Page 5 - 1955-09
P. 5

! n W í i o a f l v - ^ ’ ''  \

.— .--. *,.vv*®i*W'" "  -                                                                 PJLQIETARJ DIN TOATE TARILE U N IT I-V A !

                                                                                                                                                                                                                         IN A C E S T NU                                                        A R:

                                                                                                                                                                             - în floresc gospodăriile colective (pag. 2-a)          deschiderii anului şcolar în învăţămân­                    Ziua aviaţiei Republicii Populare R o­
                                                                                                                                                                                                                                                                                                mâne (pag. 3-a)
                                                                                                                                                                             ¦Foileton — Asba-i situaţia (pag. 2-a)                  tul de partid            (pag. 3-a)                        Un nou aport la atenuarea îcordării in­
                                                                                                                                                                                                                                                                                                ternaţionale (pag. 4-a)
                                                                                                                                                                             M ai multă atenţie term inării treiexişului             — Construcţii începute dar neterminate                     Situaţia politică din Pakistan (pag. 4-a)

                                                                                                                                                                             în raionul Haţeg                            (pag. 2-a)  (pag. 3-a)

                                                                                                                                                                                   Viaţa de partid — T oată g rija p regă tirii      — Staturi de igienă pentru şcolari (pag. 3-a)

Anul VII. nr. 510                                         Duminică 4 septembrie 1955                         4 pagini 20 bani

