Page 3 - 1955-09
P. 3
rer. 5D9 DRUMUL SOCIALISMULUI Pag. 3
Educaţia marxist-leninistă a comuniştilor R E C E N Z IE Din activitatea filialei A.S.I.T. Valea Jiului
Călauzindu-se tn întreaga lor activitate eaşi situaţie s-a constatat anul trecut în cu munci de conducere. Federaţiile şî W Asociaţia ştiinţifică a inginerilor şi teh gând la etapa H -a, pentru stabilirea fac
de atotbiruitoarea teorie marxist-leninistă, unele oragnizaţii de partid din Polonia, secţiile organizează seminaril cu activul nicienilor din R.P.R. — A.S.I.T. — este to rilo r de putere -la e x p lo a tă ri, montind
partidele comuniste şi muncitoreşti consi Cehoslovacia, Romînia, B ulgaria şi din de partid. La convorbirile educative orga M. S A D O V E A N U — Opere Voi. II o asociaţie care are la baza ei, însăşi dez contori reactivi, la liniile electrice princi
deră munca ideologică, călirea ideologico- alte ţări. Nu este oare limpede că prin nizate în celule participă un foarte mare voltarea şi folosirea la m axim u m a capa pale de alim entare a întreprinderilor m i
politică a comuniştilor ca una diri sarci aceasta se încalcă una dintre cele mai im număr de comunişti. Anul 1904 fusese numit, pe drept cuvînt, cităţii tehnico-ştiinţifice, teoretice şi prac niere.
nile lor primordiale. Ele îmbunătăţesc an portante cerinţe ale statutului faţă de fie în cronicile literare 'ale timpului, „anul lui tice a inginerilor şi tehnicienilor, pe ra
de an organizarea învăţămîntului de par care com unist: de a munci permanent O intensă muncă de educaţie ideologică Sadoveanu“. Dar nici anii următori nu sînt m uri de producţie, pentru folosirea teh Secţia construcţii .printre alte studii a
tid, propagarea teoriei marxist-leniniste, pentru ridicarea conştiinţei sale, pentru desfăşoară în rîndurile membrilor lor mai puţin bogaţi în apariţii care poartă nicii noi şi aplicarea celor m ai avansate realizat şi p e acela asu p ra „descărcării au
folosind pe scară largă bogata experienţă însuşirea bazelor marxism-leninismului. partidele comuniste din Germania, Marea semnătura scriitorului devenit cunoscut, pre metode de muncă cu scopul de a ridica tomate a materialelor vărsate în vagon
a Partidului Comunist al Uniunii Sovie Britanie, Austria, Indonezia, Japonia, ţuit şi iubit încă de la primele cărţi tipă productivitatea m uncii şi reduce preţul de C.F.R. în scopul reducerii mîinii de lucru
tice. Anul şcolar trecut a arătat că o lipsă Brazilia, Argentina şl din alte ţări. Parti rite. cost. şi a preţului de cost“ la m anipulări de
serioasă în organizarea învăţămîntului de dul Muncitoresc Progresist din Canada, de m ateriale (încărcări şi descărcări).
