Page 2 - 1955-09
P. 2

sg. 2                                                                                                                                             DRUMUL SOCIALISMULUI                                                                                                                                          Nr. 509

         Munca de transportare, primire şi depozitare a cotelor                                                                                                                     A s p e c te de la c o n s fă tu irile ra ion a le
              la bazele d@ recepţie — sabină importantă
                                                                                                                                                                                    ale ca d re lor didactice

                                                                   — Raid —                                                  de delegat. Din Gîrbova însă, de nenumă­                     In zilele de 25-28 august a.c. au avut loc consfătuirile raionale ale cadrelor di­              de numărul participanţilor la consfătuire.-
                                                                                                                                                                                    dactice care predau în învăţămîntul elementar şi m ediu; consfătuiri care au avut                     De remarcat este lipsa de interes pe care
Activitate rodnică                                                                                                      =^f  rate ori au sosit convoaie fără delegat,               drept scop lărgirea schimbului de experlenţăîntre cadrele didactice, analiza activităţii              au manifestat-o faţă de discuţii cadrele ti­
                                                       Ne-am jjropus în acest raid să scoaterii                                                                                     depusă în cursul anului anterior, şi analiza în comun a măsurilir ce trebuie luate                    nere. Au existat totuşi oameni care au se-:
Cînd au început să vină convoaiele din             în evidenţă munca bazelor de recepţie şiî \                               sau sosea delegatul Yş.i se „aşYt.e_rpta _o_r_e...în-  în cursul anului şcolar 1955-1956 pentru bunul mers al muncii instructiv-educative.                   zisat probleme importante cum sînt tova­
                                                   felul cum se transportă cerealele-cotă din                                                                                                                                                                                             răşii : Marinici Leonida, Zamora Paveî,
ioLTiuae cu cotele de cereale, în faţa b a ­       sate la baze. Trimişii noştri au adus date                                tregî convoiul. Nu de mult, în ziua de                       Dam mai jos cîteva aspecte de la a ceste consfătuiri:                                           M reja Ioan, Fizi Carol, Faur Dumitru şî
                                                   bogate care ne-au ajutat să redactăm                                                                                                                                                                                                   alţii.
lei de recepţie din A lb a Iulia, credeai          materialul de mai jos.                                                    28 august, convoiul din Gîrbova a sosit
                                                                                                                                                                                                                                                                                              Consfătuirea, cu toate lipsurile semna­
(ă n -a u să term in e nici înfcr-o sâptăm ină.                                                                              dimineaţa Ia ora 9 iar delegatul de convoi                                                                                                                   late, şi-a atins scopul în măsura în care
purînd însă, îm bulzeala din faţa bazei                                                                                                                                                                                                                                                   a adus în faţa participanţilor probleme noi,
                                                                                                                             abia a doua zi. In felul acesta, 8 sau 10                                                                                                                    le-a sugerat metode noi de muncă, şi t-a
                                                                                                                                                                                                                                                                                          lămurit asupra importanţei muncii lor nu
ie rări. P e o parte şi p e alta a dru m u lu i                                                                              \oameni au pierdut o zi în care ar ff pu*                                HAŢEG                         pe care sînt datori să o aducă bunei reuşite          numai în cadrul şcolii cit şi înafara ei. Suc­
                                                                                                                                                                                                                                    a consfătuirii.                                       cesele înregistrate de la ultima consfătuire
neepuiră să se înşire, organizat, căruţă                                                                                     <ţut sa lucreze la cîmp sau în gospodărie,                Consfătuirea s-a ţinut în sala festivă a                                                           şi pînă acum sînt şi ele un imbold în mun­
lupă căruţă, lăsând şoseaua- liberă.                                                                                                                                                şcolii medii. A u participat cu acest prilej,      C u ţoale lipsurile semnalate pînă aici,           că pentru viitor.
                                                                                                                             i^ r baza de recepţie a fost încurcată, nepu-          un număr de 120 cadre didactice. Cele două      totuşi, consfătuirea a dat rezultate bune.
                                                                                                                                                                                    referate prezentate în cadrul primei zile,      Lucrările el au ilustrat destul de evident
C e se întâmplase? A p ro a p e nim ic cum         treierişului în acest an grîul ¦a fost umed                               tîndu-şi îndeplini în ziua aceea planul de             s-au deosebit mult unul de celălalt. Primul,    cum că munca la şcolile din raionul Haţeg
                                                   din cauza ploilor multe, pentru a nit se                                                                                         susţinut de către tovarăşul Moise, şeful        a făcut în intervalul de Ia ultima consfătu­
tpun unii. Ş i totuşi acest „nim ic“ a făcut       produce nemulţumiri în rîndul producăto­                                  prSniire a cotelor.                                    secţiei de învăţămînt a sfatului popular ra­    ire şi pînă acum, paşi serioşi înainte.
