Page 8 - 1955-09
P. 8

Reg. 4                                                                                                    DRUMUL SOCIALISMULUI                                                                                                                                    Nr. 510

           U n n © y a p @ r f la a t e n u a r e a                                                          Comunicatul comun cu privire Ia tratativele                                                                                                             Locuitorii Vienei şi-au luat
                                                                                                                                                                                                                                                                      rămas bun de la ostaşii
           în e @ r d ir ü In te r n a tio n a le                                                            economice sovieto-iugoslave
                                                                                                                                                                                                                                                                          armatei sovietice
       lin ocKrnuinicajtiUil dat zilele acestea pu­     ţioniaâe, a lu at hotărîrea ca pînă la data de          M O S C O V A (Agerpres). — TASS trans­             S-a realizat o înţelegere, în baza căreia      lung, cele două delegaţii au avut un schimb
   blicităţii de către Consiliul de Miniştri            28 decem brie a. c. să-şi reducă forţele a r ­       mite Comunicatul comun cu privire la tra­           valoarea globală a schimbului de mărfuri          de păreri şi au căzut de acord ca în cursul          V IE N A (Agerpres). — TASS
   a l R.-P.-R. se arată : „C a o urmare a rezul­       m ate cu 34.000 de oameni.                           tativele economice sovieto-iugoslave:               va fi în decursul viitorilor trei ani la ni­      lunii ianuarie 1956 să încheie un acord cu           In seara zilei de 30 august a avut loc
   tatelor conferinţei de la Geneva care au                                                                                                                      velul de 70 milioane de dolari anual, ur-         privire la punerea la dispozţia Iugoslaviei a     la Viena, în piaţa din faţa primăriei, un
   contribuit la o anumită slăbire a încor­                Ţ a r a noastră, cat şi celelalte ţări ale la ­      In perioada 23 august— 1 septembrie a.c.         mînd ca cele două părţi să întreprindă mă­        unui credit în vederea achitării materiilor       miting solemn la care locuitorii capitalei
   dării în relaţiile internaţionale, Consiliul         gărului păcii, democraţiei şi socialismului,         s-au purtat la Moscova tratative între de­          suri pentru sporirea lui în anii următori. S-a    prime livrate de U.R.S.S. în sumă de 54 de        Austriei şi-au luat rămas bun de la osta­
   de Miniştri al R.P.R., dorind să-şi aducă            luptă cu consecvenţă pentru o pace trai­             legaţia economică a guvernului Republicii           stabilit că în ianuarie 1956 va fi semnat un      milioane de dolari, cu folosirea acestui cre­     şii armatei sovietice care se înapoiază
   aportul la continua slăbire a încordării             nică între state, călăuzindu-se în politica          Populare Federative Iugoslavia, condusă de          protocol corespunzător cu privire la livrările    dit pe termen de trei a n i; un acord cu pri­     în patrie. In piaţă şi pe străzile înveci­
   în relaţiile între state, a hotărît redu­            s -a externă după învăţătura leninistă cu            Svetozar Vukmanovicî-Tempo, vicepreşedinte          reciproce de mărfuri în cadrul structurii a-      vire la punerea la dispoziţia Iugoslaviei a       nate cu ea s-au adunat mii de cetăţeni
   cerea pînă la 1 decem brie 1955 a efctivu-           privire la posibilitatea coexistenţei paş­           al Vecei Federative Executive a Republicii          corduluî comercial în vigoare, încheiat la        unui credit într-o sumă corespunzătoare           austriaci.
   lui forţelor armate ale R.P.R. cu 40.000 de          nice între state cu orânduiri sociale dife­          Populare Federative Iugoslavia, şi delegaţia        Moscova la 5 ianuarie a.c.                        pentru achitarea lucrărilor de proiectare, a         In faţa celor prezent* a luat cuvîntul
   oameni.                                              rite.                                                economică a guvernului Uniunii Republicilor                                                           utilajului şi a unor materiale pentru con­        prof. Hugo Glaser, preşedintele Asocia­
                                                                                                             Sovietice Socialiste în frunte cu A. I. Mi-             S-a realizat un acord cu privire la li­       struirea unei uzine de îngrăşăminte azotoase      ţiei Austria— U.R.S.S.
      Fondurile devenite disponibile vor fi                P o p o ru l nostru român n u a nutrit nicio­     koian, prim vicepreşedinte al Consiliului de        vrările de mărfuri pe termen lung, în care        cu o capacitate de 220.000 tone anual care           „Noi, oamenii muncii din Austria, a
   utilizate pentru construcţii de locuinţe şi          dată sentimente de u ră şi răzbunare faţă            Miniştri al Uniunii Republicilor Sovietice So­      este interesată Republica Populară Fede­          să fie prevăzută cu o termocentrală avînd         spus el, mulţumim Uniunii Sovietice
   alte nevoi social-culturale”. A cest com uni­                                                             cialiste.                                           rativă Iugoslavia (cărbune cocsificabil, ţi­      puterea necesară, a unei uzine de superfos-       pentru că ne-a eliberat de jugul fascist
   cat s-a bucurat de o profundă aprobare               de alte popoare. EI a luptat şi luptă pen­                                                               ţei, bumbac ş! altele) şi de mărfuri în           faţi cu o capacitate pînă la 250.000 tone a-      şi pentru drepturile sociale pe care le-am
   din partea întregului nostru popor mun­                                                                       In cursul tratativelor au fost examinate        care este interesată Uniunea Republicilor         nual, organizîndu-se şi producţia de acid         primit la întreprinderile conduse timp de
   citor cât şi de sp rijin u l întregii opinii pu­     tru cauza păcii, pentru slăbirea încordării          problemele schimbului de mărfuri şi colabo­         Sovietice Socialiste (bauxită, cînepă, plumb,     sulfuric şi pentru reconstrucţia a trei mine      10 ani de administraţia sovietică, drep­