In prezent partidele comuniste şi mun partid într-o serie de organizaţii de partid pildă, a organizat o reţea de şcoli pentru Volum ul al doilea de Opere al noii ediţii Bazaţi pe acest principiu, inginerii, teh
citoreşti din ţările de democraţie popu o constituie nivelul ideologic şi teoretic activul de partid, îar în oraşele mari — iniţiată de Editura de Stat pentru Litera nicienii, inovatorii şi fruntaşii în pro Şi în Cadrul secţiei industriei uşoare,
lară, după bilanţul anului şcolar care s-a încă scăzut al seminariilor în sistemul în- chiar institute serale pentru oamenii mun tură şt Artă cuprinde lucrările apărute în ducţie, din raza filialei A.S.I.T. V alea Jiu la filatura din lu p e n i, un colectiv de in
văţămîntului de partid. Propagandiştii nu cii. O propagare eficace a teoriei marxist- 1905 şi 1906. Aşa cum se arată în notele lui, au sprijinit activ iniţiativele luate de gineri şi tehnicieni, a studiat problem a
încheiat în sistemul învăţămîntului de leagă întotdeauna tezele teoretice de pro leniniste ajută partidele comuniste şi mun semnate de Profira Sadoveanu, ce însoţesc com itetul filialei A.S.I.T., pentru a le uscării mai rapide a celofibrei pentru mă
partid, fac pregătiri intense în vederea blemele practice directe pe care le rezolvă citoreşti în lupta lor pentru unitatea clasei volumul, aproape toate aceste lucrări sînt transpune în viaţă. Plănui de muncă al rire a productivităţii muncii. In u rm a stu
noului an şcolar 1955-1956. partidul, dezvăluie insuficient caracterul muncitoare, pentru revendicările vitale ale concepute şi date la lumină încă cu cîţiva filialei este întocmit ou sarcini, pe pro diului s-au adus perfeoţionări sistemului
creator al învăţăturii marxist-leniniste. -T eo oamenilor muncii şl drepturile lor demo ani înainte. Astfel Povestirile din război bleme, revenind celor 4 secţii de speciali d e v a p o riz a re -a -bobinelor ou celofibră, e li
în anul şcolar care a trecut, în Repu ria marxist-leninistă nu este o dogmă, ci o cratice, pentru independenţă naţională şi sînt scrise la Bucureşti, în 1904, pe cînd tate din cadrul comitetului filialei, secţii minând tim pul de avivare sau uscare a
blica Populară Chineză, în celelalte ţări călăuză în acţiune. Propagarea ei este deo pace trainică. scriitorul, funcţionar la casa şcoalelor, în care la rîndul lor au reţele de cercuri or soldurilor, mărind astfel productivitatea
de democraţie populară organizaţiile de sebit de eficace şi accesibilă numai atunci lungile şl plicticoasele ceasuri de birou, ganizate chiar în cadru! întreprinderilor, muncii.
cînd ace un caracter combativ, ofensiv, cînd La plenarele care au avut loc recent înnegrea pagini după pagini, reînviind cli cuprinzând m area m ajoritate a ingineri
partid au îmbunătăţit în mod simţitor dă un ajutor nemijlocit în lupta pentru în ale Comitetelor Centrale ale mai multor pele de glorie populară ale luptelor pentru lor, tehnicienilor şi a m uncitorilor cu o Tn a fa r ă de studii, activitatea filialei
conducerea educaţiei marxist-leniniste a făptuirea măreţelor sarcini ale construcţiei partide comuniste şi muncitoreşti au fos< independenţa de stat de la 1877. Folosin- calificare profesională ridicată, ca inova A .S .I.T . V a le a Jiului s -a îndreptat şi ^spre
comuniştilor, au începui să acorde mal socialiste, în lupta împotriva a ceea ce analizate în mod minuţios succesele şi lip du-se de documente, adăugind din sufletul tori şi fruntaşi în muncă. alte p roblem e: una dintre problemele de
multă atenţie conţinutului ideologic al în- este vechi şi perimat, pentru afirmarea a surile din organizarea învăţămîntului de său literelor seci ale rapoartelor oficiale, bază este munca de sprijinire a ridicării
văţămîntului de partid. In aceste ţări s-a ceea ce este nou şi înaintat. partid şi au fost trasate căile de îmbunătă da viaţă lui Pauciuc, cel ce se jertfeşte pen Sînt organizate colective de coordonare continue a nivelului cunoştinţelor tehni-
