Page 5 - 1955-01
P. 5

¦'.entrad i            PROLETARI DIN TOATE ŢĂRILE UNIŢI-VAI

                                   p esio n s'a |                                                                                                                       I rsj A C E S T N U M Ă R

                          I H ,m «?oaj»-PeV - '

                                                                                                                                      Aspecle de la consfătuirile raionale                         Viaţa de partid — Pentru un ni­            — Sfat agricol — Reţinerea zăpezii

                                                                                                                                      ale cadrelor didactice (pag. 2-a)                            vel mai înalt al muncii instructori­       pe ogoare           (pag. 3-a)

                                                                                                                                      Consfătuirile de producţie — tri­                            lor comitetelor raionale de partid         — Vom aplica pe scară mai iar ga re­

                                                                                                                                      bună a generalizării experienţei                             săteşti                (pag- 3-a)          gulile agrotehnice  (pag. 3-a)

                                                                                                                                      înaintate                         (pag. 2-a)                 Din activitatea cercurilor şi cursu­       — Acesta mfeste un ajutor (pag. 3-a)

                                                                                                                                                                                                                                              — Calea domnului Mendes-France-

                                                                                                                                      Tribuna colectivistului (pag. 2-a)                           rilor de partid        (pag- 3-a)                              ' 1 • (pag. 4-a)

                                                                                                  4 pagini 2 0 bani

       Traie forţe!® pentru îndeplinirea                                                          Pentru continua sporire a producţiei                                                                                                          Munca de reparaţii
           plaiului tía stat pe 1955                                                                     bunurilor de larg consum                                                                                                               ~îă "S'.'M. T. Orăştie

    Recenta hotărâre a C.C. ai P.Mit. şi a combustibil, stimularea iniţiativelor crea­                                                                                                                                                          Anul trecut, colectivul de muncă de la
                                                                                                                                                                                                                                              S.M.T. Orăştie, a câştigat drapelul roşu
                                                                                                                                                                                                                                              de staţiune fruntaşă pe regiune.

    Cccrslliuliui de Miniştri al R.P.R. cu pri­ toare pornite d-in sinul maselor oare ar                                                                                                                                                      Acum, .pentru a asigura succesul cam­

    vire la desfiinţarea sieternului de apro­    fi ridicat producţia şi productivitatea          !a amploare producţia                  Oamenii muncii din industria textilă şi cooperativele                    Folosind lirele              paniei de primăvară de care depinde re­
    vizionare pe bază de cartele şi raţii; cit   muncii; Ele nu s-au străduit să descopere                                            meşteşugăreşti din regiune îşi sporesc eforturile oentru                      la maximum                 colta anului 1955, colectivul staţiunii, luptă
    şi reducerea .preţurilor la unele mărfuri    şi să folosească rezervele interne ce exis­           cooperativelor                 a realiza cit mai multe economii Ia materia prima cu                                                    . pentru terminarea la timp şi în' bune con-
    industriple şi alimentare înseamnă pen­      tă la orice loc de muncă. Comitetele sin­                                            scopul de a produce mai multe fire de mătase, mai multe                   Colectivul de muncă al ţe-     diţiuni a reparaţiilor la maşini şi trac­
    tru oamenii muncii din patria noastră un     dicale ale unor -asemeni întreprinderi nu             meşteşugăreşti                 ţesături, tricotaje, mobilă, articole de menaj, etc.                   sătoriei din •Vulcan în de­       toare.
    eveniment de mare importanţă. Acest e-       au organizat temeinic întrecerea socialis­                                                                                                                  cursul anului 1954 a înre­
    venimsnt este .întâmpinat cu adâncă sa­      tă pe baza obiectivelor principale prevă­          Luna aceasta se împlineşte           Obiectivele întrecerii socialiste pe care o desfăşoară              gistrat succese deosebite în        Organizîridu-şi munca după rfietoda so­
    tisfacţie de poporul nostru muncitor, în­    zute în planurile de producţie, munca or­        un an de cînd. a luat fiinţă        cu succes sînt îndreptate spre realizarea planului, ridica­            lărgirea producţiei bunurilor     vietică de reparaţii, pe. ansamble-de piese,
    făptuitorul prevederilor plenarei C.C. al    ganizaţiilor de partid şi a celorlalte orga­     cooperativa de producţie meş­       rea productivităţii muncii, reducerea preţului de cost şi              de larg 'consum. Astfel pia­      mecanizatorii de da S.M.T. Orăştie,. au re­
    P.M.R. din august 1953.                      nizaţii de masă a fost desfăşurată la un         teşugărească din Sebeş. In          îmbunătăţirea calităţii produselor.                                    nul producţiei globale a fost     parat pînă în prezent 20 batoze, 12 se-
                                                 nivel scăzut.                                    acest timp, destui de scurt, a-                                                                            realizat în proporţie de          cerători legători, 10 semănători I.A.R., 18
      Materializarea prevederilor plenarei este                                                   ceastă cooperativă a cunoscut                                                                                                               grape stelate, 33 grape cu colţi, 7 poiidis-