ărirea !radului obştesc — chezăşia                                                                           C u cincinalul îndeplinit                                       — Din                                                   prima zi de şcoală
 dezvoltării gospodăriei colective
                                                                                                                Zilele acestea colectivul Complexului şi                                Printre cei mici                               Dacă ar fi fost întrebaţi de dimineaţă                   Viitoarele cadre de muncitori
    G ospodăria agricolă colectivă este o uni­             lui trecut şi anul aoesita, u n ţn u m ăr de 9    Atelierelor C.F.R. Simeria au raportat par­                                                                             încotro au pornit, ar fi răspuns cu destu­
tate socialistă de producţie, care e bazată                gospodării colective din regiunea noastră         tidului îndeplinirea în întregime a sarcinilor                     P e uliţele satului Sîntandrei în dimi­              lă gravitate: la şcoală. Pentru ei e un                       Elevii Şcolii profesionale de ucenici, de
pe proprietatea obştească a m ijloacelor de                şi-au c'umpărat autocam ioane nod . prin          cincinalului.                                                   neaţa zilei de 1 septembrie a fost mai mul­             eveniment tot atît de însemnat ca şi pen­                  pe lingă C. S. Hunedoara au cunoscut, ală­
producţie şi oare îşi organizează munca în                 com erţul de întâmpinare. Prin tre gospo­                                                                         tă animaţie decît în alte dimineţi. Intîi, au           tru cei ce au plecat într-adevăr la şcoală.                turi de toţi elevii şcolilor noastre, in ziua
colectiv, folosind în comun pământul m em ­                dăriile care şi-au cumpărat autocamioane             In fruntea luptei pentru îndeplinirea cin­                   pornit cei mari la şcoală. Apoi cei mici au                                                                        de 1 septembrie a.c. bucuria începerii unui
 brilor, de bună voie asociaţi.                            în anul acesta simt şi cele din Pricaz,           cinalului se află harnicul colectiv al secţiei                  început să dea şi ei semne de nerăbdare.                   Unii, se găsesc pentru prima oară în                    nou an şcolar. Acest eveniment l-a însu­
                                                           Geoagiu, Data Română şi Sebeş.                    a V-a vagoane care a dat în circulaţie un                       Ii aştepta şi pe ei şcola lor — „grădina de             viaţă printre atîţia copii, tot ca şi ei de                fleţit pe viitorii furnalişti, oţelari, strun­
    Proprietatea obştească a m ijloacelor de                                                                 număr de 780 de vagoane mai mult peste                                                                                  mici şi de dornici de a se juca şi a în vă ­               gari, zidari-şamotori sau instalatori; pe
producţie — avutul obştesc al gospodăriei                      Creşterea anim alelor într-o gospodărie       sarcinile planului cincinal.                                    copii". Cei din „grupa mare", mai ales,                                                                            schimbul de mîine al clasei muncitoare,
 (bunul tutiuror m em brilor) s— constituie                colectivă este o ramură de producţie de                                                                           erau nerăbdători. Ei aveau azi de primit                                                 ţa poezioare pe care      inspirîndu-le multă încredere şi hotărîre în
baza economică a gospodăriei colective.                    foarte mare importanţă şi trebuie dezvol­            Cînd a răspuns chemării întreprinderilor                     „oaspeţi" şi, aşa cum i-a sfătuit tovarăşa                                               apoi să le spună a-       succesele muncii lor şcolăreşti.
                                                           tată odată cu cultura plan telor de cîm p şi      din regiunea Stalin, colectivul Atelierelor                     educatoare, trebuia de la început să-i fa­                                               casă. Şi, cu toţi anii
    C u cât este mai puternică această bază,               cu celelalte ramuri ale agriculturii.             C.F.R. Simeria s-a angajat ca pînă la sfâr­                     că să se simtă bine. Oaspeţii n-au mai                                                   lor puţini, înţeleg
cu atît gospodăria are posibilităţi mai mari                                                                 şitul anului să dea peste plan acumulări                        mult de două şchioape şi cu tot tempera­                                                 că s-a petrecut ceva
de a organiza cât m ai m ulte ram uri de                       Gospodăria Colectivă „P eto fi Şandor”        socialiste în valoare de 1.125.000 lei, însă                    mentul lor de copii zburdalnici, azi sînt                                                însemnat.
producţie, bin e înzestrate, oare să m ăreas­              din Deva, dezvoitîndu-şi sectorul zootehnic       bilanţul de pînă acum arată că valoarea a-                      mai sfioşi ca oricând.
 că necontenit veniturile gospodăriei colec­               şi în special ram urile anexe rentabile c a :     cumulărilor este de 1.433.000 lei, adică cu                                                                                                                 ...Sfiala s-a risipit
tive, ridicând astfel neîncetat n ivelu l de               atelierul de fierărie şi rotărie grădina de       328.000 lei mai mult decît trebuia să dea                                                                                                                repede şi măsuţele în­
 trai al ccdectiviştilor.                                  legu m e şi zarzavaturi, ferm a de porci,         pînă la sfîrşitul anului. In acelaşi timp va-,                                                                                                           cărcate cu jucării au
                                                           fe rm a de oi şi păsări atc,, pe lin gă fa p ­    loarea producţiei globale marchează o creş­                                                                                                              atras copiii în ju­
    Dintre m ijloacele de producţie cele mal               tu l că în acest an a obţinut o producţie         tere de 13%.                                                                                                                                             rul lor. Ocoş Daniela
importante, s în t: maşinile şl uneltele a-                agricolă la cultura de griu de 2749 kg. la                                                                                                                                                                 scutură de zor patul
gricole, inventarul de transport, c'onstruc-               hectar, a încasat şi sume însemnate de                întreg colectivul atelierelor s-a străduit                                                                                                           păpuşii, căci e cam
ţiile, u tila ju l fe rm e lo r anexe, a n im a le le şi   bani prin valorificarea produselor animale        pentru obţinerea acestui remarcabil succes.                                                                                                              multă vreme de cînd
cdlelalte m ijloace de producţie oare sânt                 şi vegetale. Astfel, prin vînzarea purcei­                                                                                                                                                                 n-a mai fost scuturat;