   blice m ondiale iubitoare de pace.                                                                        rării economice, precum şi-perspectivele co­        tutun şi altele).                                 precum şî un acord cu privire la punerea          turi pe care noi le apărăm astăzi. Rela­
                                                        internaţionale.                                      laborării pe o perioadă îndelungată între                                                             Ia dispoziţia Iugoslaviei, de către Uniunea       ţiile prieteneşti trainice vor rămîne şi se
       Ac'est act pozitiv a l gu vern u lu i ţării                                                           Republica Populară Federativă Iugoslavia şi             Cele două delegaţii au ajuns la o înţe­       Sovietică a unui împrumut în valută sau în        vor consolida tot mai mult fără să ţină
   noastre, astăzi cînd problema dezarmării             Această politică justă a ţării noastre nu            Uniunea Republicilor Sovietice Socialiste.          legere în vederea semnării în termenul            aur în sumă de 30 milioane dolari, care să        seama de hotare. Muncitorii din Viena
   este una dintre cele m ai importante pro­                                                                                                                     cel mai scurt a unui acord cu privire la          fie folosit de Banca populară a R.P.F. Iugos­     trimit un salut muncitorilor din Uniunea
   bleme de pe arena internaţională, dove­              poate f i m ai bin e ilustrată decât prin re­           Călăuzite de dorinţa de a lărgi legăturile       colaborarea tehnică şi schimbului de expe­        lavia timp de 2-3 ani.                            Sovietică!“
   deşte justeţea politicii noastre extern e şi         centa hotărâre a gu vern u lu i nostru, care a       economice dintre cele două ţări, pentru care        rienţă între Republica Populară Federa­
   dorinţa sinceră a poporului nostru ca ală­                                                                există posibilităţi şi interes reciproc, cele       tivă Iugoslavia şi Uniunea Republicilor So­           Acordurile de credit sus-menţionate vor fi       In numele ostaşilor sovietici a luat cu­
   turi de U.E.S.S. şi de celelalte popoare ale         stabilit reducerea efectivului armatei şi în­        două delegaţii au căzut de acord să dezvolte        vietice Socialiste care, respectîndu-se legis­    încheiate prevăzîndu-se o dobîndă de 2 la         vîntul generalul V. I. Jdanov, caTe a fost
   lagărului păcii şi democraţiei să contri­                                                                 mai departe colaborarea economică, avînd în         laţia în vigoare în cele două ţări, va regle­     sută pe a n ; termenul de amortizare fiind de     îptîmpinat cu aplauze de cei prezenţi.
   buim la continua slăbire a încordării in­            trebuinţarea fondurilor provenite din a -            vedere că acest lucru constituie totodată o         menta colaborarea şi cooperarea între în­         zece ani.
   ternaţionale şi la crearea încrederii reci­                                                               contribuţie la cauza întăririi colaborării eco­     treprinderile şi organizaţiile din cele două                                                            După miting în piaţa din faţa primăriei
   proce între state.                                   ceasta pentru construcţii de locuinţe şi             nomice internaţionale.                              ţări, precum şi schimbul de experienţă şi             In cursul tratativelor au fost discutate      a avut loc o reprezentaţie dată de an­
                                                                                                                                                                 de realizări tehnice în domeniul activităţii      posibilităţile de încheiere a unor acorduri de    samblul de cîntece şi dansuri. al armatei
       Hotărârea g 'w e m u lu i RJP.R. de a re ­       alte nevoi social-ciolturaie, cu scopul ridi­           In cursul tratativelor au fost examinate         economice, inclusiv problemele licenţelor         investiţii în compensaţie în legătură cu alte     sovietice. Locuitorii Vienei au oferit florii
   duce pînă la 1 decem brie 1955 efectivul                                                                  probleme legate de schimbul de mărfuri, de          şi ale documentaţiei tehnice. In vederea          întreprinderi industriale.                        artiştilor ansamblului.
   forţelor arm ate cu 40.000 oam eni este o            cării nivelului de trai a l celor ce muncesc         încheierea unui acord pe termen lung cu pri­        dezvoltării unei asemenea colaborări se va
   confirm are vie a politicii ?ale consecvente                                                              vire la livrările de mărfuri, care prezintă ma­     institui un fond special la care cele două            Cele două delegaţii au făcut de asemenea          După solemnitatea luării de bun rămas
                                                        de la oraşe şi sate.                                 re importanţă pentru cele două ţări, precum         ţări vor contribui cu cotizaţii potrivit unui     schimb de păreri asupra posibilităţii colabo­     de la ostaşii sovietici, publicul i-a ova­
   de pace, a eforturilor sale sincere şi dezin­                                                             şi probleme financiare şi de credit.                cuantum stabilit.                                 rării în domeniul folosirii energiei nucleare     ţionat puternic. Din diferite colţuri ale
    teresate de a-şi aduce aportul la slăbirea          Politica consecventă de pace a ţării                                                                                                                       în scopuri paşnice.                               pieţei se auzeau exclamaţii de salut şî
   încordării internaţionale, la crearea de                                                                     Tratativele au fost duse în spiritul înţe­           In ceea ce priveşte colaborarea pe termen                                                       urări prieteneşti adresate ostaşilor sovietici.
   condiţii optime pentru ca viaţa celor ce             noastre este dovedită şi prin dezvoltarea            legerii reciproce şi al năzuinţei ca colabora­                                                            Moscova, I septembrie 1955.
   muncesc să devină m ai îmbelşugată, mai                                                                   rea economică să corespundă intereselor eco­                                                                                                               Călătoria de inspecţie
    lipsită de griji.                                   legăturilor sale economice şi culturale cu           nomice ale celor două ţări.                                                                                                                                         a lui Eden