    concretizată în rodul muncii creatoare a Invăţînd din lipsurile avute, conducerile o largă dezvoltare.                                                                                                   101,59%.                         curi, 1G cultivatoare şi 17 motoare electrice.

    celor oare — în fabrici şi uzine, pe ogoa­ întreprinderilor care nu şi-au îndeplinit            In mai puţin timp de un an        La „Ardeleana" Sebeş pot fi obţinute                                     Mergând pe linia rezultate­      Din primele zile ale acestui an, mecani­
    rele .patriei, în cooperaţia de aprovizionare planul la toţi indicii, cum sînt Combina­       ea a reuşit să înfiinţeze 19                                                                               lor obţinute ţesătoarea Berei    zatorii au început repararea tractoarelor.

    şi desfacere şi de producţie meşteşugă­ tul metalurgic „Gh. Gheorghiu-Dej” Hu­                  secţii în care se fabrică în      rezultate şi mai frumoase                                              Maria, Radu .Măria, Giorgi         Executând reparatul pe ansamble de piese,
                                                                                                    proporţii mari peste 40 sor­                                                                                                                de la data de 3 ianuarie şi pînă în pre­
    rească — şi-au dat din plin contribuţia. nedoara, uzina' „Victoria“ Călan, „Simian                                                                                                                       Elena şi altele, îşi realizează    zent, au reparat 2 tractoare K.D. 35, un
                                                                                                    timente de obiecte şi bunuri      Fabrica „Ardeleana“ din te cantităţi ‘de materie primă zilnic normele de producţie în                     tractor rutier şi 3 şasiuri de tractoare
    Oamenii muncii din regiunea noastră Bărnuţiu“, etc., au datoria să ia din^ timp                 de larg consum. Se fabrică de     Sebeş, a luat o largă dez­ Unii muncitori o a : utemistul proporţie de .119—122,88%.                      K. D. 35.
                                                                                                   .pildă mobilă de bucătărie,
    şi-au adus şi ei aportul lor la înfăptuirea măsurile tehnice şi organizatorice, pentru         dulapuri pentru cameră stu-        voltare în ultimul timp. După Precop Vasile, precum şi to­ La acest rezultat o contribu­                     Echipele conduse de Mihăilă Avram şi
                                                                                                   diou, dulapuri pentru birouri,                                                                                                               Bulgăr Ioan, lucrează cu însufleţire la
    plenarei C.C. al P.M.R. şi şe simt mândri de ca, încă de la începutul acestui an să asi­       birouri, mese, scaune, uşi, fe­    hotărârea plenarei C. C. al varăşii Stăvar Ilie, Ardean Ion ţie reală au adus şi munci­                   reparatul plugurilor „Ilie Pintilie“ Ei au
                                                                                                   reşte, vitrine, etc. O largă dez­                                                                                                            pus la punct pînă în prezent 4 plu­
    aceasta. In ultimul trimestru al anului gure îndeplinirea şi depăşirea zilnică, lu­            voltare a îuat-o producţia o-      P.M.R. din august 1953, şi-a şi alţii fac zilnic risipă de torii secţiei încleiat fire. In a-             guri cu trei brazde.
                                                                                                   biectelor de uz casnic o a :
    1953 şi în decursul anului care a trecut, nara şi trimestrială a planurilor, recu­             planşe pentru bucătărie, cio­      lărgit sortimentele. Printre al­ materii prime. Ou toate că se ceastă secţie se dă o atenţie                In munca de reparare a batozelor, cele
                                                                                                   cane pentru tocat came, în-                                                                                                                  mai bune rezultate au fost obţinute de
    majoritatea întreprinderilor regiunii şi-au perând astfel rămînerea în urmă.                   tinzătoore şi o serie de alte      te bunuri de larg consum a cunoaşte acest lucru, totuşi deosebită temperaturii, vitezei                   mecanicii batozari, Krrnner Ioan şi Cor-
                                                                                                   obiective şi articole de menaj.                                                                                                              lăţeanu Alexandru, de tâmplarul Carioa
    axat activitatea lor pe îndeplinirea noi­ Sarcinile de plan ale fiecărei întreprin­                                               început să fabrice şi plapume. organizaţiile U.T.M. şi comi­ de trecere a firelor prin baia               Gheorghe şi de mecanicul lăcătuş Zgîr- ¦
                                                                                                      Demnă’ de remarcat este ac-                                                                                                               dea Petru.
    lor sarcini trasate de partid şi de guvern, deri trebuie aduse din timp la cunoştinţa         . tivitatea cooperatorilor de la    In urma mai multor tetul sindical din întreprin­ de încleiat, etc. Datorită aces­
                                                                                                   secţia de tîmplărie. Ei a u .dat                                                                                                                 Se pregătesc pentru