folosite tim p îndelungat.                                 lo r şi a m ieilo r a încasat suma de 13.000         O contribuţie importantă au adus echipe­                                                                                                               Popa Marinei ţine
                                                           lei, prin valorificarea produselor lactate        le de lăcătuşi conduse de Lovas Ioan şi                                                                                                                  neapărat să facă a-
    C u cât sânt m ai m ari m ijloacele de bază            de la ferm a de vaci şi o i şi p rin vîn zarea    Vlad Ioan, cea de la reparaţia- frînelor au­                                                                                                             vionul să-şi i-a zbo­
ale producţiei gospodăriei colective, cu                   ouălor a încasat suma de 10.652 lei, prin         tomate, condusă de Petrovici Ioan din sec­                                                                                                               rul, iar Roman loan
atît este mai puternică baza economică a                   valorificarea de legume, zarzavaturi şi car­      ţia V-a vagoane, grupa de turnători a luî                                                                                                                şi Mihai V'sirin mo­
gospodăriei, proprietatea obştească a m ij­                to fi a încasat suma de 15.743 lei, iar a te­     Danciu Petru şl cazangii din echipa lui Ni-                                                                             delează de zor plastelină şi e tare greu
loacelor de producţie, care duce la mări­                  lieru l de fie ră rie şi rotărie le-a adus un     ţă Constantin de la secţia locomotive, pre­                                                                             să ghiceşti ce anume va ieşi. Aşa a înce­
rea ven itu rilo r gospodăriei şi a m em brilor            ven it de peste 30.000 lei pînă în prezent.       cum şi echipa de montatori condusă de Mi-                                                                               put viaţa la şcoală.
ei.                                                        Din aceste ven itu ri băneşti, suma de 19.000     huţ Nicolae de la mecanicul şef.
                                                           lei a fost îm părţită ca avans de 40% m em­                                                                                                                                  Seara, vor adormi greu şi numai după
    Colectiviştii din m ajoritatea gospodări­              brilor.                                              îndeplinind sarcinile primului cincinal, ce­                                                                         ce vor fi povestit de cîteva ori cum a fost
ilo r din regiunea noastră şi în special din                                                                 feriştii Simerienî au dovedit hotărîrea şi                                                                              la şcoală, iar pentru ziua următoare vor
cele înfiinţate mai de mult, sînt de acum                     Dacă cele mai multe gospodării colec­          dragostea cu care el muncesc pentru înde­                                                                               păstra o g rijă : să nu care cumva să în-
convinşi că dacă gospodăriile lo r se în­                  tiv e din regiunea noastră au înţeles că          plinirea înainte de termen a sarcinilor puse                                                                            tîrzie.
tăresc an de an din punct de vedere eco­                   veniturile lor nu pot creşte dacă fondul          în faţa lor de către partid şi guvern.
nomic, lo r le este asigurată o viaţă fe ri­               de bază al gospodăriei colective nu se
cită.                                                      dezvolt, apoi aCest lucru nu l-a u înţeles                                                                        in ultimul an
                                                           m em brii gospodăriei aolective din Apoldul
    Sa poate spune cu tărie că m ărirea fon­               de Jos. In această gospodărie, fondul de              Mai multe laminate                                          Şi la Şcoala maghia­                                                                                                  Niciodată pînă acum în ochii elevilor
dului de bază al u n e i' gospodării, este o-             ’ bază a l m ijloa celor d e producţie în loc să                                                                   ră din Deva a fost azi                                                                                             Alexe Ioan, Mezei Alexandru, Lipan Ignat,
gilinida bogăţiei gospodăriei şi a nivelului               crească a scăzut, ajungând de la suma de             Luna august a fost încheiată de lamina-                      sărbătoare. S-a des­                                                                                               Presescan Ioan sau Rus Constantin nu a
de trai al m em brilor ei.                                 100.000 lei, cât a fost în 1950, la în fiin ţa ­  lorii hunedoreni cu rezultate frumoase. Toate                                                                                                                                      sclipit lumină de nevinovată bucurie ca in
                                                           rea gospodăriei la 80.000. D in cauza aceasta,    cele trei schimburi şi-au depăşit graficul de                   chis şi aci un nou an                                                                                              ziua începerii cursurilor. Pe băncile şcolii
    A cest ludru ni-1 dovedesc din practica                nici veniturile colectiviştilor nu au crescut.    producţie. Cea mai mare realizare a înregis-                                                                                                                                       sau La locul de practică, ei se vor strădui
m ai m ultor ani, gospodăriile care încă de                Cu puţin a crescut şi fondul de bază al gos­      trat-o schimbul condus de tov. Constantin                       şcolar şi şcoala tot                                                                                               să obţină şi anul acesta rezultate mai bune
la înfiinţarea lor au pus bază pe creşte­                  podăriei colective „9 M a i” din Doştat şi        Petru, care şi-a depăşit graficul cu 29,50%,                                                                                                                                       pentru calificarea profesională.
rea necontenită a fondului de bază al gos­                 a celor din Căpud şi Beriu.                       urmat de schimbul condus de tov. Andră-                         prietenoasă i-a primit
podăriei colective, şi şi-au creat o serie                                                                   şescu Gheorghe cu o depăşire de 17,53%.                                                                                                                                               Jdira Ioan, Deheleanu Nicolae şi Bora
de ramuri de producţie auxiliare c a : ferm e                  Un alt izvor pentru m ărirea fondului de      Schimbul condus de tov. Trifu Iosif a avut o                    pe cei vechi şi a fă­                                                                                              Viorel au coborît din creierul munţilor
de oi, de păsări, porci, de v a ci cu lapte,               bază îl constituie efectuarea unor con­           realizare de grafic de 116,75%. Pe întregul                                                                                                                                        apuseni ca, alături de alte sute de tineri,