        U.R.SLS., c'onsecventă politicii sale de        alte ţări. D acă în 1950 R P .R . întreţinea le­                                                                                                                                                                 L O N D R A (A gerpres). — Potrivit re­
                                                                                                                                                                                                                                                                     latărilor presei, primul ministru Eden a
   pace şi co laborare între state şi în reduce­        gătu ri com erciale cu 29 state, astăzi s -a                                                                                                                                                                 hotărît să inspecteze personal bazele mi­
   rea efectivului forţelor arm ate este un                                                                                                                                                                                                                          litare şi centrale de cercetări ştiinţifice
   exem plu demn de urm at de toate ţările,             ajuns ca aceste legături comerciale să fie                                                                                                                                                                   atomice. Eden va pleca de la Londra la 6
                                                                                                                                                                                                                                                                     septembrie şi timp de trei săptămîni va
   indiferent d e orânduirea lo r socială şi            întreţinute cu 55 de ţări, volum ul schim­                                                                                                                                                                   călători cu avionul prin întreaga Anglie.
   de sfat. Astfel, U.R.S.S. pentru a contri­
                                                        b u rilo r ajungând să crească cu 88,8 la                                                                                                                                                                        Comentînd călătoria lui Eden ziarul
   bui şi m ai m ult la destinderea încordării                                                                                                                                                                                                                       „Daily M aiP scrie:
   internaţionale a hotărît ca pînă la 1 oc­            sută. In ultim a vrem e ţara noastră nu
                                                                                                                                                                                                                                                                         „Această călătorie a primului ministru
   tom brie a. c. să retragă toate trupele sale         şi-a dezvoltat legăturile sale comerciale                                                                                                                                                                    este aproape fără precedent pentru timp
   din A u stria şi să reducă efectivul forţe­                                                                                                                                                                                                                       de pace. Ea are ca scop de a preciza su­
                                                        şi culturale num ai cu U.R.S.S. şi ţările de                                                                                                                                                                 mele pe care Anglia va trebui să le chel­
   lo r sale arm ate cu efectivul trupelor ce                                                                                                                                                                                                                        tuiască în viitor pentru forţele armate şl
   v o r fi retrase din Austria. D e asemenea,          dem ocraţie populară, d a r chiar şi Cu sta­                                                                                                                                                                  de a stabili dacă vreo parte a activităţii
                                                                                                                                                                                                                                                                      lor nu a devenit de prisos. In legătură cu
   gu v ern u l U n iu n ii Sovietic'e a hotărât ca     tele capitaliste.                                                                                                                                                                                             pericolul crizei financiare, cheltuielile
   p în ă la 15 decem brie a. c. efectivul forţelor        M ă su rile luate de U.R.S.S. cât şi d e ţă­                                                                                                                                                               pentru apărare au devenit pe neaşteptate o
                                                                                                                                                                                                                                                                      problemă arzătoare pentru guvern“.
   arm ate sovietice să fie redus cu 640.000            rile de democraţie populară de a-şi reduce
                                                                                                                                                                                                                                                                                        --- ¦¦
   de oameni.                                           forţele lor armate, sînt apreciate ou multă                                                                                                                                                                   Proiecfafa întîlnire separară
       U n fap t ce scoate în evidenţă politica
                                                        căldură de opinia publică a tuturor ţă­                                                                                                                                                                           a miniştrilor de Externe
   de pace a U .R.S.S. sânt şi propun erile sovie­      rilor iubitoare de pace, care văd în aceas­                                                                                                                                                                   ai S.U.A., Franjei şî Angliei