                                                   rilor, conducerea bazei a stabilit ca procen-                                                                                    ional, a reuşit să facă o analiză destul de
ra in m ai puţin d e trei ore, în faţa bazei       tul de umiditate şi' greutate hectolitrica a                              Qelegadul de convoi este obligat să în­                amănunţită a situaţiei în care se găsesc                           SEBEŞ
                                                   grîului să se facă fiecărui producător în                                                                                        şcolile din raionul Haţeg. Totuşi, referatul
le recepţie să n u m ai fie nici o căruţă,         parte. Procedînd în felul acesta, în cadrul                               soţească convoiul ta bază, pentru ca oa­               nu a cuprins în măsura aşteptată activita­          Consfătuirea raională a cadrelor didactice
                                                   acesiei baze nu s-au ivit nemulţumiri în                                                                                         tea şcolilor de la periferia raionului şi din   a avut loc în sala de festivităţi a căminu­
sefuil b a z fi, D um itrescu Constantin, om cu                                                                              menii să nu piardă timpul degeaba, iar                 regiunea muntoasă. Referatul nu a vorbit        lui cultural „Mihail Sadoveanu" în prezenţa
                                                                                                                                                                                    nimic despre rolul organizaţiilor de pionieri   unui însemnat număr de profesori şi învă­
experienţa an ilor trecuţi care organiza­                                                                                    baza de recepţie să poată întocmi la                   în procesul de educare a elevilor. O lacună     ţători.
re bin e m im pa de prim ire a cotelor, a                                                                                                                                           serioasă a acestui referat a constat şi în
                                                                                                                             timp toate formele necesare. Tovarăşul Se-             faptul că a fost în extrem de mică măsură         Primul referat prezentat participanţilor la con­
                                                                                                                                                                                    străbătui de spirit critic şi autocritic. Deşi   sfătuire a fost cel al secţieL de învăţămînt a sfa­
p r b i t puţin cui delegaţii de convoi şi iată                                                                              celeamu Vaier preşedintele sfatului popular            secţia a întîmpinat greutăţi în munca sa        tului popular raional şi a fost susţinut de către
rezultatele: convoaiele, pe comune, cele                                                                                                                                            şl nu a fost cu destulă tărie ajutată de        tov. Preja Ioan, şeful acestei secţii. Refe­
                                                   rîndul prodticătoiilor. *              ^                                  din Qîrbova are datoria să ia măsuri ur­               către organele eî superioare, totuşi, refera­   ratul a analizat diversele probleme ce au
                                                                                                                                                                                    tul nu a spus nimic despre acest lucru.         frămîntat viata şcolilor în anul şcolar ex­
remite m a i de departe jn faţă iar cele din          In acest scop, grîul este sortat pe trei                               gente în această direcţie.                                                                             pirat. întocmit cu grijă, conţinînd un im­
                                                   categorii. Sortarea se face ţinînd cont de                                                                                           Al doilea referat, care dezbătea problema   portant număr de exemple ilustrative din
apropiere la urmă, aşteptau să le vină             gradul de umiditate şi greutate hectolitrica,                             Delegaţi fără convoaie sau convoaie fără               alfabetizării şi care a fost prezentat de că­   cadrul fiecărei unităţi şcolare, el a scos in                      ORĂŞTIE
                                                   stabilite de laborator. Pentru a nu se în­                                                                                       tre tovarăşul Ghiţescu de la şcoala de 7 ani    evidenţa realizările şi lipsurile existente.
rândul.  1,                                        cinge grîul,, zilnic se face lopătarea cu aju­                            delegaţi mal sosesc şl la baza de recep­               din Berthelot, a fost întemeiat pe un ma­
                                                                                                                                                                                    terial documentar prea puţin studiat, fapt          Analizînd activitatea profesorilor pe spe­
C ei din colectivul de mimc’S. a l bazei de                                                                                  ţie din Sebeş, în special din satele Ghir-             pentru care, nici nu a reuşit să prezinte       cialităţi, referatul a scos apoi în evidenţă             In faţa celor 200 de cadre didactice din
                                                                                                                                                                                    realitatea concretă în domeniul muncii de       rolul diriginţilor şi al directorului în şcoală,      raionul Orăştie au fost prezentate refera­
recepţie, bin e instruiţi şi organizaţi oa                                                                                   bom şi Deal. De asemenea, se întîmplă să               alfabetizare.                                   precum şi rolul organizaţiilor pioniereşti —          tele cu tem a: „Desfăşurarea muncii in­
                                                                                                                                                                                                                                    nucleele în jurul cărora se constituie colec­         structiv-educative din şcoală în timpul anu­