    urmărind creşterea volumului producţiei sectoarelor şi secţiilor, oa acestea la rân­          . oamenilor muncii în cursul        propuneri venite din ma­ dere nu a luat măsuri pen­ tui fapt ţesătoarele reuşesc zi
                                                                                                                                                                                                                                                Insâiîiîiîţărlle de primăvară
    industriale şi a produselor de la rg .con­ dul lor să le facă cunoscute oamenilor              anului trecut peste 500 gar­       să, conducerea întreprinderii tru educarea lor.
                                                                                                   nituri de mobilă de bucătărie                                                                                                                    Pentru a obţine recolte sporite in a-
    sum. îndeplinirea integrală a planului de . muncii, arătindu-se fiecăruia ce are de            de tip „Sibiu“ şi „Argeş". In                                                                             de zi să micşoreze numărul        cest an, întovărăşiţii şi ţăranii munci­
                                                                                                                                      a luat măsuri să înfiinţeze c La categorisirea rămăşiţelor ruperilor de fire, mărind în                  tori cu gospodării individuale din comu­
    stat pe anul 1954 a preocupat majorita­ făcut pe o perioadă anumită de timp şi                                                    secţie pentru Confecţionarea de la carde (scuturarea de acest fel metrajul de ţesături.                  na GurasacLa raionul Ilia, se pregătesc in­
                                                                                                                                                                                                                                               tens pentru campania. însăminţărilor de
    tea colectivelor -de întreprinderi. Munci­ cum să-şi organizeze -mai bine munca.                                                  de perini pentru divane, pe-                                                                             primăvară. In acest scop, ei folosesc din
                                                                                                                                      riniţe, plapumioare, hăinuţe                                                                             plin lunile de iarnă; pentru repararea u-
    torii, inginerii şi tehnicienii minelor Lu­ Organele de partid şi de stat, împreună                                               pentru ccpdi, etc. din deşeurile  sub clarac) se face de aseme­ Pentru mărirea producţiei                neitelor, transportarea gunoiului de grajd
                                                                                                                                      rămase de la plapume care                                                                                la cîmp şi alte lucrări.
    pani, Uriicani, ai furnalelor de la Călan. cu toţi cei c'e muncesc să lupte cu avînt                                              pînă aci nu erau folosite. La     ni risipă de materie primă, de pânzeturi s-a pus.. în func-
                                                                                                                                      secţia plapume, prin intro­                                                                                 La cele două centre de reparat unelte
    secţiei laminoare a Combinatului metalur­ pentru traducerea în viaţă a sarcinilor iz­                                             ducerea unui nou sistem dc        împreună ou materia ce nu • ţiune încă 40 de războaie, iar             care funcţionează în comuna Gurasada,
                                                                                                                                                                                                                                               întovărăşiţii şi ţăranii muncitori cu gos­
    gic „Gh. Gheorghiu-Dej“ Hunedoara, ai vorâte din hotărârea partidului şi guver­                                                                                     mai poate fi folosită Cade aic: pentru rămăşiţele de fire (de­         podărie individuală au şi reparat 43 plu­
                                                                                                                                                                                                                                               guri, 17 grape şi un număr însemnat de
    întreprinderilor „1 Mai“ Petreşti şi „Te- nului cu- privire la desfiinţarea sistemului                                                                              şi materie oare poate fi re­ şeuri) s-au confecţionat cutii            care şi căruţe.
                                                                                                                                                                        dată procesului de producţie/
    ba“ raionul Sebeş, „11 Iunie“ din Orăştie de aprovizionare pe bază de cartele şi                                                                                    Din neglijenţă şi din cauză că       speciale de recuperare.             Cunoscând importanţa îngrăşării pămin-
                                                                                                                                                                                                                                               tului cu g'unoi de grajd, întovărăşiţii şi
    şi alte întreprinderi au îndeplinit înain­ raţii şi a tuturor hotărârilor privitoare la       afară de aceasta au măi pro­        croi s-a reuşit ca tot la o . controlul tehnic nu-şi face în Pesle 2 5 .0 0 0 cuSii                      ţăranii muncitori %a u . transportat cu să­