   tice în problem a reducerii armamentelor             ta intenţia sinceră de a lupta pentru de­                                                                                                                                                                        W A S H IN G T O N (Agerpres). — France
   prezentate la 10 m ai a.c. în cadrul lu c ră ­                                                                                                                                                                                                                    Presse transmite:
   rilor subcomitetului O.N.U. pentru dezar­            zarm are şi pentru atenuarea încordării in­          Semnarea documentelor cu privire la relaţiile economice
                                                                                                                          dintre U. R. S. S. şi R. P. F. Iugoslavia                                                                                                      Departamentul de stat a anunţat
   mare.                                                ternaţionale. Această Contribuţie a lagă­                                                                                                                                                                     miercuri că miniştrii Afacerilor Externe aî
       E x e m p lu U.R.S.S. de a -ş i reduce efectd-                                                                                                                                                                                                                 Statelor Unite, Franţei şi Marii Britanii se
                                                        rului păcii la reducerea înarmărilor, face                                                                                                                                                                    vor întîlni la 27 septembrie la N ew York pen­
   Vril forţelor arm ate^cu.scopul jn ţ ă r ir ii cau­                                                                                                                                                                                                                tru a coordona punctele de vedere occiden­
   zei păcii popoarelor,.a.fost,urm at..şi ..de         ca atenţia popoarelor să fie şi m ai m ult.             M O S C O V A (A g e rp re s).— TASS transmite:  publicilor Sovietice Socialiste, condusă de       din Ministerul Afacerilor Externe şî Minis­        tale în preajma conferinţei miniştrilor A fa­
   Republica Cehoslovacă care, miiitînd pen­                                                                     La 1 septembrie a avut loc în marele            A. I. Mikoian, prim vicepreşedinte al Consi­      terul Comerţului Exterior.                         cerilor Externe ai celor patru puteri, care se
                                                        îndreptată spre N e w York, unde în mo­              palat al Kremlinului semnarea documentelor          liului de Miniştri al U.R.S.S.                                                                       va deschide la 27 octombrie la Geneva.
   tru slăbirea încordării în relaţiile interna-                                                             în problemele economice, în legătură cu                                                                  Din partea iugoslavă la solemnitatea sem­
                                                        mentul de faţă se desfăşoară lucrările sub­          care s-au dus tratative la Moscova între               Din partea iugoslavă documentele au fost       nării documentelor au participat Hasan                Comunicatul Departamentului de stat, care
                                                                                                             23 august şi 1 septembrie între delegaţia           semnate de Svetozar Vukmanovici-Tempo,            Brkici, locţiitor al secretarului de stat pentru   anunţă această reuniune, precizează că or­
                                                        comitetului comisiei O.N.U. pentru dezar­            economică a guvernului Republicii Populare          din partea sovietică — de A. I. Mikoian.          Afacerile Externe, Nenad Popovici, consilier       dinea de zi va cuprinde probleme de „inte­
                                                                                                             Federative Iugoslavia, condusă de Svetozar                                                            de stat al secretariatului de stat pentru A fa­    res comun“. Acelaşi comunicat indică pe
                                                        mare, cerând ca de această dată şi puterile          Vukmanovici-Tempo, vicepreşedinte al. Vecei            La solemnitatea semnării documentelor au       cerile Externe, Vladim ir Sacici, consilier al     de altă parte că ministrul Afacerilor Exter­
                                                        occidentale să-şi aducă partea lor de con­           Federative Executive a R.P.F. Iugoslavia, şi        participat L. M. Kaganovici, G. M. Malen­         secretariatului de stat pentru Afacerile Ex­      ne al Republicii Federale Germane, Von
                                                                                                             delegaţia economică a guvernului Uniunii Re-        kov, M. G. Pervuhin, M. Z. Saburov, M. A.         terne, precum şi alte persoane oficiale iu­        Brentano, va participa Ia 28 septembrie la
                                                        tribuţie conc'retă la reducerea cursei în ar­                                                            Suslov, precum şi miniştri şi locţiitori de       goslave.                                          conferinţa celor trei miniştri occidentali.
                                                                                                                                                                 miniştri ai U.R.S.S. şi funcţionari superiori
                                                        m ărilo r şi la interzicera folosirii arm elor