stupi, a teliere d e fierărie, etC. In această             strucţii cu m ateriale proprii, prin munca        sector s-a obţinut o depăşire de 18,24%.                        cut cunoştinţă cu cei                                                                                              să înveţe meseria de furnalist sau oţelar,
p rivin ţă, sânt grăitoare urm ătoarele exem ­             m em brilor gospodăriei. Astfel, colectiviştii                                                                                                                                                                                       de strungar sau forjar, de tâmplar sau ca­
ple :                                                      din Cîlmid, şi-au construit din resurse pro­                                                     — O—             noi.                                                                                                               zangiu, de mecanic sau electrician.
                                                           p rii un saivan cu o capacitate pentru 400
    C olectiviştii din gospodăria Colectivă                oi şi un g ra jd pentru 24 capete v ite mari.        In prima zi de lucru                                            Unii trăiesc pentru                                                                                                Plini de încrederea ce le-o dă tinere­
„Steagul roşu” din Miercurea, dezvaltându-                -Gospodăria colectivă „21 D ecem brie” din                                                                                                                  r                                                                         ţea pe care o poartă în ochi şi în inimă,
şi an de an fe rm a de oi, porci şi va ci şl               Pricaz şi-a construit de asemenea din re­            Inginerul Boca Octavian, şeful sectorului                                                                                                                                       ei au pornit să croiască, revoluţionar, dru­
grădina de zarzavaturi, au reuşit să mă­                   surse proprii o m agazie pentru cereale cu        I de la mina Vulcan, în dimineaţa de 2 sep­                     prima oară în viaţă                                                                                                mul nou spre cucerirea tainelor ştiinţei şi
rească fondul de bază al gospodăriei de                   o capacitate d e 10 vagoane, şi-a am enajat        tembrie făcea- socoteala tonelor ieşite în                                                                                                                                         a tehnicii, spre cunoaşterea aparatelor ce
la 109.000, c it a fost în 1950 la înfiinţare,             două grajduri, iar prin vânzarea produselor       ziua anterioară. Preliminarul din prima zi                      acest eveniment, sînt                                                                                              le vor mînui mîine în producţie. Odată cu.
pîn ă la 380.000 l e i ; gospodăria „B razdă               anim ale şi-a construit o maternitate pen­        din luna septembrie a fost îndeplinit. Secto­                                                                                                                                      reluarea cursurilor în noul an şcolar ele­
nouă” din A p o ld u l de Sus, punînd bază pe              tru 34 d e scroafe. In. fe lu l acesta, colec­    rul are o depăşire de plan de 6 la sută.                        în clasa întîia. Ei                                                                                                vii şcolilor profesionale şi-au exprimat
dezvoltarea ferm elor rentabile (creşterea                 tiviştii, prin propria lo r muncă, şi-au dez­     Brigada minerului Iovan Andronic a dat 19                                                                                                                                          dorinţa de a munci cu mai mult elan, pen­
oilor), a ajuns să-şi mărească fondul de                   voltat proprietatea obştească.                    tone de cărbune peste plan, cea a lui Boite                     sînt mici cu ghiozdane                                                                                             tru a stăpîni perfect tehnica nouă, pen­
bază d e la 119.000 la 447.000 l e i ; gospodă­                                                              Pavel a dat în această zi 16 tone de cărbune                                                                                                                                       tru a-şi însuşi cit mai temeinic cunoştin­
ria colectivă „Pământ desţelenit” din Boz,                    Urmând exem plul colhoznicilor sovietici,      cu toate că abatajul frontal unde lucrează                      uriaşe, iar fetiţele                                    Clasa a treia                                              ţele spre a deveni într-adevăr elemente
num ai în acest an, din veniturile obţinu­                 ţăranii noştri colectivişti obţin din ce în       această grupă a ajuns aproape la falie.                         ’ e abia-şi mişcă căpşoarele sub enormi­                                                                           capabile să rezolve cu succes sarcinile din
te prin valorificarea produselor de la fe r­               ce succese mai mari, îmibogăţindu-şi pro­                                                                                                                                                                                            viaţa care-i aşteaptă.
m ele anexe a trecut în fondul de bază                     prietatea obştească a gospodăriei lor.               Şi sectorul II de la mina Vulcan şi-a în­                    tatea panglicilor.                                         Cu braţele încărcate cu flori, cu unifor­
suma de 10.500 lei, ia r gospodăria colec­                                                                   deplinit planul în prima zi în proporţie de                       Sărbătoarea aceasta va rămîne în- amin--              me strălucitoare, elevele claşei.a treia, e-               purta mai rău. Acum, ţi-e mai mare dra­
tiv ă „D ru m nou” din U ngurei, dini ven itu ­                D ezvoltarea gospodăriilor co lective şi      102 la sută, iar planul pe mină a fost înde­                                                                            lementare, de pe lingă Şcoala pedagogică                   gul să le vezi aplecate asupra cărţilor, cu
r ile aduse d e atelieru l de fie ră rie şi rotă-          Creşterea veniturilor m em brilor colecti­        plinit în proporţie de 100,2 la sută.                           tirea lor peste ani. Ea' nu va putea fi                 din-Deva merg să întîmpihe 'noul ah şco­                   feţe serioase, căutînd să pătrundă toate
r ie şi de la ferm a de oi, a vărsat în fo n ­             vişti, au arătat ţărănimii muncitoare a-                                                                          ştearsă niciodată.                                      lar şi pe buna lor învăţătoare, tovarăşa                   tainele noilor manuale.
dul d e bază num ai în aCest an suma de                    va n ta jele m uncii în comun şi i-au în tărit       Minerii de la Vulcan sînt hotărîţi ca de la
21.000 lei. D e asemenea, gospodăria colec­                convingerea că gospodăria colectivă este          bun început să-şi dezvolte realizările pentru                   A lţii se gîndesc că e anul cînd vor as­ ¦Grosu. -In-drum spre şcoală le-au întîmpi-                                   Glasul cunoscut şi preţuit al învăţătoa­
tiv ă „1 M a i” din Reci; deşi a -luat fiin ţă             singura cale oare duice la o viaţă nouă,          a păstra şi pe mai departe, titlul glorios de                                                                                                                                      rei încearcă să răspundă curiozităţii lor.