organizat o largă reţea de cercuri, semi- ţire a muncii de educaţie ideologico-politică tru a-şi salva prietenul, moşului Manuil şi de lucru care urm ăresc zi de zi proce co«profesionale a inginerilor, tehnicienilor
narii, şcoli şi cursuri; a crescut numărul Succesul învăţămîntului de partid depinde a comuniştilor. In această problemă o rga care nu se poate despărţi nici în cele mai sele tehnologice ale producţiei pentru îm -şi m uncitorilor din în treprin deri pe sp ecia
cabinetelor de partid, al caselor de învă- într-o măsură considerabilă de felul cum nele de conducere ale partidelor pornesc grele clipe de prietenul său, ţapul Ghiţă, bunătăţirea condiţiilor de muncă a munci lităţi, ţinîndu-se conferinţe cu acest carac
ţămînt de partid, al bibliotecilor; în aju organizaţiile de partid conduc învăţămîn- de la faptul că situaţia internaţională ac şi atîtor figuri de eroi din popor. torilor, întocmind studii bazate pe date ter. U n ex em p lu de conferinţă cu subiect
tul comuniştilor, cum controlează aclivita- tuală şi sarcinile complexe care stau în faţa practice reale şi profund analizate, în mai specific a fost cel prezentat la m ina V u l
torul celor care studiază Individual teoria tea şcolilor, a cercurilor, a seminariilor, pre partidelor în lupta pentru pace, pentru slă La sfîrşitul anului apare şl romanul m ulte etape de timp. can de tovarăşul inginer Sfeanciu V a le riu
marxist-leninistă se ţin lecţii şi referate, cum şl a comuniştilor care studiază indivi birea încordării internaţionale, pentru inte Floare ofilită, pentru a cărui acţiune — ne cu tema : „Lucrul după graficul ciclic" în
se organizează consultaţii; se publică în dual teoria marxist-leninistă. Unii conducă resele fundamentale, vitale, ale celor ce arată aceleaşi Note — oraşul Paşcani i-a Să analizăm împreună cum s-a ajuns la urm a căruia s-a mai form at la această
tiraje de masă m anuale; se îmbunătă tori de partid însă se preocupă puţin de ri muncesc cer o grijă deosebită faţă de înar servit drept cadru. întocm irea stu d iu lu i: „ Introducerea ar m ină 8 nod brigăzi care aplică această m i
ţeşte munca de selecţionare şl de pregă dicarea calităţii învăţămîntului de partid, marea ideologică a comuniştilor. In toate mării metalice în straiele subţiri", care a nunată metodă sovietică. S -au ţinut con
tire a cadrelor de propagandişti. O rgan i controlează insuficient munca diferitelor partidele se acordă o mare atenţie pregătirii Pentru Amintirile căprarului Gheorghiţă avu t drept scop, reducerea consum ului de ferinţe cu caracter de tehnica securităţii
zaţiile de partid au intenşificat populari sale verigi şi se limitează uneori numai la cadrelor de propagandişti, alegerii juste a sînt întrebuinţate amintirile personale ale lem n de m ină şi creşterea productivităţii muncii, avînd ca scop evitarea accidente
zarea operelor clasicilor marxism-leninis- membrilor de partid pentru toate verigile scriitorului, care în 1902 şi-a făcut stagiul muncii, precum şi rezultatele obţinute. lor în muncă, conferinţe cum a fost cea
mului şi a hotărîrilor plenarelor Comite învăţămîntului de partid, legăturii mai militar la regimentul din Fălticeni. Trăind Acest studiu a fost iniţiat de colectivul prezentată de tovarăşul Oskar Priam de
strînse a studiului teoretic cu activitatea viaţa grea alături de atîţia fii de ţărani şi form at din tov. ing. R om an Petru, inginer la mina Lupeni, cu subiectul „Factorii de
telor Centrale, a conferinţelor şi congre strîngerea de date statistice. L a aceasta practică nemijlocită. Pornind de la condi muncitori, cunoscînd şi suferinţele condam Meleneiuc Vladim ir, tehnician B iro M a r reducere a preţuim de cost la mina Lu
selor partidelor comuniste şî muncitoreşti. ţiile concrete, Comitetele Centrale ale parti naţilor din închisorile burgheze, amintirile tin, in gin er Jurca C om ei, inginer Bârsan peni" şl altele.