                                                                                                  dus, 40 dulapuri lustruite pen­                                                                                                              niile, la cîmp peste 150 tone gunoi de
    te da termen prevederile planului de pro­ continua prosperitate a patriei noastre, la         tru cameră „studiou“,. un           sută de plapume să se eco­ suficientă-măsură datoria, atât                                               grajd.
                                                                                                  mare număr de birouri-, mese,
    ducţie pe anul 1954.                         continua, întărire a statului nostra demo­       sc'aune, etc.                       nomisească materie primă                                                  cu conserve                      Fruntaşi în munca de pregătire a cam­
                                                                                                  De aurind s-a înfiinţat o sec­      pentru două plapume mari.                                                                                paniei agricole de primăvară sînt întovă­
    Hotărârea partidului şi guvernului re­ crat-popular şi la ridicarea intr-un ritm              ţie care produce cutii far­                                           materia care ,poate fi folosită         In primele 6 zile de muncă     răşiţii Mărişca Român, Dehel Viorel, Ne-
                                                                                                  maceutice, iar de la 1 decem­         Datorită acestui fapt între­    cit şi cea oare nu mai poate         din noul an colectivul fa­        grilă Dumitru şi ţăranii muncitori Nan
    cení: apărută are o mare însemnătate, toc­ din ce în ce mai puternic a nivelului de           brie 1954 şi-a început activi­      prinderea a reuşit ca în anul     sînt aruncate.’ Făcând un cal­       bricii de conserve din De­        David, Dehel Simion, Costea David, Ni-
                                                                                                  tatea secţia de mec’aajiică fină    ce a trecut să nu depăşească      cul se poate vedea că prin           va, a obţinut rezultate deose­   cula Ludovic şi alţii.
    mai pentru faptul că după desfiinţarea ¦trai material şi cultural a poporului mun­            care repară maşini* de cusut,       planul Consumului speaific şi     aceste risipe se pierde, pe          bite în fabricarea a diferite­
                                                                                                  maşini de scris şi de calculat,     să rămînă sub el cu 3%, iar       puţin, într-un an de zile ma­        lor sortimente de conserve.         Paralel cu munca de repararea unelte­
    sistemului de aprovizionare a oamenilor citor.                                                biciclete, motociclete, etc.        planul de beneficii l-a depăşit   terie primă din care s-ar pu­        In perioada 1-6 ianuarie a.c.,   lor, întovărăşiţii îşi îngrijesc cu atenţie se­
                                                                                                                                                                        tea fabrica peste 50 plapume.        muncitorii acestei fabrici au    mănăturile de toamnă. Pentru a nu bălti
    muncii pe bază de cartele şi raţii şi în Există toate condiţiile oa sarcinile aces­            Pentru o mai bună                  ou 7%.                                                                 produs peste 25 QOO cutii cu     apa pe tarlalele semănate cu grîu, ei au
                                                                                                        aprovizionare                                                      Conducerea întreprinderii         conserve. Un alt rezultat cu     făcut şanţuri la capătul tarlalelor care să
    urma reducerii preţurilor la únele măr­ tea să fie realizate. La îndeplinirea lor,                      cu peşte                    In fabrica „Ardeleana“ mai      are obligaţia de a înlătura          care se poate mîndri acest co­   capteze apa provenită din ploi şi zăpada.
                                                                                                                                                                        aceste lipsuri. Prin înlăturarea     lectiv este şi introducerea
    furi, se creiază condiţii prielnice în ve­ oamenii muncii din regiunea noastră sînt             Sub auspiciile filialei de vâ­    sînt totuşi şi unele lipsuri. In  lor, fabrica va reuşi ca din         unui nou sortim ent; caş (ficat     110.000 kilo m etri
                                                                                                                                                                        aceiaşi cantitate de materie         de porc).
    derea unei creşteri continue a volumului chemaţi să-şi dea din plin contribuţia. In                                               multe locuri şi în special la     primă să producă în acest an                                             Şoferul comunist Almăşan Vasile de la
                                                                                                                                                                                                                                              întreprinderea de transporturi Crişoior
    de produse de larg c'onsum, oamenii mun­ întrecerea socialistă este necesar ca obiec­                                             secţia carde, spiritul de eco­                                                                          lucrează pe un autocamion Skoda. Vrind
                                                                                                                                      nomii- e fcOrte slab ceea ce                                                                            să mărească durata de funcţionare a ma-