munca să fie operativă, n u întâmpinară            torul unei maşini sovietice, cu care se lo­                               sosească convoiul şi delegatul, dar să lip­                Discuţiile ce au urmat după susţinerea      tive puternice de elevi.                              lui 1954-1955"; de către tovarăşul Lois
In ziua aceea nici o greutate. Dar p^ste           pătează zilnic. Cu această maşină, se lopă­                                                                                      acestor doua referate, au adîncit multe din                                                           Ioan, şeful secţiei raionale de învăţămînt,
                                                    tează în primul rînd griul care conţine un                               sească producătorul, ceea ce necesită adu­             problemele ce au stat în faţa cadrelor di­          U n alt lucru pe care referatul l-a scos          şi referatul: „Munca de alfabetizare în ra­
Câteva zile, colectivul a v u o zi grea. Dfyi      procent mai mare de umiditate, lopătîndu-se                                                                                      dactice în decursul anului trecut. Printre      în evidenţă a fost colaborarea ce trebuie             ionul Orăştie“ prezentat de tov. Cazan Ro­
                                                                                                                             cerea din nou în ziua următoare a borde­               cei care au luat cuvîntul s-au putut vedea      să existe înlre cadrele didactice şl organele         man, inspector şcolar raional. Din referatul
pomunele Ciugud, H ă p ria şi O a rd a de Jco                                                                                                                                       mulţi tovarăşi ce au scos în relief lucruri      de stat, între cadrele didactice şi părinţi,         secţiei de învăţămînt, ca şi din referatul
meniseră c'onvoaiele fă ră delegaţi şi b o r-                                                                                roului, lucru care încurcă munca bazei de              esenţiale, aducînd astfel un aport de seamă     colaborare care în unele părţi a fost inexis­         privitor îa munca de alfabetizare au reieşit
                                                                                                                                                                                    în ceea ce priveşte popularizarea experien­     tentă.                                                o serie de realizări obţinute în procesul de
                                                   ’de 2-3 ori pe zi.         *                                              recepţie.     f\                                       ţei bune. Printre aceştia se remarcă : tova­                                                          învăţămînt, în ridicarea’ nivelului cunoştin­
                                                                                                                                                                                    răşii Bora Livius, Butu Nicolae, Roşea,             Cel de al doilea referat a tratat problema        ţelor elevilor, în întărirea disciplinei în
ierouri. Asta îngreuna munca de prim ire a         I^e lingă aceste realizări,' baza de re­                                                                                         Clenciu şi alţii. Discuţiile purtate de d ,     muncii de alfabetizare din raionul Sebeş şi           şcoală, şi în munca de alfabetizare a neştiu-:
                                                                                                                                                                                    felul în care au pus problemele, au de­         a fosi susţinut de către tov. Manovici Ioan.          torllor de carte din raionul Orăştie. $-a
rotelor şi descărcarea pe borderouri. Şe­                                                                                    Inttrzje cu iraiisportul cotelor                       monstrat că într-adevăr au venit la consfă­                                                           constatat astfel că din cei 1.850 analfabeţi,
                                                                                                                                                                                    tuire pregătiţi şi hotărîţi de a contribui la       Deşi a dezvăluit cu mult curaj lipsurile          recenzaţi la începutul anului şcolar, au fost
ful bazei ştiu însă să iasă şi din acesta          cepţie ’dţn Deva întîmpină ş? Junele greutăţi                                                                                    îmbogăţirea rezultatelor acesteia.              existente în această activitate, a arătat gre­        alfabetizaţi 1.022.
încurcătură. D o a r şi în an u l trecut a vu se­                                                                                                                                                                                   utăţile pe care cadrele didactice le-au în­
                                                   din cauza conducerii staţiei ' C.F.R. Deva                                la baza de recepţie                                        In sală s-au putut remarca însă şl din      tîmpinat şi a adus o mulţime de exemple
se asem enea cazuri. P rin sfatul po p u lar       prin faptul c4, de multe ori le pune la dis­                                                                                     acei tovarăşi cum au fost de pildă Şandor       vii, totuşi în general, se poate afirma că
                                                                                                                                Aproape toţi ţăranii muncitori din re­              Iuliana, Ancuţa M aria şi alţii, care, deşi au  referatul s-a cam pierdut în prea multe
raional, a ‘ determ inat preşedinţii s fa ­        poziţie vagoane murdare, nedesinfectate şî                                giunea noastră, îşi predau cotele datorate             fost evidenţiaţi în referate ca oameni ce au    amănunte neglijînd în acest fel' să propună
turilor populare din comunele respec­                                                                                        statului şi le transportă la bazele de re­             muncit bine, ce au obţinut rezultate de         căi de înlăturare a lipsurilor, de înfrîngere
                                                                                                                             cepţie, imediat ce termină cu treierişul.              seamă, totuşi nu au luat cuvîntul. Aceşti        a greutăţilor.