S-a îmbunătăţit studiul ştiinţei economice trebuie adăugat că mulţi dintre ei, învocînd delor elaborează programe de studiu şi pla acestea devin un cutremurător document Traían, prevăzut a se realiza în trei etape,
tot felul de motive „obiective“, printre care nuri tematice în vederea noului an şcolar. uman. oare, conform planului de muncă, s-au Nici activitatea de sprijinire şi îndru
m arxist-leniniste; într-o serie de ţări a desfăşurat a stfe l: Etapa I-a de la 1 ia m are a mişcării de inovaţii nu este stră
fost organizată pe scară considerabil mal şt motivul că sînt ocupaţi cu probleme cu* Ţinînd seamă de faptul că lucrul princi In Mormîntul unui copil, apărut în 1906, n u arie — la 1 m artie 1955, cuprinzînd pe ină filialei A.S.I.T. Valea Jiului, care în
largă ca în trecut studierea Istoriei rentL, nu acordă atenţia necesară creşterii pal, hotărîtor în învăţămîntul politic este sînt adunate mai multe povestiri printre rioada de culegere şi colectare a documen mod organizat sprijină atît direct prin fi
nivelului lor îdeologico-politic şl nu sînt în metoda studiului individual al comuniştilor, care Mormîntul unui copil, Păcat boieresc, taţiei teoretice şi practice, bazată pe datele lială, cît şi prin secţii şi cercuri, desfăşu
P.C.U.S. propagarea această privinţă un exemplu pentru co organizaţiile de partid iau toate măsurile Tu n-al iubit, Străjerul, Cel întîi, ş. a\ scrise necesare în legătură cu Condiţiunile de rarea unei activităţi de îndrum are a ca
Studiul politic permanent, pentru a acorda în cursul întregului an şco în această perioadă. zăcămînt în straiele subţiri ale minei L u binetelor tehnice din întreprinderi, în tre-
lar un ajutor permanent şi calificat celor peni. Aceste date fiin d centralizate şi stu p rinzînd o serie de acţiuni, cum a r fi de
teoriei marxist-leniniste îşi aduc roadele. muniştii de rînd. Ca urmare a acestui care studiază individual. INFORM AŢIE diate din punct de vedere ştiinţifico-teo- e x e m p lu : program ări de consultaţii teh
fapt, el încep să rămînă în urmă, să-ş? retic de în tregu l colectiv, s -a trecut la cea nice în cadrul cabinetelor tehnice, date de
Comuniştii din ţările de democraţie popu îndeplinească maî prost îndatoririle. O r Marxism-leninismului este Izvorul de nese Direcţiunea Şcolii tehnice din Hunedoara de a doua etapă a studiului — 1 martie Către ingineri şi tehnicieni înafara orelor
lară muncesc tot mal activ, pătrunşi de cat al forţei şi viabilităţii partidelor comu anunţă că tov. care doresc să se înscrie în 1955 — 1 iunie 1955. In această etapă co de serviciu. A stfel de consultaţii se dau la
niste şi muncitoreşti, busola lor sigură, anul I al acestei şcoli trebuie să îndepli lectivul bazîndu-se pe m aterialul colectat U.R .U.M .P. LC. Lupeni, I.C. Vulcan, F i
înalta conştiinţă a datoriei lor ca adevă ganele de conducere ale partidelor comu steaua lor călăuzitoare. Teoria marxist-le nească următoarele condiţiuni: şi an alizat pe tem eiuri ştiinţifice, a ferecat latura Lupeni, Trustul 7 construcţii Petro
raţi organizatori ai maselor în toate do niste şî muncitoreşti duc, pe bună drep ninistă învaţă partidele comuniste şî mun la proectarea stupului, ajungînd la stabi şani şi altele.