    cii, sînt mai cointeresaţi în sporirea pro- tivele principale să -cuprindă creşterea                                                                                                                                                      şinei sale şi ştiind că fără a aplica me­
                                                                                                                                                                                                                                              tode înaintate nu va reuşi să facă acest
    dJicţiel industriale şi agricole, iar schimbul productivităţii muncii, grija faţă de ca­                                                                                                                                                  lucru, a trecut la aplicarea metodei sovie­
                                                                                                                                                                                                                                              tice sutamiiste (Sabkin).
    de mărfuri dintre oraş şi sat se dezvol­ litatea produselor, scăderea sistematică a
                                                                                                                                                                                                                                                 Tovarăşul Almăşan a parcurs majorita­
    tă pe o scară şi mai largă. Pe măsura preţului de cost şi realizarea de economii.                                                                                                                                                         tea curselor pe şantiere cu rută scurtă.
                                                                                                                                                                                                                                              Ţiriîndu-şi maşina într-o stare perfectă de
    .creşterii producţiei -şi productivităţii mun­ In agricultura, pentru a se putea smulge                                                                                                                                                   curăţenie şi îngrijind-o cu tot interesul, el
                                                                                                                                                                                                                                              a reuşit să parcurgă pînă în prezent peste
    cii se va da putinţă reducerii treptate a cit mai multe roade pământului, trebuie                                                                                   mai multe bunuri de larg con- . Din acest- sortiment .pînă în         110.000 km. fără nici o reparaţie mijlocie
                                                                                                                                                                                                                                              sau mare. Economiile înregistrate la lubre-
    preţurilor ceea ce înseamnă că oamenii să se aplice pe o scară şi mai largă me­                                                   face să se risipească însemna­                                         prezent s-au produs peste        fianţi, combustibil şi cauciucuri, de cînd
                                                                                                                                                                                                                                              aplică metoda sutamiistă. se ridică la su- .
    muncii vor putea ou acelaşi, salariu să-şi todele agrotehnice înaintate, să se extindă        nătoare şi pescuit sportiv, în                                                                             6000 de cutii. Printre munci­    ma de 33.900 lei. din care el a primit ca
                                                                                                                                                                                                                                              primă suma de 5.722 lei.
    Cumpere din ce în ce mai multe bunuri întrecerea socialistă şi patriotică avînd               oraşul Deva au fost săpate 9        Unde nu exisiă evidenţă, existé risipă                                 toarele care sau evidenţiat în
                                                                                                  eleştee de peşte. O parte din                                                                              mod deosebit în obţinerea a--                            DEVIAN ALEXANDRU
    necesare traiului.                           . la bază criterii concrete dare să ducă la      acestea au fost puse în ex­                                                                                cestui rezultat se numără to­                             corespondent voluntar
                                                                                                  ploatare în toamna trecută.                                                                                varăşele Popa Emilia, Roz-
    Ga răspuns grijii partidului şi guvernu­ creşterea producţiei agricole la hectar.             In eleşteale diate în exploatare      Nu ou mult-timp înainte, în     - In acest fel am reuşit să          ling Ecaterina, Hrubi Maria şi
                                                                                                  s-au depus 160 kg. de puiet,        seoţia noastră se făcea risipă    înlăturăm în mare măsură             altele.
    lui faţa de nevoile oamenilor muncii, nu­ Trebuie continuată ou un avînt şi mai                                                   de materie primă. Unii to­        rebuturile şi să economisim
                                                                                                                                      varăşi erau de părere că a-       zilnic însemnate cantităţi de
    meroase colective de întreprinderi din mare acţiunea de desfăşurarea programu­