tive să trim ită delegaţii de convoi ou b o r­     nereparate pentril a se putea transporta
                                                                                                                                Totuşi, în comuna Şibot din raionul Orăş-           tovarăşi ar fi putut fără îndoială, să spună        Ambele referate au subliniat o serie de
tierourile. D e atunci m unca d e prim ire a       cerealele în bune .AQndiţiuni. Staţia C.F.R.                              tie, acest lucru nu este aplicat la toate                                                               succese în muncă faţă de anii precedenţi,
                                                                                                                             ariile. Aşa de exemplu, în satul Aurel                 multe- lucruri bune din munca lor, dar           scoţînd în acelaşi timp la iveală şi unele
botelor se desfăşoară fă ră greutăţi.              din Deva, de nenumărate ori a pus la dis­                                 Vlaicu, aparţinător acestei comune, din                                                                rezultate nesatisfăcătoare, în unele cazuri
                                                                                                                             cauza slabei îndrumări a delegatului de                totuşi nu au făcut-o. O asemenea atitudine,     cu propunerile respective pentru Imbunătă
Acum , cea m ai m are g rijă a colectivului        poziţia bazei, vagoane far^ uşi bune pentru                               convoi, ţăranii muncitori nu vin cu toţi în
                                                                                                                             ziua fixată să-şi aducă cotele la baza de              nu poate rezulta decît în primul rînd din       ţirea lor. *
este oa să păstreze bine cerealele. D e pil­                                                                                 recepţie din Orăştie. Iar cel care vin, nu                                                                 Dacă referatele pot ff apreciate în mod
                                                                                                                             aduc întreaga cantitate ce trebuie să o                faptul că secţia de învăţămînt raională nu
dă, intr-urna din m agazii au depozitat            închis. Pe viitor, pentru în d u r a r e a acestor                        predea stalului.                                                                                       mulţumitor nu acelaşi lucru se poate spune
g rîu cu o um iditate de 30 la sută. Dacă-1                                                                                                                                         a pregătit cu destulă conştiinciozitate cons­
                                                   lipsuri, conducerea staţiei C.F.R. Deva va                                    N u de mult s-a petrecut un caz în care ţă­                                                        despre discuţiile ce au urmat. In general                Referatele prezentate şî discuţiile purtate
                                                                                                                                                                                    fătuirea, şi în al doilea rînd din faptul ca                                                          în jurul referatelor au oglindit seriozitatea
lăsau aşa, oricît ar fi fost stratul ds sub­       trebui să privească cu mai nijiU -simţ dc                                                                                                                                        s-au purtat discuţii slabe şi numărul celor           cu care cadrele didactice au înţeles impor­
                                                   răspundere problema repartizării\^vag°ane-                                                                                       aceştia, nu au înţeles preţioasa contribuţie                                                          tanţa muncii de instruire şî educare.
ţire, până' la urm ă griu l mucegâta. D ar                                                                                                                                                                                          antrenaţi la aceste discuţii a fost mic faţă
colectivul bazei din A lb a Iulia, după pri­       lor pentru transportul cerealelor.                                                                                                                                                                                                        Ambele referate au comportat vii discuţii
mele convoaie care au predat griul, a                                                                                                                                                                                                                                                     din partea celor prezenţi printre care tov.
                                                                                  \vw                                                                                                                                                                                                     Dănilă Remus, Blca- Ana, Şuteu Augustin
form at echipe de lopătare. Pîn ă acum                                                    .                                                                                                                                                                                               care au comentat în spirit critic şl autocri­
                                                   Deiegafi fără convoaie                                                                                                                                                                                                                 tic realizările şl lipsurile ce s-au manifestat
au făcut opt lopătări. Um iditatea a scăzut                                                                                                                                                                                                                                               în munca la clasă şi înafară de clasă.
la 17 la sută şi ei continuă să lopăteze           şî convoaie fără delegaţi

p în ă a ju n g la 15 la sută, um iditate a d ­

misă.                                                 Buna desfăşurare a muncii de primire şt'                               ranii muncitori Rusu Toma, Măieraş Gli
   Activitatea colectivului bazei de recep­        depozitare a cerealelor la o bază de recep­                               Lor, Borza Petru, Nistor Elisabeta şi alţii,
                                                   ţie, depinde în mare măsură şi de fclnl                                   care au venit să predea la bază cotele nu-
ţie din A lb a iulia, este rodnică, datorită       cum sosesc convoaiele din sate şi comune.                                 rţţai jumătate din cantitatea ce o aveau de                                                                                                                  Au urmat apoi referatele pe secţii care de
                                                   Pentru a nu avea supra-aglomerări sau                                     predat. Acest lucru se datoreşte slabei în­
bunei organ izări a m uncii şi experienţei         timpi morţi, baza de recepţie din Miercurea                               drumări pe care au primit-o ţăranii munci­                                                                                                                   asemenea au antrenat în discuţii vii pe
                                                   a planificat pe ore sosirea convoaielor.                                  tori din satul Aurel Vlaicu din partea s fa ­
căpătate ani de ani în acest domeniu.              Cele mai multe sate şi comune', respectă                                  tului popular din comuna Şibot în privinţa                                                                                                                   majoritatea participanţilor la consfătuire.
                                                   aceasta planificare. Totuşi, mai sini şf                                  predării cotelor la timp şi în întregime.
N u peste mult timp, v o r începe prim i­          cazuri cînd la bază sosesc convoaie fără                                                                                                                                                                                               Aici, o serie de tovarăşi învăţători şî pro­
                                                   delegaţi sau delegaţi fără convoaie, luertf                                   Buna desfăşurare a predării cotelor către
rea cotelor de porumb. In anul trecut, au          care siînjeneşte munca bazei. Cele maf                                    stat, trebuie să le dea de gîndit celor din                                                                                                                  fesori au ridicat probleme importante şi au
avut multe greutăţi în privinţa depozitarii.       mari neajunsuri le întîmpină baza din                                     comitetul executiv al sfatului popular co-
                                                   Miercurea din partea comunii Gîrbova. Se                                  OTunal, care vor trebui să treacă de urgenţă
N u aveau spaţiu. Acum au început să con­          ştie că baza de recepţie nu poate să pri­                                 la o murică de îndrumare şi control !nai                                                                                                                     făcut propuneri preţioase pentru îmbunătă­
                                                   mească o cantitate de cereale-cotă fără bor­                              bine .organizată în această privinţă.