meniile construcţie! socialiste, duc o luptă citoreşti să se orienteze fără greş în condi — Să fie absolvent al şcolilor de 10 ani. lire a im u l stâlp m etalic ou g rin d ă teles
tate, lupta împotriva nepăsării faţă de în- ţiile concrete, în situaţia concretă şi să g ă — Să aibă vîrsta între 17-25 anî. copică, ex p erim en tat. ştiinţific în colabo Cabinetele tehnice au obţinut rezultate
sească căile juste pentru rezolvarea celor — Să nu fie încadraţi în producţie. rare cu Institutul de M ine din Petroşani. şi în acest domeniu şi cel mai viu exem
necruţătoare împotriva Ideologiei bur văţămîntul politic. maî complexe sarcini. Marxlsm-lenînlsmut Specialităţile pentru care se fac înscrie E tap a I l I - a 1 iu lie — 1 decem brie 1955 plu, este rezultatul obţinut de cabinetul
gheze, împotriva vulgarizării şi denatu este o teorie creatoare, care se dezvoltă ne rile sînt următoarele: cuprin de perioada de execu tare a 20 b u tehnic U.R.U.M .P., care la concursul pe ra
Partidele comuniste şl muncitoreşti din contenit şî se îmbogăţeşte cu o nouă expe a) Muncitor! calificaţii căţi prototipuri şi experim entarea lor, la ion şi regiune a acupat locul I. In mod e x
rării teoriei marxist-leniniste. ţările capitaliste, coloniale şl dependente, rienţă, cu noi concluzii şî teze. locurile de munCă, urmând ca în cursul cepţional se poate evidenţia şi cabinetul
Ar fi însă o greşeală serioasă să ne mul cu toate condiţiile complexe în care mun 1) Sudori electrici acestei etape, să se determine eficacitatea tehnic d e Xa I.C. V u lcan care, deşi la în
Pregătirea la timp şî în mod organizat 2) Electricieni reţele, lumină şi forţă. lud, precum şi stabilirea com portării lui ceputul acestui an era printre ultimele
ţumim cu cele obţinute, să nu vedem lip cesc ele şl cu toate greutăţile mari de a noului an şcolar va contribui în multe b) Personal tehnic: practice şi contribuirea La reducerea p re cabinete, a reuşit ca pe trim estrul I I 1955
surile care mai există încă în organizarea care se lovesc, depun eforturi serioase în privinţe la însuşirea mai profundă de către 1) Laboranţi ţului de cost şi m ărirea productivităţii să obţină locul I I pe raion şi locul I I I pe
muncii de educare marxist-leninistă a vederea' organizării învăţămîntului politic comunişti a acestei măreţe ideologii elibe 2) Normatorî în siderurgie. muncii. regiune.
membrilor şî candidaţilor de partid. După ratoare a clasei muncitoare, la studierea maî Primirea candidaţilor în şcoala tehnică
cura se subliniază în hotărîrile organelor în rîndurlle membrilor lor. profundă de către masele largi de comunişti se face fără examen de admitere, în ordinea .Tot secţia mine din cadrul filialei are Analizând aceste rezultate, nu putem
a puternicei învăţături dătătoare de viaţă mediilor obţinute la examenul de matu încă din an u l 1954 în studiu problema fo trece cu vederea nici lipsurile în desfă
de conducere ale partidelor comuniste şl Partidul Comunist Italian, de pildă, a a lui Marx-Engels-Lenin-Stalin, care înar ritate. losirii prefabricatelor din beton armat şurarea activităţii A.S.I.T., deoarece şi
muncitoreşti din ţările de democraţie reuşit să obţină ca sute de mii de mem mează partidele comuniste şl muncitoreştii înscrierile în şcoala tehnică se fac pînă pentru mină — armături şi traverse — aici vom putea vedea o serie de lipsuri
populară, munca de propagandă şi agita bri al lui să muncească cu perseverenţă cu cunoaşterea legilor dezvoltării sociale şl Ia 20 septembrie la sediul şcolii (Bloc care are drept scop înlocuirea lemnului de care fiind îndreptate pot contribui la pro
şi dîrzenie pentru ridicarea nivelului lor ale luptei de clasă, cu puternica credinţă 2 Şcoala profesională de ucenici O. M .) m ină la lucrările de deschidere şi pregă m ovarea tehnicii noi şi a m etodelor avan
ţie continuă să rămînă în urma sarcinilor îdeologico-politic. Aici a fost creată o în invincibilitatea cauzei păcii, democraţiei în baza unei cereri însoţită de urmă tire cu presiune stabilizată. In uirma e x p e sate de muncă. A stfe l din partea com ite
arzătoare pe care le pune viaţa, sarcinilor largă reţea de diferite cercuri şî cursuri ş! socialismului. toarele acte r rienţei ce s-a făcut la mina Lupani, ga tului filialei, în prim ul rînd este lipsa
oaie au drept scop să dea cadrelor de a) Certificatul de naştere (copie lega leria arm ată cu astfel de prefabricate după controlului pe teren, pe oare îl face în mi
construirii societăţii socialiste. partid cunoştinţele necesare de marxism- (A rticol de fond apărut în „Pentru lizată). 6 luni a reuşit să se menţină mulţumitor, că m ăsură, lucru ce duce la delăsare în
Interesele operei măreţe de construire leninism. Numai în perioada 1951— 1954 pace trainică, pentru democraţie b ) Diplomă de maturitate scoţînd în evidenţă unele lipsuri de pro activitatea cercurilor, cum este Cazul celor
au absolvit aici diferite cursuri din cadrul populară r JVr. 34 (355). c) Certificatul de sănătate cu rezultatul iectare, care trebuie schimbate pentru no de la I.C. Lonea, I.C. Aninoosa, cercul
a socialismului cer ca toţi comuniştii, şl învăţămîntului de partid peste 257.000 de analizei sîngelui şî a radioscopîei pulmo ile prefabricate. T rebuie amintit că în a- C.F.R. şi altele.