                                                        de exterm inare în masă.
                                                           Poporul nostru urmăreşte cu încredere

                                                        lucrărilea subcomitetului comisiei O.N.U. pen­

                                                        tru dezarmare de la N ew York şi, însufleţit de

                                                        hotărârea gu vern u lu i nostru în ceea ce

                                                        priveşte reducerea efectivului forţelor ar­          Cuvîntarea primului ministru al Finlandei Kekkonen
                                                        mate, este hotărât să lupte cu şi m ai m ul­

                                                        tă, putere pentru consolidarea păcii -popoa­             H E L S IN K I (Agerpres). — Ziarul „M a-       tică. de -îndreptare- a urm elor săbiei-este      trecut • prin şcoala" unei experienţe dure,
                                                                                                             ak an sa” pu blică textul crjjvântării ros­         însă m uncă.,ingrată..Trebuie, .căutată- o        am. învăţat să-judecăm problemele de po­
                                                        relor. şi .construirea..unei..vieţi.noi. îa v ţa ra  tite de prim ul ministru e l Finlandei,             bază nouă pentru relaţii de bună veci­            litică extern ă La rece sau cel puţin cu
                                                                                                             Kekkonen, la 28 august la K okem iaki.              nătate, întemeiată pe încredere, cu o ţară        prudenţă. Când tratativele de la G eneva
                                                        noastră.                                                                                                 duşmană în trecut, şi o asemenea activi­          dintre m arile puteri au generat speranţe
                                                                                                                 In cuvântarea sa, Kekkonen a exam inat          tate nu se bucură întotdeauna de simpa­           într-o slăbire a încordării internaţionale,
                                                                              V. OLTEANU                     teza form ulată de cercurile reacţionare            tia tuturor oamenilor.                            unele ziare s-au grăbit să tragă conclu­
                                                                                                             din Finlanda, potrivit căreia „linia P aasi-                                                          ziile lor cu privire la Finlanda.
           Evenim entele polit ice din Argentina                                                             kivi” în politica externă s -a r fi învechit.           După terminarea războiului la noi s-a
                                                                                                                                                                 creat o situaţie în care politica externă             Ele au încercat să dea asigurări că
      B U E N O S A IR ţS (Agerpres). — După            treţinea strînse legături cu cercurile mari­             Da începutul cuvântării sale, prim ul mi­       oficială a ţării, bunele relaţii cu Uniunea       odată Cu apariţia unei noi situaţii poli­
   cum relatează presa din Buenos Aires, Juan           time militare din S.U.A. Această insurecţie          nistru a reamintit de recentul interviu             Sovietică, deşi sînt aprobate de toate            tice internaţionale, politica ţării dusă
   D. Peron, preşedintele Republicii Argentina,         a eşuat deoarece n-a fost sprijinită de popu­        ac’ordat de preşedintele republicii, P a a s i-     cercurile de cetăţeni, au trezit nem ulţu­        până în prezent faţă d e Uniunea Sovietică
   a adresat partidului peronist şi Confederaţiei       laţie                                                kivâ, unui ziar suedez şi a atras atenţia           m ire în rânduirile unei oare cari părţi a po­    s -a r fi „învechit” şi a r fi devenit „incon­
   Generale a Muncii (numărînd şase milioane                                                                 asupra acelui pasaj din interviu în care            porului (din fericire ea nu este prea nu­         secventă”.
   de membri) o scrisoare în care a propus                  Comunicarea despre propunerea de demisie         preşedintele a spus că în istoria Finlan­           m eroasă) care a condam nat pe cei care
   să-şi. prezinte demisia din funcţia de preşe­        a preşedintelui Peron a fost făcută de Di            dei s-a întâmplat de mai m ulte ori ca dis­         aveau sarcina să traducă în fapt politica             In încheiere primul ministru a sp u s:
   dinte al republicii „dacă aceasta ar garanta         Pielro, secretarul Confederaţiei Generale a          trugerile pricinuite de sabie să trebuiască         oficială.                                         Este probabil că şi de astă dată este v o rba
   pacea (pacea politică — N. R .)“.                    Muncii, care, împreună cu Alejandro Leloir,          să fie refăcute cu ajutorul condeiului.                                                               de prom ovarea unor idei dictatoriale, ca
                                                        preşedintele Consiliului suprem al partidu­                                                                 Când n u se consideră posibil să se cri­       în anii de după 1930. D a r a caracteriza
      Se subliniază că propunerea lui Peron cu          lui peronist, au luat cuvîntul la postul de             Finlandezii a r trebui să se gândească se­       tice politica externă oficială, ca o com­         linia Paasikivi ca inconsecventă şi înve­
   privire la demisia lui a fost provocată de           radio. Pietro a chemat toate cele 2.400 orga­        rios la aceste cuvinte — a spus Kekko­              pensaţie pentru îm potrivirea neputin­            chită înseamnă a fade începutul unei
   activitatea opoziţiei burgheze care s-a in­          nizaţii ale confederaţiei" să declare imediat o      nen — şi să-şi aducă aminte că timp de              cioasă se recurge la inventarea şi răspân­        schimbări în orientarea politicii externe,
   tensificat în urma eşecului insurecţiei ar­          grevă generală naţională de protest împo­            două secole şi jum ătate Finlanda a fost            direa de zvonuri calomnioase legate de
                                                        triva demfeieî luî Peron.                            de multe ori în stare de război cu Rusia            politica externă.                                 îm potriva căreia trebuie să avertizăm din
   mate antiguvernamentale din 16 iunie. Zia­                                                                şi că aceste războaie s-au terminat întot­
                                                           In urma acestor evenimente, miercuri seara        deauna prin nenorociri. Distrugerile pro­              In aceste condiţii de înveninare a opi­        timp. Respectând în mod cinstit şi sincer
   rele argentiniene subliniază totodată că in­         preşedintele Peron a rostit un djscurs în            vocate de sabie au trebuit să fie îndrep­           niei, politica externă oficială este suspec­
                                                        care a anunţat că renunţă la intenţia de             tate după război cu ajutorul condeiului,            tată.                                             actuala politică — şi numai în felul ace­
   surecţia a fost începută de unităţile flotei         a-şi prezenta demisia.                               adică prin mijloace politice. Această poli­
                                                                                                                                                                    A r fi trebuit să sperăm că noi. care am       sta — vom putea întări situaţia statului
   maritime militare, al cărei comandament în-
                                                                                                                                                                                                                   nostru, libertatea şi independenţa sa.