    regiune şi-au luat angajamente concrete, lui de măsuri economice elaborat de ple­

    propuiiîndu-şi ca în ultimul an al câncd- nara din august 1953: mai multe ali­                iar în primăvara aceasta se ceastă risipă ar fi neînsem­              materie •primă.
                                                                                                                                                                           Această economie ar putea
    maiului nu numai să-şi îndeplinească pla­ mente, mai multă îmbrăcăminte, mai mul­             va depune 150 kg. de peşte nată şi orice am face nu o                                                       Din aeiiviiaiea îifiale-
                                                                                                                                                                        fi şi mai mare însă dacă nu              lar de vînăioare
    nurile la toţi indicii, dar chiar să şi depă­ tă încălţăminte, ' mai • multe sortimente       pentru reproducţie în câteva        putem înlătura. După ce am        ar exista unele lipsuri. Con­
                                                                                                  eleştee ce sînt. în curs de a fi    analizat . situaţia cu multă      ducerea întreprinderii nu ţi­           Filialele de vânătoare din
    şească aceşti indici. întreprinderi oa „Ce­ noi de produse de larg consum, iefti­             amenajate.                          chibzuinţă, am ajuns la con­      ne evidenţa economiilor de           regiunea noastră, au avut o
                                                                                                                                                                        materii prime ce se fac în sec­      rodnică activitate în sezonul
    ramica“ Baiu Miare, „Vidra“ Grăiştie, moa­ ne şi bune, iată chemarea partidului către                                                                               ţie şi mai ales nu sînt cu­          de vânat din iam a aceasta.
                                                                                                                                                                        noscute economiile făcute de         Organizîndu-se mai multe vî-
    ra „Nicolae Bălcescu“ Alb.a-Iuilia" şi multe cei ce mun'cesc.                                     Se urmăreşte oa în scurt        cluzia că în secţia noastră se    fieoare om în parte. Această         nători colective, vânătorii au
                                                                                                  timp în aceste eleştee să se        risipesc zilnic însemnate can­    lipsă înăbuşe iniţiativele mun­      reuşit să valorifice, pînă în
    altele, şi-au prevăzut depăşiri însemnate Trecerea la comerţul' desfăşurat al pro­            producă puiet suficient pen­        tităţi de fire de bumbac mer-     citorilor precum şi spiritul de      prezent peste 8.000 kg. de car­
                                                                                                  tru repopularea rîurilor de şes     cerizat, ceea ce înseamnă cî-     economisire a materiei prime         ne de iepure şi peste 1.500 kg.
    la toţi ¦indicii de plan. Pe lingă depăşirile duselor alimentare şi industriale a sporit      din regiune precum şi a alte*-      teva duzini de ciorapi în fie­    încurajând în acelaşi timp ri­       came de porc mistreţ.
                                                                                                  eleştee.                            care lună.                        sipa. Altfel ar fi situaţia da­
    ie plan, întreprinderile din regiunea noa­ pretenţiile consumatorilor. Ei au devenit                                                                                că s-ar cunoaşte ce ec'onomii           în afară de acestea, au mai
                                                                                                                                                                        face fiecare muncitor zilnic.        fost vânaţi pentru consumul
    stră şi-au propus să realizeze însemnate mult mai atenţi asupra calităţii mărfu­                                                                                    Atunci ar putea fi cunoscuţi         intern 11.160 iepuri şi 8 porci
                                                                                                                                                                        fruntaşii şi criticaţi risipitorii.  mistreţi.
    economii la materii prime şi maljgriiale, rilor ce le cumpără. Pentru aceasta, în­                                                                                  O bună evidenţă a economi­
                                                                                                                                                                        ilor ar da de asemeni, posi­            O preocupare temeinică au
    să sporească productivitatea muncii, să treprinderile producătoare de bunuri de               In următorii 2-3 ani eleşte- Gum se făcea risipa ? In                 bilitatea să se nască noi ini­       avut filialele de vânătoare şi
                                                                                                                                                                        ţiative menite să ducă la în­        în ce priveşte stîrpirea răpi­
    se îngrijească de crearea unor condiţii larg consum trebuie să aibă dea mai                   ele din Deva vor da o pro­ secţia noastră se ţes ciorapi              lăturarea în întregime a ri­         toarelor. Pentru combaterea
                                                                                                                                                                        sipei, la îmbunătăţirea calită­      lupilor au fost organizate 166
    optime de muncă şi de trai muncitorilor mare grijă pentru îmbunătăţirea continuă              ducţie de peste patru vagoa­ la maşini de tricotat. Dacă se           ţii produselor şi la reducere"       vânători colective la care s-au
                                                                                                                                                                        preţului de cost.                    împuşcat 129 de lupi şi peste
    din întreprinderi, pentru oa aceştia să a calităţii mărfurilor ce le produc.                  ne de peşte, oare va fi pus la rupea un singur fir şi nu era                                               1.600 alte răpitoare ca: vulpi,
                                                                                                                                                                                    HADA ION                 dihori şi altele. Numai în
    dea pe piaţă oît mai multe bunuri de larg Conducerile întreprinderilor, organiza­             preţuiri convenabile în vânzare observat pentru a fi scos ime­          şeful brigăzii de tineret          ziua de 2 ianuarie a. c„ la vî-
                                                                                                                                                                                                             nătoarea colectivă organizată
    consum popular.                              ţiile de partid şi sindicale să dea o şi         pe pieţele din regiune.             diat afară, maşina mergea o            fabrica „Teba“ Sebeş            în comuna Pojoga au fost îm­
                                                                                                                                                                                                             puşcaţi doi lupi.
    Partidul şi guvernul patriei noastre, cer mai mare atenţie muncii cercurilor                  Eleşteele vor constitui în a- bucată de timp cu firul rupt.