persoane. In anul curent numai cursurile nare
mai ales activul de partid, să muncească cu durată de o lună au fost frecventate d) Dovada situaţiei militare. ceste lucrări consumul de lemn este foarte Cu toate aceste greutăţi, activitatea
sistematic pentru ridicarea nivelului lor de 1.316 comunişti; sute de mii de comu In cererea de înscriere, candidatul va A.S.I.T., tinde continuu spre a -îmbunătăţi
ideologico-politlc, să-şi însuşească perma arăta pentru carp specialitate sau meserie mare, ia r înlocuirea lu i cu prefabricate din
doreşte să se pregătească. condiţiile de m uncă şi a extinde diverse
nent şl cu perseverenţă teoria marxist- Elevii admişi vor încheia cu şcoala un beton armat, ar aduce însemnate econo
leninistă. In realitate însă lucrurile nici angajament prin care se obligă ca după mii. metode de muncă avansate, pentru ridi
pe departe nu stau astfel. De pildă, aşa absolvirea şcolii să lucreze la locul de
muncă unde vor fi repartizaţi, cel puţin In cadrul secţiei electro-mecanice, colec carea Continuă a productivităţii m uncii şl
cum a constatat Comitetul Central al nişti sînt cuprinşi în alte forme de studiu. 3 ani.
Partidului celor ce muncesc din U ngaria, Pentru orice alte înformaţiuni se vor tivul form at din tehnicianul Şomolic L a u - reducerea preţului de cost şi asigurarea
înţelegerea greşită a principiului liberu In şcolile de partid organizate de Comi adresa Serviciului de cadre şi învăţămînt
al Combinatului siderurgic „Gh, Gheorghiu renţiu, inginer Grogloth Em est, tehnicia îndeplin irii plan u lu i de stat La toţi indicii,
tetul Central al Partidului Comunist Dej".
nul Vasiu Alexandru şi Bara lu dovic, a contribuind astfel la ridicarea nivelului
lui consimţămînt a avut drept urmare fap Francez, în şcolile federaţiilor şl secţiilor luat în studiu „ problema îmbunătăţirii fac
tul că în unele organizaţii de partid torului de putere" care a re ca scop, redu de trai al oam enilor muncii, la lupta pen
partidului primesc o pregătire marxist-
o mare parte a comuniştilor nu a fost an cerea consumului energiei electrice, aju n tru pace şi La construirea socialism ului îh
trenată la studiu politic permanent. Ace* leninistă multe sute de activişti de partid
Republica Populară Română.
UNITATE C. E. C. FRUNTAŞĂ PE REGIUNE
A LM A ŞA N IO AN
Zilele trecute a avut loc la sediul su Cu această ocazie şeful unităţii a ţinut sindical a urat lucrătorilor de la sucursala activist filiala A.-S.I.T. V a le a Jiului
cursalei C.E.C. din Orăştie, într-un cadru un referat despre munca depusă în această Orăştie noi succese în muncă pentru a se
festiv, în prezenţa lucrătorilor de la su perioadă, scoţînd în evidenţă ajutorul pre menţine mereu fruntaşi pe regiune.
cursala raională şi a Invitaţilor de la insti ţios primii din partea organelor de partid
tuţiile din sistemul financiar, decernarea şi a celorlalte organizaţii de masă, precum Pentru merite deosebite în muncă au fost
drapelului de unitate fruntaşă pe regiune şi din partea unităţilor din sistemul fi evidenţiaţi şi premiaţi, cu această ocazie,
sucursalei din Orăştie. nanciar. to varăşii: Oslobanu Valeţia şî Ilieşu Ileana
de la sucursala Orăştie şi tovarăşa Dogariu
Cu ocazia înmînării drapelului delegatul Elisabeta de la agenţia C.E.C. din Cugîr.