           Situaţia politică din Pakistan                                                                                                                        dificultăţile întîmpinate la desfacerea mărfu­    loc în martie 1954, au arătat în mod con­         Influenţei politice a partidelor de opoziţie
                                                                                                                                                                 rilor de export pakistaneze pe piaţa mon­                                                                 Frontul unit şi Liga populară.
   Căderea guvernului Mohammed Aii este,                                 I. BORISOV                          polurilor străine, a calificat politica dusă de     dială au silit pe reprezentanţii cercurilor co­   cret starea de spirit a opiniei publice pa­
                                                                                                             Mohammed A lî în această problemă drept o           merciale să se ridice împotriva orientării        kistaneze. Victoria în alegeri a repurtat-o          La 7 august, liderii fracţiunii Ligii musul­
   fără îndoială, un eveniment important în is­         principala sursă a valutei străine de care                                                               unilaterale în comerţul exterior. Dakka Na-       Frontul unit al Pakistanului de est, din care     mane din adunarea constituantă au hotărît
   toria tînărului stat pakistanez. Noul guvern         Pakistanul are nevoie pentru a importa măr­          politică „de sinucidere". După cum a afir­          rayanganj A. Jalil, vicepreşedintele Came­        fac parte Partidul muncitoresc-ţărănesc, Liga     să-I înlăture pe Mohammed Aii de Ia condu­
   în frunte cu Cioudri M. Aii, fostul ministru         furi de consum din străinătate, deoarece                                                                 rei de comerţ, a declarat în legătură cu a-       populară din Pakistanul de est, Partidul          cerea fracţiunii. Ca lider al fracţiunii a fost
   de finanţe, venit la putere la 11 august, este       industria locală nu satisface decît o mică           mat el, această politică însemna în fond            ceasta: „Pakistanul nu poate să Ignoreze          progresist, partidul Nizam E-Islam şi alte        ales Cioudri Mohammed Aii, ministrul fi­
   primul guvern de coaliţie în: cei opt ani de         parte din cererea internă.                           „transformarea Pakistanului într-o colonie“.        piaţa lumi! socialiste, care cuprinde U niu­      cîteva organizaţii politice.. Frontul unit a      nanţelor. Mohammed Aii a fost nevoit să-şi
   cînd există Pakistanul. In acest guvern au                                                                Abdul Karim, preşedintele asociaţiei comer­         nea Sovietică, China şî ţările din Europa         obţinut în Adunarea legislativă 223 locuri        dea demisia din postul de prim-ministru.
                                                                                                             cianţilor de medicamente, a declarat că a-          răsăriteană, reprezentînd aproape jumătate        din 309, iar L ig a musulmană numai zece.
   intrat reprezentanţi ai partidelor Liga mu­          Dezvoltarea industriei pakistaneze este frî-         ceastă politică „va arunca peste bord pe            din populaţia lumii“.                                                                                   In noul guvern condus de Cioudri M. Alî,
                                                                                                             toţi viitorii noştri industriaşi şi va distruge                                                          Unul dintre factorii hotărîtori care au        reprezentanţii Ligi! musulmane şl aî Fron­
   sulmană şi Frontul unit al Pakistanului de nată de slaba afluenţă de capital local, pre­                  în germene toate perspectivele de propăşire            Exprimînd părerea unei însemnate părţi a       asigurat victoria Frontului unit a fost po­       tului unit au primit un număr egal de por­
                                                                                                             a industriei şi comerţului Pakistanului“.           cercurilor de afaceri pakistaneze, ziarul         ziţia adoptată de reprezentanţii tuturor par­     tofolii. Liga populară, condusă de H. S.
   est.                                                 cum şi de dificultăţile în obţinerea de utilaj                                                           „Times of Karaci" scria în Ianuarie 1955          tidelor care alcătuiesc acest front, împo­        Suhrawardy, a hotărît să nu participe la-