struiască pătule de m are capacitate.              derou de" convoi, borderou care este adus                                                                                                                                                                                              ţirea conţinutului activităţii pedagogice, pen­

Se dă atenţie primirii                                                                                                                                                                                                                                                                    tru evitarea lipsurilor şi rezolvarea cu suc­
şi depozitării eerea'eior
                                                                                                                                                                                                                                                                                          ces a greutăţilor ivite. S-au obţinut rezul­

                                                                                                                                                                                                                                                                                          tate bune la secţiile: limba romînă, limha

    Conducerea bazei de recepţie din Deva,                                                                                                                                                                                                                                                rusă, matematică, secţia un învăţător la
pentru a deservi în bune condiţiuni pe pro­
ducătorii care vin să-şi predea cotele către                                                                                                                                                                                                                                              patru clas.e şi un învăţător la două clase.
stat, a luat o serie de măsuri tehnico-or-
ganizatorice. In primul rînd, pentru a evita                                                                                                                                                                                                                                              In încheierea consfătuirii, care s-a bucu­
aglomerarea la bază, conducerea acesteia
a întocmit un plan de acţiune pe sate                                                                                                                                                                                                                                                     rat de tot sprijinul organelor ’de partid şi
şi comune stabilind ordinea în care, a-
cestea trebuie să se prezinte la bază. Co­                                             C O N C LU Z II                                                                                                                                                                                    de stat, a avut Ioc o frumoasă reuniune to­
munele şi satele niai apropiate de bază au
fost programate să se prezinte cu convoaie^                                                                                                                                                                                                                                               vărăşească.                                     <
dimineaţa şi seara, iar cele care se află la
o distanţă mai mare să se prezinte tn              Se constată că majoritatea bazelor de recepţie au ^-organizat bine munca de p ri­
?ursul zilei. Această programare a fost adusă
la cunoştinţa fiecărui sfat popular din co­        mire şl depozitare a cerealelor-cotă.                                                \
muna care urma să predea cotele la baza de
recepţie din Deva. La rîndul lor, sfaiUrîie        Cu toate acestea sînt şi baze de recepţie unde treburile nu (merg aşa cum tre­                                                   A b o n a ji-v ă la z ia r e le şi              Seară literară pe marginea concursului
populare au adus la cunoştinţa delegaţilor                                                                                                                                                                                                             „Iubiţi cartea“
de convoaie de pe raza comunii respective,         buie. Tovarăşul Crişan David, directorul CRR Deva, a promis de mai multe ori                                                     revistele sovietice
ora cînd trebuie să se prezinte convoiul ia
baza de recepţie. Procedînd astfel, a fost în      numirea unui şef de bază la Miercurea, dar pînă acum n-a făcut nimic. Este de                                                    pe a n u l 1 9 5 6
lăturată aglomerarea la bază.
                                                   datoria lui ca în termenul cel mai scurt să elibereze dintr-una din cele două func­                                                      Revistele sovietice de speciali­
    Tot în vederea înlăturării aglomerării con­                                                                                                                                             tate relatează cele mai noi rea­
voaielor de la baza, conducerea a luai mă­         ţii (şef al bazei şi magazioner) pe actualul şef al bazei, întrucît predarea cotelor este                                                lizări ştiinţifice în domeniul             In cadrul concursului permanent „Iu­                  D u pă ce a fost citită de către utemîstul
suri şi a stabilit preluarea cerealelor la                                                                                                                                                  ştiinţei medicale.                      biţi cartea", intr-urna din serile trecute a          Motorga Nicolae Hotărârea Comitetului
două cîntare.                                      în toi şi singur nu poate face faţă acestor două munci de răspundere.                                                                                                            avut loc în sala căminului cultural din               C entral al U .T .M . cu p riv ire la Concurs,
                                                                                                                                                                                               Abonam entele pe anul 1956           M iercurea recenzarea cărţii „Mitrea Co­              tovarăşul Dumitru Alexandru a prezentat
    Avînd în vedere faptul că la începutul               Nereguli s-au mai manifestat şi la bazele de recepţie /din Orăştie şi Teiuş,                                                       se primesc la toate oficiile poş­       cor" de Mihail Sadoveanu.                             recenzia rom anului mai bus am intit
                                                   unde nu s-a executat conform dispoziţiunilor lopătatul cerealelor cu procent de                                                          tale, prin factorii poştali şi di-
                                                   umiditate ridicat, trimiţîndu-se la moară grîu necorespunzător pentru măcinat,                                                           fuzorii voluntari din instituţii.          Sala, frum os pavoazată a primit un în­               Această seară s -a încheiat cu un fru­
                                                   expus încingerii şi mucegăirii.                                                                                                                                                  semnat num ăr de tineri, dintre dare m ul­            mos program artistic la care şi-au dat con­
                                                                                                                                                                                                                                    ţi înscrişi la acest conours. C a o m ărtu­           cursul şcoala germ ană şi tin e rii: M otorga
                                                         Lipsuri mai mari s-au constatat în ceea ce priveşte transportul cerealelor cotă                                                                                            rie a dragostei tineretului pentru litera­            Nidolae, Suciu Vasile, Rogoginaru Nicolae,
                                                   din sate la bazele de recepţie. In afară de cazurile amintite în prezentul raid, mai                                                                                             tură era dosarul cu cererile tinerilor de a           A n d rei M a ria şl Sencer K atL T ot în a -
                                                   sînt şi alte sfaturi populare care neglijează organizarea în bune condiţiuni şi la                                                                                               fi înscrişi la concurs precum şi fişele cu            cestă seară s -a u mai înscris să participa
                                                   timpul planificat a transportului cotelor la baze.                                                                                                                               evidenţa cărţilor îm prumutate de către a-            la concurs încă opt tin eri
                                                                                                                                                                                                                                    ceştia.