    poporului muncitor să păşească şi mai ho­ A.S.I.T. şi cabinetelor tehnice în vederea          celaşi timp şi un minunat Partea de ciorap oare era ţe­

    ta rît înlainte spre grăbirea ridicării nive­ încurajării iniţiativelor bune în problema      mijloc de recreere şi distrac­ sută în acest timp trebuia ast­

    lului de trai al celor ce muncesc.           inovaţiilor, care urmăresc creşterea pro­        ţie pentru oamenii muncii din fel .aruncată la rebut. Pentru

    Sarcinile ce, stau în faţa oamenilor ductivităţii muncii şi scăderea preţului                 oraşul Deva. Vor fi amenaja­ a se înlătura această deficienţă

    muncii în perioada actuală, sînt acelea de   da cost.                                         te de pildă bazine de canotaj, am intercalat oamenii punînd
    a lupta pentru obţinerea unor cantităţi        O mare/ răspundere au organizaţiile de
    mai mari de mărfuri industriale şi ali­                                                       pe unele eleştee, vor fi puse printre cei mai puţini califi­
    mentare, de a lupta oa preţuirile acestor    partid în îndrumarea continuă a organiza­
    mărfuri să scadă treptat. Este necesară      ţiilor sindicale, pentru a dezvolta pe scară     bărci, se vor amenaja locuri caţi muncitori ou. mai multă
    creşterea abundentă de produse de larg       largă întrecerea socialista pe profesii, ur­
    consum, iar aceasta poate fi realizată pe    mărind depăşirea indicelui intensiv, re­         speciale pentru pescarii ama­ experienţă. In afară de a-
    baza Creşterii neîncetată a producţiei tu­   ducerea indicelui de consum şi respecta­                                             ceasta, am introdus metoda
                                                 rea calităţii produselor conform S.T.A.S.-ului.  tori, etc. In timpul iernii pe      de supraveghere a maşinii

                                                                                                  eleştee se vor amenaja tere­ unuia, de către muncitorul de

                                                                                                  nuri de patinaj.                    la maşina vecină.

    turor ramurilor industriei şi agriculturii Oameni ai muncii din regiunea Hune­

    din regiune, pe baza ridicării productivi­ doara ! Descoperiţi şi folosiţi imensele re­

    tăţii muncii.                                zerve interne ce există în fiecare între­
      Trebuie arătat că în regiune moi există