      Criza de guvern din Pakistan se profila de        pentru întreprinderi noi. Guvernul Moham-               Orientară unilaterală a guvernului în co­        că Pakistanul trebuie să folosească orice- pieţe  triva politicii de aderare a Pakistanului la      guvern. Dar, după cum a declarat noul
                                                                                                                                                                 unde-şî poate vinde materiile prime, fără să      blocuri militare. U n rol important l-a ju­       prim-mînistru Cioudri M. Alî, componenţa
   multă vreme. Cauza principală era nemulţu­ med Aii a încercat să rezolve problema In­                     merţul exterior, care joacă un rol important        ţină seama de „bariere ideologice".               cat şî programul Frontului în domeniul po­        actualului guvern este provizorie. El şî-a ex­
                                                                                                             în economia ţării, a dus la o scădere simţi­                                                          liticii interne, program care corespundea în      primat speranţa că reprezentanţii Ligii popu­
   mirea păturilor largi ale poporului pakistanez vestiţiilor de capital în industrie prin atra­             toare a rezervelor de valută străină. Potrivit          Cererile de a se schimba politica econo­      multe privinţe cerinţelor arzătoare ale popu­     lare vor sprijini noul guvern în rezolvarea
                                                                                                             datelor Buletinului statistic al Ministerului       mică a guvernului au fost însoţite de creş­       laţiei Pakistanului de est. Principalele sale     problemelor naţionale ce-î stau în faţă.
   faţă de politica externă a guvernului. Guver­ gerea de capital străin, acordînd mari privi­               Economiei. între 30 iunie 1949 şi 30 iunie          terea nemulţumirii păturilor largi ale opi­       puncte e rau : desfiinţarea- proprietăţii fun­
                                                                                                             1954, rezervele de valută străină ale Pakis­        nie! publice faţă de orientarea politicii ex­     ciare moşiereşti fără nici o compensaţie şi          Prezentînd la radio programul guvernu­
   nul Mohammed Aii, venit la putere în apri­ legii celor ce-1 investeau. D ar această mă­                   tanului au scăzut de peste 2,5 orî. Această         terne a- guvernului. Unul dintre cei mai în       împroprietărirea ţăranilor; recunoaşterea         lui, prîmul-mînîstru Cioudri M. AH a men­
                                                                                                             scădere a fost determinată în mare măsură           vîrstă fruntaşi ai vieţii politice pakistaneze,   limbii bengaleze ca una dintre limbile de         ţionat printre alte sarcini ale noului guvern
   lie 1953, a încheiat un acord militar cu Tur­ sură n-a făcut decît să înrăutăţească si­                   de obligaţiile pe care Pakistanul şî le-a- asu­     Maulan Bhashani. liderul Ligii populare din       stat ale Pakistanului; acordarea . unei au­       necesitatea de a se reglementa problema
                                                                                                             mat în baza susmenţionatelor tratate şi acor­       Pakistanul de est, a făcut următoarea con­        tonomii cît mai depline Pakistanului de           Caşmlrului în interesul menţinerii pritenîeî
   cia-, a semnat un acord de apărare mutuală tuaţia. Ziarul pakistanez „Imroze“ scria la                    duri militare. Abdul Kadîr, directorul Băncii                                                         est; stabilirea de legături economice şi          între India şî Pakistan.
                                                                                                             de Stat, vorbind la adunarea generală a             statare într-o cuvîntare pe care a rostit-o:      culturale strînse cu India.
   cu Statele Unite şi a aderat la gruparea mi­ 16 Iunie 1955:                                               consiliului de administraţie al bănci, a ară­           — Participarea Pakistanului la S.E.A.T.O.                                                          Opinia publică a primit de asemenea cu
                                                                                                             tat că scăderea încasărilor de valută se da-                                                             La alegerile pentru adunarea constituantă,     satisfacţie declaraţia lui Cioudri M. Aii că în