num ai anul trecut. în acest an, p rin re­                 fericită.                                         fruntaş pe care-1 deţin de atîta vreme.                         culta pentru ultima oară chemarea clopo­                 nat feţele zîmbiţoafe şi prietenoase ale tre-             spunîndu-le în cuvinte puţine cam despre
produ cţia an im alelor şi prin creşterea lor                                                                                                                                ţelului ce aleargă în lungul coridoarelor —              cătorilor. Ei au zîmbit poate unei alte zile,              ce vor învăţa în acest an.
în greutate, au m ărit fondul de bază cu                      Gospodăriile colective dare au dat o a-                                                         P. LOGOFATU    sînt în clasa X-a. S-au întîlnit                         tot o zi de toamnă în care emoţionaţi au
încă 17.000 lei.                                           teniţie deosebită m ăririi fondului de bază,                                                        corespondent  aci două generaţii. Unii : vor fi în                    'sărbătorit acelaşi eveniment'. Privirile pli­                 S-a deschis noul an şcolar în care vor
                                                           ara obţinut succese frum oase în m ărirea                                                                                                                                  ne de înţeles cu care                                      avea de învăţat multe lucruri folositoare
    P rin tre gospodăriile care şi-aru m ărit,             producţiei vegetale şi animale, constituind       Din acum ulări peste plan                                                                                                                                                           în viitorul pentru care se pregătesc.
sim ţitor fondu l de bază, se numără şi gos­               astfel un exemplu viu pentru ţăranii mun­                                                                         începutul acestei pregătiri. -Grupurile ele­ erau înţîmpinate, fă­
                                                           citori din jur. Datorită acestui fapt tot mai        Colectivul de muncitori ai fabricii „T e-
p od ăriile colective .,21 D ecem brie” din P r i-                                                           ba” din Sebeş s-a străduit ca lună de                           vilor de clasa X -a ce s-au format- în curtea ceau să sporească ne­
                                                                                                             lună să sporească mereu producţia şi să
caz, „Drum ul socialismului” din Gîrbova,                                                                    realizeze tot mai multe acumulări socia­                        şcolii discută o problemă serioasă: ce vor              răbdarea de a ajunge
                                                                                                             liste peste plan. De la începutul anului şi                     face după ce vor fi terminat şcoala ? As­               la şcoală cit mai cu­
                                                                                                             pînă în prezent, în fiecare lună planul                         piraţiile nu sînt modeste dar sînt realiza­             rmă.
                                                                                                             producţiei globale arăta indici în tre 110—                     bile. Daradics Iuliana vrea să urmeze chi­
                                                                                                              115%.                                                                                                                     A trecut vacanţa şi
                                                                                                                                                                                                                                     sentimentul uşor de
                                                                                                                 P e lingă acestea, muncitorii acestei fa ­
                                                                                                             b rici şi-au depăşit cu 68.000 lei angaja­                      mia, iar Furka Maria medicina. Bohus Ti- regret a dispărut cu
                                                                                                              mentul luat de a da pînă la sfîrşitul anu­
                                                                                                              lui acumulări sooialiste peste plan.                           beriu încă nu s-a hotărît la care anume                 totul sub impresia pu­
                                                                                                                                                                             facultate să şe înscrie; vrea să se mai                 ternicului fapt ce le
                                                                                                                 Din suma acum ulărilor socialiste reali­                    gîndească. Şi ei nu sînt singurii care vor              umplu sufletele : în­
                                                                                                              zate în plus, m uncitorii fa b ricii „T e b a ”                să urmeze la anul la universitate. Dacă                 cepe noul an şcolar,
                                                                                                              m ai pot confecţiona peste p la n : 10.357                                                                             azi e prima zi de
                                                                                                              duzini de ciorapi mătase, peste 38.100 com ­
                                                                                                              binezoane şi 27.570 bucăţi pulovăre băr­                       partidul le-a asigurat condiţii să înveţe în şcoală. Cărţile au fost
                                                                                                              băteşti.
„D rum ul lui L en in ” din Geoagiu, ciît şi m u lţi ţărani m uncitori au cerut să fie pri­                                                                                  limba maternă la şcoala medie, acelaşi lu­              răsfoite cu înfrigu­
                                                                                                                                                                             cru îl au asigurat şi pentru învăţămîntul               rare, învelite cu grije
                                                                                                                                                                             superior. Universităţile din Tîrgu-Mureş                şi puse în ghiozda­
                                                                                                                                                                             Cluj şi alte localităţi primesc absolvenţi              nul nou, alături de
                                                                                                                                                                                                                                     caiete şi creionul bine
alte gospodării din regiunea noastră.                     m iţi în aceste gospodării. Numai în de­
                                                                                                                                                                             ai şcolilor medii, maghiare. In felul acesta ascuţit. Se simt cu puteri noi şi lupta pen­