                                                         Sfaturile populare trebuie să ia măsuri pentru trimiterea convoaielor la bazele                                                                                                                                                                                         SOLOMON ELENA
                                                   de recepţie în fiecare zi, însoţite de delegaţi şi cu to ţi producătorii trecuţi pe                                                                                                                                                                                                       bibliotecară
                                                   borderou, pentru a nu mai fi necesar să se aducă borderoul şi în alte zile la frază
                                                   şi pentru a crea condiţii bune de muncă salariaţilor bazelor de recepţie. I

                                                                                             Conservarea                                                                            de deschidere pentru evacuarea aburilor şl         Ardeiul pentru um plut: se curăţă, se g o ­            Spapaoftltelul lemnos se poate usca şi el
                                                                                                                                                                                    aerisire după nevoie.                           lesc de seminţe, se opăresc în apă fierbinte          deoarece poate fi folosit în. supă.
             -agro n o m ului                                                                                                legumelor                                                                                              3-4 minute, se Introduc în. el cocoloaşe de
                                                                                                                                   prin uscare                                          Uscarea legumelor sub geamuri de răsad­     hîrtie în aşa fel ca aerul să poată pătrunde              Ciupercile; se usucă numai ciuperci lî-
                                                                                                                                                                                    niţe : Aci legumele se pot usca în canti­       şi se înşiră pe sfori la uscat. Ardeiul este          nere, sănătoase şi proaspăt recoltate. Se
    Prin uscarea legumelor, se îndepărtează        îndepărtăm coceanul. Separăm apoi, prin tă­                                   Toate verdeţurile cu aromă ca tarhonul,            tăţi mai mari cu ajutorul căldurii solare.      destul de uscat, atunci cînd strîns In mînă           pot usca pe sfori, întregi sau. tăiate. N u
cea mai mare parte a apei din ele, li se           iere, vîrful căpăţînii de partea de jos (par­                              cimbrul, mărarul, etc. nu se opăresc căci             Răsadniţele se aşează pe un loc deschis la      nu lasă umezeală.                                     se spală înainte de uscare. La căldura fo-,
micşorează volumul, se uşurează transpor­          tea de lîngă coceni), căci vîrful se usucă                                 pierd aroma.                                          soare şi înierbat ca să nu albă praf. Tocu­                                                           cuiul, se usucă mult maî bine şi se obţine
tul lor, mai ales pe ger, şi se pot .păstra        mai repede. Partea de lîngă cocean are                                                                                           rile de răsadniţe sînt ridicate la nord cu          Ardei gras uscat: se curăţă ardeii de se­         o calitate mai bună.
mai uşor.                                          nervuri mai groase cu mai multă apă şi se                                      Uscatul legumelor la soare: uscatul la            15 cm. Temperatura în răsadniţe se poale        minţe şi de vinişoare, se taie în felii su b ­
                                                   usucă mai greu.                                                            soare se face uşor pentru verdeţurile cu              ridica în timpul zilelor călduroase la 50-60    ţiri şi se întind la soare, după ce înainte               C artofii: se usucă numai în cuptoare Ia
    Cînd se face recoltarea legumelor. Se re­                                                                                 foî şi mal greu pentru celelalte legume.              grade căldură, şi în 2-3 zile legumele sînt     au fost opăriţi în apă fierbinte. Se întorc           65-85 grade căldură.
coltează cînd sînt fragede frunzele ; pătrun­          Dovleceii se spală, li se scot seminţele, se                           Pentru aceasta, legumele se pun pe gratii             uscate. Se recomandă această metodă de­         de 2-3 ori pe zl pentru a nu mucegăi.