   litară din Asia de sud-est — S.E.A.T.©.              „Toate aceste privilegii n-au putut fi pen­          toreşte mai ales unor cheltuieli ca „Impor­         este foarte primejdioasă şî poate avea con­       care au avut loc la 21 iunie 1955, partidul       domenTuT politicii externe guvernul său va
                                                                                                             tantele sume plătite pentru apărare şi plă­                                                           condus de Mohammed Aii a suferit o nouă           depune toate eforturile pentru consolidarea
      Toate, aceste acţiuni nu au fost determi­         tru Pakistan de nici un folos, deoarece ca­          ţile făcute străinilor pentru serviciile lor în     secinţe dintre cele mai grave..                   înfrîngere. Din 80 de locuri. Liga musul­         păcii. Măsurile efective pe care noul guvern
   nate de vreo necesitate şi nici nu corespun­         pitaliştii străini au scos din ţară profituri        domeniul navigaţiei, asigurărilor operaţiuni­           In presa pakistaneză a început să se          mană n-a obţinut decît 32, în timp ce în          pakistanez le va lua în această direcţie vor
   deau intereselor naţionale ale poporului pa­         uriaşe. Numai anul trecut, la un capital de          lor bancare, învăţămîntulul şî investiţiilor                                                          adunarea constituantă a primei legislaturi        găsi fără îndoială sprijinul tuturor statelor
   kistanez. Pakistanul are ca vecini state iubi­       80.000.000 rupiî ei au realizat un profit de         de capital... Restul de valută străină rămas        vorbească tot mai des despre „izolarea cres-      ea deţinuse 64 locuri. Şapte miniştri din         iubitoare de pace, interesate într-o destindere
   toare de pace, şi nici unul din ele nu se            35.000:000 rupiî. In afară de aceasta, între­        după aceste cheltuieli, care poate fi folosit       cîndă pe arena internaţională", despre nece­      guvernul Mohammed Alî au trebuit să-şi            a încordării în regiunea Asiei de sud-est şî
   aTată agresiv faţă de el. Politica de parti­                                                              pentru satisfacerea nevoilor de zi cu z! ale        sitatea de a se duce o politică mal „pru­         părăsească posturile, deoarece nu fuseseră        a Orientului mijlociu.
                                                                                                             populaţiei, scade mereu ceea ce duce la             dentă" şi de a se evita luarea de hotărîri        aleşi în adunarea constituantă. Frontul unit
   cipare la blocuri militare nu putea să aducă          prinderile industriale create de capitalul          lipsa de mărfuri de consum şi la creşterea          „pripite".                                        al Pakistanului de est a obţinut 16 locuri,                                   (Din „Timpuri Noi“ Nr. 35),
   Pakistanului nimic bun. Ţara s-a văzut prin­          străin nu asigură cîiuşî de puţin industria­        preţurilor".                                                                                          iar Liga populară din Pakistanul de est,
   să în mrejele unpr acorduri militare care             lizarea Pakistanului... Fabricile care produc                                                               Rezultatele alegerilor pentru Adunarea le­    care părăsise Frontul Unit, a obţinut 12
   î i ' ştirbesc serios suveranitatea şî îi impun       mărfuri de consum deficitare şl uzinele de              Scăderea încasărilor de valută străină şî       gislativă a Pakistanului de est, care au avut     locuri. Aşadar, alegerile au arătat întărirea
   obligaţii militare grele, depăşind considera­         asamblare nu pot transforma nici o ţară
   bil posibilităţile ei economice. Faptul acesta       - într-un stat Industrial".
   a avut o influenţă nefastă în primul rînd

   asupra economiei ţării, c'reînd noi dificultăţi      Cercurile comerciale şl industriale din P a ­

   neprevăzute în dezvoltarea eî.                       kistan au protestat împotriva privilegiilor

      Economia- Pakistanului are un caracter            acordate capitalului străin. Fazlur Rahman,
   agrar. Agricultura, care dă cea mai mare             fostul ministru al comerţului, amintind de
   parte din venitul naţional, s-a specializat în       refuzul guvernelor LTakuat A lî Khan şl Nazi-
   cultivarea de plante industriale — iută şl           muddin ‘de a face concesii importante mono­
   bumbac. Exportul acestor produse constituie

           Ada-Redacţia y                               i W I f i l - s t r . 6 Hârtie, gr, 9 Telefon: 188-189. Taxa plătită in numerar conf. aprobării Direcţiunii Generale B.T.T.R, nr. 236.320 din 6 noiembrie' 1949  Tiparul Intrepr, Poligrafică de Slat DEVA.

1
   3   4   5   6   7   8   9   10   11   12   13