerpres). — China Nouă belor ţări pentru a înlătura piedicile din
şi în Germania occidentală drept „un După părerea comentatorilor politici, Din Tokio se anunţă că primul mini­ calea dezvoltării comerţului.
complot împotrivă păcii”. necesitatea acestor tratative este diptată stru Hatoyama a declarat în cadrul unei
de divergenţele oare există între Franţa conferinţe de presă că guvernul japonez Hatoyama a anunţat că va ridica toate
PARIS (Agerpres). — După c?um re­ şi Germania în problema Saar-ulud. fa c e . pregătiri pentru a trimite misiuni restricţiile din Calea comerţului şi va
zultă din informaţiile apărute în presa comerciale în R. P. Chineză şi U.R.S.S. permite călătoriile către cele două ţări.
ddn Paris, în prezent se fac pregătiri in­ Ziarul „Figaro“ arată că problema El a adăugat că Japonia este gata să pri­
tense în vederea tratativelor care vor a- mească astfel de misiuni din partea am­ Se spune că Hatoyama ar fi declarat
vea loc în cea de a doua jumătate a lunii SaooNului va constitui obiectul principal că reluarea relaţiilor normale cu China
el apropiatelor tratative dintre Mendes- şi Uniunea Sovietică este de natură să
Franee şi Adenauer şi că ea are un carac­ „contribuie la apărarea păcii“.
ter „foarte delicat“.
Paris Intensificarea pregătirilor militare ale S. U. A.
soarta acordurilor de la Paris“. nu este apreciată în acelaşi fel la Paris şi WASHINGTON (Agerpres). — TASS puternică în dezvoltare Care să poată L1
„Şi apoi ce se va mai întâmpla ?“, se la Bonn. adaptată ou uşurinţă necesităţilor războiu­
Casa A lbă.a dat publicităţii scrisoarea lui“. Declarând că S.U.A. trebuie să pună
întreabă ziarul „Der Mittag“, oare apare Ziarul constată că „există serioase di­ adresată de Eisenhower ministrului Apă­ accentul pe „unităţile militare în care se
.lă Düsseldorf. Ziarul subliniază ca pri­ vergenţe de păreri între Franţa şi Germa­ rării al S.U.A., Wilson, în oare sînt ex­ foloseşte la maximum tehnica războiului
mul ministru francez va discuta cu can­ nia occidentală atât în problema Saar-ului puse bazele politicii americane în dome­ modem“, Eisenhower se pronunţă pentru
celarul Adenauer „problemele care au cît şi în anumite probleme militare. Aţît niul forţelor armate. sporirea la 3 milioane de oameni, pînă la
rămas nerezolvate la conferinţa de la Pa­ Mendes-France cît şi Adenauer sînt scep­ 30 iunie 1955, a efectivului aflat sub arme,
ris“. Ei vor discuta, scrie „Der Mittag” în tici şi rezervaţi în ceea ce priveşte rezul­ Eisenhower expune în scrisoare progra­ sporind totodată efectivul forţelor militare
continuare, probleme a căror importanţă tatele Convorbirilor lor“. mul intensificării continue a pregătirilor aeriene la 975 mii.
de război ale S.U.A. Acest program, se
spune în scrisoare, prevede „ o economie