jelul, spanacul, ceapa, mărarul, ţelina, lo ­      laie în bucăţi groase de 4 mm. L,a fel se                                  de lemn, care se aşează în locuri deschise,           oarece economisim mult costul uscării, le­                                                                S p an acul: cele maî bune soiuri pentru us­
boda. fasolea etc.-, iar la maturitate: varza,     face şi cu pătlăgelele vinete.                                             sau chiar pe acoperişuri unde în citev,a              gumele se usucă uniform, în cantităţi mari          Verdeţurile: se usucă la soare fără a fi          cat sînt cele cu frunze mari. Se curăţă
mărarul, sfecla şi in general rădăcinoasele.                                                                                  zile sînt uscate.                                     şl mai curate. Se recomandă folosirea tu­       opărite. Ih timpul zilei cînd soarele e prea          frunzele de tulpini şi cotoarele maî groase,
Vinetele se recoltează înainte de a fi bine            Ardeii graşi şi cei lungi, se spală cu                                                                                       turor răsadniţelor.                             fierbinte, se umbresc uşor în aşa fel ca ae­          se spală cu mai multe ape fără a se opări
coapte, căci astfel se întăresc, iar mazărea        apă, le scoatem codiţa cu seminţele şi apoi                                   Uscatul în cuptoare de copt p lin e : se face                                                     rul să circule bine. Se înlorc în fiecare zi.         şi se pun la uscat la soare. L a fel se usucă
înainte de a î se întări boabele. Verdeţurile      îi tăiem în tăieţei mici.                                                  fie după ce am scos pîinea, fie încălzind                 Cînd uscăm legumele, pentru o uscare        Sini uscate cînd devin sfărîmicîoase. Se pun          măcrişul.
se recoltează înainte de a se usca, ele se                                                                                    special în acest scop cuptorul. După ce se            uniformă este necesar ca bucăţile de legume     în săculeţe sau în pungi de hîrtie la uscat.
spală bine în apă rece, după care se zvînlă            Ardeii iuţi se usucă întregi, pe sfori, iar                            arde cuptorul şi este curăţat de cenuşă, le           să fie Ia fel de groase. încă un fapt de        După două luni, se trec prin sită şî se pun               Varză creaţă: se spală cu grijă frunzele
şi se taie în bucăţi mici spre a se usca           gogoşarii nu se usucă deoarece se pun la1                                  gumele se aşează pe gratii de lemn şî i se            care trebuie să ţinem seama la oplrirea în      în borcane bine închise.                              se pun în apă la un singur clocot, apoi se
mai repede.                                        oţet.                                                                      închide gura. Potrivim cuptorul în aşa fel            aburi, este acela că legumele se consideră                                                            usucă ca şî spanacul.
                                                                                                                              ca să nu prăjim legumele. Cînd observăm               suficient de opărite atunci cînd sînt pe ju­        Ţ e lin a : se poale usca şi rădăcinile şi
    Rădăcinoasele. După recoltat se spală de          Opăritul legum elor: Înainte de uscare, le­                             că se prăjesc, deschidem cuptorul lăsîndu-1           mătate mol.                                     frunzele, dar separai flecare. Frunzele se                Varză albă şl roşie: se taie subţire în
pămînt, după care li se îndepărtează frun­         gumele se opăresc în coşuri de nuiele cojile                               să se răcească, atît cît este necesar, apoi il                                                        spală şl se se introduc în apa care a clo­            mod obişnuit, dar uniform de gros. Se ţine
zele împreună cu o parte din rădăcină (co          sau în strecurători, cu pereţii şi fundul g ă u ­                          închidem. In cazul că legumele nu s-au us­               Luînd fiecare fel de legumă în parte         cotit înainte. In această apă se pune sare            6-8 minute în npă clocotită. La varza ro­
jelui), apoi se spală în apă rece de mai           rit, care se cufundă în apă clocotită pentru                               cat, operaţia se repetă pînă se usucă. Me­            irebuie să procedăm astfel respectînd întoc­    şi se ţine la foc pînă începe iar a clocoti           şie, se adaugă puţin otei ca să i se păstreze
multe ori, se taie în bucăţi groase cîe cel        a li se păstra culoarea, a se usca mai uşor                                toda aceasta de uscare are avantajul că fo­           mai condiţiile de pregătire şi uscare.          Se scol frunzele, se zvîntă şî se pun la us­          culoarea şl se ţine mai puţin în apă clo­
mult 5 mm. şi se fac tăieţei sau rondele           şi pentru a se distruge microorganismele cît                               losim căldura după ce am scos pîinea, dar                                                             cat Ia căldură potrivită. Rădăcinile de ţe            cotită.
spre a se usca cit mai repede. La ţeîină           şi diferitele ciuperci care provoacă stricarea                             are desavantajul că nu putem r e -' tempe­               Mazărea : se usucă boabele tinere şî proas­  lină, păstîrnac, pătrunjel se pot răzui şî
şi hrean nu se ia coaja de pe rădăcină de­         lor. Durata timpului de opărire este speci­                                ratura şi îndepărta aburii rezultaţi din us­          păt recoltate, sortate pe trei categorii de     usca sau se tale în felii şi se usucă pe                  Făină de legume şi ciuperci: penlru astfel
oarece chiar acolo se află aroma lor spe­          fică fiecărui fel de legume. Astfel, fasolea                               carea legumelor.                                      mărimi. Se opăresc în apă clocotită 2-6 mi­     sfoară.                                               de conserve, atît legumele cît şi ciupercile,
cială.                                             verde pentru păstăi se opăreşte 3-10 minute,                                                                                     nute. In aceasta apă se pune pentru flecare                                                           se usucă pînă devin sticloase, apoi se ma­
                                                   dovleceii 3 minute, ceapa şi mazărea 5 mi­                                     Uscatul pe plite de g ă tit: Prin acest tnlj'     litru 30 grame de săre.Se scoate mazărea,           M orcovul: se spală, se răzuîeşte, se opă­        cină şî se păstrează în borcane errneiîo
   Verdeţurile aromate cum sînt cimbrul,           nute, conopida 4-6 minute, varza 6-8 mi­                                   loc se foloseşte căldura rezultată în timpul          se spală în apă rece, se zvîntă şi se pune      reşte 8 minute în apă clocotindă în care              închise, la loc uscat.