    Fruntaşi ai minei Vulcanunele întreprinderi care nu şi-au îndepli-
                                                 prindere, folosiţi cu pricepere capacitatea      oooooooooooooooooooooooooooooooooooooooo                                                                             OOOOOOOÔCOCOOOCOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOô
                                                 de lucru a maşinilor şi agregatelor pe

    nit în întregime planul de !producţie pe care le mânuiţi. Ridicaţi-vă necontenit ni­

    anul 1954, rămânând datoare statului cu velul tehnico-profesional, însuşiţi-vă teh­

    însemnate cantităţi de produse. între­       nica nouă, avansată. Luptaţi pentru o re­                                                                                                         A         w  BmSmg  r
    prinderi o a : fabrica dé încălţăminte „Si-  coltă bogată în anul 1955, căutînd a vă
    mion Bărnuţiu“ din Alba-Iuiia, minele dc     pregăti din timp maşinile, uneltele şi se­                                                                                                        üm

    fier Teliuc, raionul Hunedoara, I.F.E.T.- minţele de soi. Lucrători din comerţul so­                                                                                                                        *1
    uiriile Lupani, Pui şi Simeria, întreprin­ cialist şi cooperatist! Strădudţi-vă să fa­

    derile locale „Orişana“, „Vasile Roaită“ •ş. ceţi un comerţ civilizat, aşa, încât cumpă­

    altele, au manifestat lipsuri, serioase în rătorii să fie mulţumiţi de felul cum îi

    domeniul organizării bunei desfăşurări a serviţi. Oameni ai m uncii! Puneţi-vă

    procesului de producţie. Colectivele de toate forţele în slujba îndeplinirii primu­

    conducere ale acestor întreprinderi au ma­ lui nostru plan cincinal, daţi-vă întreaga

    nifestat slăbiciuni în aprovizionarea lo­ contribuye la întărirea puterii de apărare

    curilor de muncă ou materii prime şi a patriei!

    Asociaţii pentru cultivarea plantelor tehnice

       In raionul Sebeş, au luat fiinţă pînă     luat fiinţă o asociaţie pentru ' cultiva-                                     m
    in prezent 11 asociaţii simple pentru        rea legumelor şi zarzavaturilor. In a-                                    d in i
    cultivarea plantelor tehnice. Pentru
    cultivarea sfeclei de zahăr s-au consti­     ceasta au intrat 24 ţărani muncitori             TAIBER ŞTEFAN                                          MORARU IOSIF                              IANCU GHEORGHE                             TĂMAŞ VASILE
                                                 cu o suprafaţă de peste 4 hectare te­
    tuit de pildă 5 asociaţii în care.au         ren.                                             O Miner-şef de grupă — la sectorul IV. Cu Urmînă şcoala de maiştri mineri, a reu- Folosind metode înaintate de muncă, Maistru miner la sectorul III al
    intrat 88 familii de ţărani.muncitori
    cu o suprafaţă de peste 30 hectare te­          Organizaţiile de bază şi sfaturile            C întreaga sa grupă lucrează de m ult în şit să devină unul dintre bunii tehnicieni grupa sa a reuşit ca în primele zile «Ic Vulcan. întregul sector pe care-l conduce g
    ren. Un număr de 5 asociaţii în care         populare din comunele şi satele raio­
    au intrat -64 familii de ţărani munci­       nului Sebeş, depun o activitate politică         O contul anilor viitori, iar în primele zile ai minei. Ajută permanent grupele rămase noului an să-şi depăşească cu mult sarei- în urma muncii depuse de el lucrează O
    tori cu 12.65- hectare teren, au fost        ¦intensă în vederea convingerii ţărani­
    constituite pentru cultivarea tutunu-        lor muncitori despre avantajele ce le            O ale noului an de muncă, şi-adepăşit nor- în urmă să-şi îndeplinească sarcinile nile de plan. Grupa condusă de el lucrea- .după metoda graficului ciclic, depăşin- o
                                                 au în urma cultivării plantelor teh-
    lui, iar in comuna Apoldul de Jos a          nice pjin asociaţii.                             $ ma de producţie cu 250/J                             de plan                       ză în contul lunii martie a anului 1955. du-şi cu regularitate sarcinile dc plan. ^

                                                                                                  o o o o o o o o o c o c o s o o o o o o o o c o o o o o o o c c o o o o o c o c o o o o Q c o o o o o o o o o : iooooco .c o-; oc 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 o o o c o t o ooooooooqqoooooooooci

jl
   1   2   3   4   5   6   7   8   9   10