Odată cu m ărirea avutului obştesc, cu cursul acestui an, în cele 43 gospodării                                                                                              procesul de învăţământ decurge în con­                  tru premiul întîi se va disputa tot atît
                                                                                                                                                                             diţii mult mai bune, elevii pot învăţa cu               de aprigă intre Voicu Dorica sau Kain Li-
dezvoltarea mai m ultor ramuri de produc­ existente în regiunea noastră, au fost                                                                                             mai multă uşurinţă.                                     siana sau între cele două pe deoparte şi
                                                                                                                                                                                                                                     Popescu Cornelia şi Popa Elena, pe de
ţie, au crescut şl ven itu rile colectiviştilor. prim ite îrucă un num ăr de 112 fa m ilii de                                                                                   Dar pînă la plecarea la universitate mai             altă parte. Conştiinciozitatea Vioricăi A-

A tît cu ocazia îm părţirii avansurilor de ţărani muncitori. In gospodăria agricolă

40%, cit şi a ven itu rilor de sfîrşit de an, colectivă „H orea, Cloşca şi Crişan” din                                                                                       este un an de muncă serioasă care le braham e demnă de remarcat şi o aduce

m em b rilor gospodăriilor colective li s-au Păuoa au in trat 23 de fa m ilii de ţărani                                                                                      va asigura cunoştinţe temeinice, garan­                 şi pe ea printre „concurente” In general
                                                                                                                                                                             ţia îndeplinirii viselor lor.                           elevele clasei a treia învaţă bine — e o
putut îm p ărţi şi sume însem nate de bând. muncitori, în gospodăria „S teagu l roşu”                                                                                                                                                concluzie a succeselor obţinute anul tre­
                                                                                                                                                                                Spor la învăţătură în noul an şcolar!                cut — şi credem că şi în acest an nu se vor
C olectiviştii din Pricaz, pe lingă faptul din M iercurea, au in trat 27 de fam ilii, iar

că, acum, ou ocazia îm părţirii avansului în gospodăria colectivă din Pianul de Jos

de 40% au p rim it oiţe 5 kg. grîu, 2 kg. au m ai intrat 14 fam ilii.