mărarul, leuşteanul şi leventica, se curăţă        nute, varza roşie 1-2 minute pentru a nu i                                 pregătirii mîncării. In acest scop e nevoie           la uscat, destul de rar, pentru ca aerul să     s-a pus 2-3 linguriţe de sare la litru de apă,
de irppurităţi, se spală bine, punîndu-se fie­      se lua culoarea şi numai în aburi. Cartofii,                                                                                    poată pătrunde prin ea. De 2-3 ori pe zl        se scoale, se spală bine cu apă rece, se taie             Păstrarea legumelor uscate:
care separat la uscare.                             sfecla, morcovii şi guliile se opăresc îna­                               de o ladă de seînduri groase de 1,5-2 cm.             se trece cu palma peste ea pentru a o în­       în felii subţiri sau se răzuîeşte, după cum               Legumele şî fructele uscate se păstrează
                                                    inte de cojire ţinîndu-se mai mult în apă                                 Lada se potriveşte ca mărime după cît reste           toarce ca să se usuce pe toate părţile. Pe      vrem să-l uscăm.                                      în camere uscate, bine aerisite şi aîumate
    Fasolea se curăţă de vîrfuri şi de aţe, ma­     caldă în jurul a 90 grade căldură, adică a-                              . de mare maşina de gătit, precum şi după              plită însă, mazărea se usucă mai bine.                                                                în prealabil cu pucioasă. După depozitarea
 zărea se spală, se desghioacă şi i se scot         proape de fierbere.                                                       cîte gratii vrem să introducem în ea. ©                                                                   Conopida: pentru uscare trebuie să aibă           legumelor, este bine să afumăm cu pucioasă
 boabele.                                                                                                                     ladă obişnuită pentru acest scop, are înăl­               Păstăi de faso le: se curăţă păslăile dc    căpăţîni curate albe şi tari, fără frunze             în fiecare lună odată camera. Legumele e
                                                       Se pot usca, fără a se opări, ardeiul şl                                ţimea de 90 cm. In ea se introduc trei g r a ­       capete şi aţe, se laie păsiaia în 2-3 b u ­     verzi în interior. Se taie în buchete sepa­           bine să se păstreze în saci de hîriie im­
    Tăialul legumelor se face cu cuţitul ori        ceapa. Cartofii tăiaţi pentru uscare se pun                                tii la distanţă de 20 cm. una de alta şi 3(1         căţi şi se opăresc păstăile 4-5 minute în       rate. Se spală şi se opăresc 2-5 minute în            permeabili, căci altfel absorb umezeală şl
 cu maşini speciale. Conopida se laie în bu         în apă cu sare 1 la sută, căci altfel se înne­                                                                                  apă fierbinte cu sare 1.25 la sută. fasolea     apă fără sare. Se usucă numai la căldură              se nuicegăiesc. Se maî pot Împacheta în lă-
 căţi mici, bârnele se spală de pămînt, li se       gresc la uscare.                                                           cm., de fundul bazei, Lada are ebua capace           este opărită îndeajuns atunci cînd la în­       focului.                                              diţebine închise, în oale de lut legale la
 rup coditele şi se usucă întregi, l a varză,                                                                                                                                       doire nu se rup păstăile. După opărire, fa­                                                           gură cu hîrtie împermiabila. Aiîl lădiţele,
 trebuie să fim mai atenţi ; îndepărtăm                 Legumele opărite se introduc apoi în apă                                                                                    solea se pune în apă rece apoi se zvîntă            G uliile: se i-au gulii fragede, se laie în       cît şi oalele sau sacii, se aşează pe raf­
frunzele exterioare, tăiem în patru căpăţîna,       rece şi se pun pe gratii ca apa să se                                                                                                                                           felii subţiri şi egale, se pun la ciocoi in           turi, nu jos. Trebuie controlate mereu şî
                                                     scurgă şi ele să se zvînţe.                                                                                                    şi se usucă. Se poate usca şi pe plită. In      apă sărală şi se fierb pînă devin sticloase.          observate dacă nu se alterează. Numai ast­
                                                                                                                                                                                                                                                                                          fel piiiem avea îh nrice timp al anului le­
                                                                                                                                                                                    cantităţi mai mici, fasolea după ce â fo^t      Apoi se spală în apă rece şi se usucă. Se             gume penlru consum.
                                                                                                                                                                                                                                    mai pol usca şi frunzele de gulii.
                                                                                                                                                                                    opărita se poale usca înşirată pe sfori.                                                                                                       •Inginer N. C IN D E A
   1   2   3   4   5   6   7