orz, 5 kg. fin, 40 gr. lin ă şi 70 gr. brânză,            Fiecare membru al gospodăriei colective            Pe drumul rolelor                                               însemnări din cetatea oţelului                                                                                        Creşte producţia, sporeşte tonajul oţe­
                                                                                                                                                                                                                                                                                                lului laminat, urcă pînă la lll,2°/0 gra­
pentru o zi-muncă, au m ai p rim it ca avans trebuie să ştie, că creşterea permanentă                             ...Şi deodată, zguduită parcă din teme­                                                                                                                                       ficul productivităţii..
                                                                                                               lii, hala vui asurzitor. Zece mii de kilo­                                                                                                                                       In iureşul întrecerii, o altă veste : pla­
cîte 10 lei pentru fieca re zi-muncă. In a fondului de bază în gospodăria colec­                               grame traversară încăperea imensă, su-                                                                                                                                           nul de măsuri t.ehnico-organizatorlce
                                                                                                               punîndu-se docil voinţei unui singur om.                                                                                                                                         propus de conducerea secţiei. Ia tă -l:
această privinţă este grăitor exem plul co­ tivă, e de foarte mare importanţă, prin el                                                                                       rei, funcţionînd aproape identic cu a-                  ni şi cifre, c itim : „Schimbul lui Trifu
                                                                                                                  — Atenţie la macara!                                       ceasta.                                                 Iosif, 102,7°/o. Oţelarii lui Constantin
lectivistului Şerban Ioan, oare pentru cele se măreşte proprietatea obştească a gos­                              Asemănătoare unei păsări răpitoare,                        Urmează apoi ultima cajă din linia de                   Petru, 224,6%” .
                                                                                                               macaraua lunecă pe deasupra capetelor                         laminare finisoarea.                                    Şi mai departe: „Pe secţie 104,8°/0.
297 ziie-m uncă prestate în gospodărie a podăriei coleotive, ceea ce duce la în tă ri­                         oamenilor şi poposeşte la cuptoare. Din                                                                                                                                            — Se modifică lagărele cajei finisoa-
                                                                                                               colosu-i de fier, două ghiare puternice                          Blocul de oţel, încălzit la 1.200°, a fost              Iar dedesupt, nume de oameni harnici,                   re şi prin aceasta, productivitatea spe­
p rim it ea avans 40% şi suma de 2970 lei. rea şi dezvoltarea continuă a acestora, la                          coborîră în rotir, leneşă, afundîndu-se                                                                                                                                          cifică a laminorului, creşte, iar lamina­
                                                                                                               în deschizătura celui dinlîi cuptor. Şi                                                                                                                                          rea rotundului se face la temperatura
Un izvo r im portant pentru creşterea belşugul de venituri în natură şi în bani.                               peste cîteva clipe, făcînd drumul întors,                     prins între cilindrii primei caje şi din pricepuţi, aşa cum s în t: Constantin Şte­                                corespunzătoare, evitîndni-se răcirea
                                                                                                               aceeaşi asemănare de pasăre prădalnică,                                                                                                                                          bruscă a barelor : Economii : 282.000 lei
fondului de bază al gospodăriei, îl consti­               Cu cât gospodăria esite m ai bogată, cu atît         ducea în ciocul uriaş, primul lingou...                       nou imensa hală a laminoarelor, se cu­ fan, Furca Francisc, Clepşa Sever, Mo­
tuie valoarea anim alelor obţinute în cursul              mai mult creşte nivelul de trai al colec­
                                                                                                             Oameni şi oţel                                                  tremură parcă. Ai în mod neîndoios rar Tovică, Tufaru Octavian, sau ute-

anului din prăsilă şi valoarea creşterii în               tiviştilor.                                             Ne oprim. Privirile întregului grup                        convingerea că undeva, în apropiere, s-au mistul Bunică Ioan, cel care la foarfecă
greutate a anim alelor tinere, precum şi                      Colectivişti! Asiguraţi mărirea conti­           sînt îndreptate1spre blocul ce pe drumul
sumele încasate din vînzarea anim alelor                                                                       rolelor se apropie de caja laminoarelor.                      prăbuşit de la înălţimi mari blocuri                    „Dombret”, a primit tocmai acum lingoul                       — La puternica pompă „Dombret"
contractate şi puse La îngrăşat. Din v e ­                nuă a fondului de bază în gospodăria co­                                                                           uriaşe. Numai liniştea, calmul, siguranţa               laminat. Acelaşi pe care-l urmărisem                       se introduce recircularea apei, ceea ce
niturile realizate prin vînzarea animalelor               lectivă, asigurînd astfel creşterea venitu­             Linia, de laminare e formată din trei                      cu care muncesc laminatorii, arată că nu                pînă la caja pregătitoare.                                 asigură funcţionarea laminorului şi a
contractate şi îngrăşate în decursul anu-                 lui obştesc, creşterea veniturilor voastre           caje, puse simultan în funcţiune de că­                                                                                                                                          foarfecii în mod continuu şi permite sor­
                                                          personale, o viaţă tot mai îmbelşugată!              tre un motor puternic. Prima cajă —                           s-a întîmplat nimic deosebit şi că m a­                 Veşti bune                                                 tarea materialului laminat la dimensiuni
                                                                                                               prevăzută cu o.m,asă basculantă pentru                                                                                                                                           mai mari.
                                                                                                               întoarcerea lingoului, .degroşează blocul                     şinile uriaşe se supun comenzilor.
                                                                                                               de oţel la dimensiunile corespunzătoare,                                                                                                                                            — In scopul reducerii consumului de
                                                          ---------------------------  o                       fapt pentru care i se spune d irect: de-                         Un nou scrîşnet; scurt, înfiorător. Blo­             La început, lucrurile nu prea erau cu­                     energie electrică şi unsoare, se modifică
                                                                                                                grosisoare.                                                  cul s-a reîntors în a doua cajă şi-i stri­              noscute. Ba mulţi chiar îşi dădeau pă­                     instalaţia de ungere de la caja finisoare
                           Adunări consacrate                                                                   A doua cajă. denumită pregătitoare, e                        vit necruţător sub cilindrii acesteia. La               rerea că laminoarele „vor rămîne", pen­                    si se prelungeşte cu aceasta, viaţa lagă­
                                                                                                                aşezată de asemenea pe axul degroşisoa-                      comanda laminorului, trei sentinele:                    tru că oţelăria, „scîrţîie” , adică nu tri­                relor.
„Zilei Aviaţiei R. P. R.“                                                                                                                                                    Ioan Palinici, Pavel Mărilă şi Petru Can-               mite încărcătură la timp.
                                                                                                                                                                             din. Trei luminători, trei încercaţi oţe­                                                                             — Pentru a se evita opririle acciden­
                                                                                                                                                                             lari la observatorul înaintat al vremuri­                  Aşa se vorbea pînă mai deunăzi, cînd
   In zilele de joi, vineri şi sîmbătă au                 avut- loc o asemenea adunare ia clu­                                                                               lor noi. Şi cîteva consemne : 5%) peste                 laminatorii au dezminţit „gurile rele".                    tale, pompele de evacuare a apei din ca­
avut ioc în întreprinderile şi institu­                   bul „23 August” din Deva, unde după                                                                                planul producţiei de oţel, cu 2 % sub ad­
ţiile din regiunea noastră adunări con­                   conferinţa : „Ziua Aviaţiei Republicii                                                                             misul de rebuturi şi cu 3°/o sub vlanul                    — întrecerea nu se termină la 23 Au­                    nale, vor fi modificate...
sacrate „Zilei Aviaţiei R.P.R.” .                         Populare Romîne“ a rulat filmul „2x2                                                                               consumului de. energie. Consemne, pro­                  gust, iar bobocii se numără toamna...
                                                                                                                                                                                                                                     Scurt, cit se poate de scurt.                              Veşti bune, măsuri gîhdite. Sprijin
   La adunarea care a avut loc în ta­                     fac cîteodată 5” .
băra „Gh. Apostol” din Hunedoara,                            Astăzi, va avea loc în satul „Aurel                                                                             prii ale oţelurilor din schimbul, lui Con­ Si, la laminoare, întrecerea nu s-a ter­                                permanent laminatorilor de oţel de la
a luat cuvîntul tovarăşul Corabian
                                                          Vlaicu“ din raionul Orăştie, o adunare                                                                             stantin Petru şi Trifu Ioan. dorinţe pro­ minat. Dimpotrivă. în zilele ce au urmat                                 Hunedoara, prinşi în încercata, bătălie a
Ghecrghe.                                                 festivă închinată memoriei pionierului
   In seara zilei de 3 septembrie, a                      aviaţiei romîneşti — Aurel Vlaicu.                                                                                 prii scrise stângaci pe panoul de între­ sărbătoririi eliberării, s-au încheiat noi                                întrecerii, pentru lingouri multe, de ca­

                                                                                                                                                                             cere.                                                   contracte de .întrecere, iar de la lami­                   litate şi ieftine.

                                                                                                                                                                                   Şi alături, pe tăbliţa roşiatică, oame­ noare au răzbătut veşti bune.                                                                    L. ZEICONI
   1   2   3   4   5   6   7   8   9   10