PRIMELE ŞARJE DE C O C S M aoaraieie-tum au ridicat necontenit astfel că în aplicarea cofrajelor metalice la alta, cu 0,80 m. până la 1,20 m.
mii şi mii de conteinere ou cărăm izi şi m obile La coşuri industriale s -a reuşit să Concomitent ou desfăşurarea lucrărilor
E ra o dim ineaţă însorită de august, cînd de cărbune de diverse sorturi devine un Calificat la locul de muncă încă doi esoa- mortar, aşezîndu-le cu braţul lor lung di se economisească ap roape 1.400 m. c. de creştea şi nivelul de calificare al munci
bu lgări m ari de cocs,’ oare îm prăştiau un amestec uniform, ce este expediat ou aju v a to rişti: Bin der M ihai şi Oaşner Matei, rect p e schele, uşurând La m axim um m un m aterial lemnos ia num ai două coşuri, iar torilor. Ei au crescut odată cu Construc
uşor n o r a lb ăstru i de gaze şi ab u ri fie r torul altor benzi în alt silo z: tum ul de ce au trecut în scurt timp fiecare pe cîte ca zidarilor, care cu fiecare zi se concre pe de altă parte noua metodă a dat pu ţiile astfel că întreprinderea are astăzi nu
binţi, se rostogoliră zgomotos pe ram pa cărbune. A ci cărbunele aşteaptă sosirea un escavator, schimbând rapid relieful tiza dând viaţă noilor etaje. Acestea erau tinţă muncitorilor să lucreze în condiţii meroase oadre calificate oare prezintă o
de beton îm brăcată cu plăci de fontă. Noul maşinii de şarj&re, care îl ia şi-l transfor şantierului, presărînd peste tot n o i.şi noi apoi finisate în interior, prin turnarea optime de muncă, proteoţia muncii fiind garanţie sigură în realizarea altor mari
produs scotea sunete necunoscute mulţi m ă într-o brichetă enormă de mărimea gropi de fundaţie pentru numeroasele clă pardoselilor şl tenouirea zidurilor. In urma asigurată pe deplin. construcţii industriale din cadrul com
mii de muncitori, ce veniseră să vadă ro cuptorului şi care asemeni unui uriaş o in diri a le noii uzine. lor veneau echipele de montori, Care rîn - binatului.
dul unei munci îndelungate, unei munci troduce în cuptor pentru a se cocsifica prin dulau utilajele, aşezându-le pe fiecare la M unca pe şantier s-a uşurat datorită fo
eroice. M u ltora din cei prezenţi n u le ve ardere. Aceeaşi maşină, cu ajutorul unui Convoaie întregi de autocamioane bas locurile lor. A u fost ridicate la m are în ăl losirii micii mecanizări, în esenţă, a unor U n fapt demn de remarcat a fost dra
nea să creadă ochilor, că bulgării din faţă piston alungă afară din cuptor bricheta culante nu m ai Conteneau ou transportul ţime pachete întregi de arm ături, cofiraje m acarale diferenţiale manuale cu ajuto gostea şi devotam ent-jl m uncitorilor şi teh
pământului, aduceau de zor pietriş, nisip şî elemente prefabricate de beton, pentru rul cărora se ridică cofrajele după ce nicienilor din sectoarele de montaj, care
form ează -cocsul, pentru realizarea căruia în tr-u n vagon sp e c ia l: vagonul de stin şi ciment pentru a alimenta betonierele realizarea clădirilor, care, pe zi ce trecea, s-a făcut betonarea, mîcşoiâmdu-se şi du au muncit pentru a da viaţă într-un timp
munciseră pînă în ultimele momente cu gere. Bricheta care s-a transform at în m ereu flămânde ce-şi descăroau conţinutul creşteau văzînd ou ochii. A ş a au luat fi rata d e execuţie a unui coş. In a- scurt utilajelor sosite din marea ţară a
m ultă râvnă şi abnegaţie. P o ate chiar de cocs, pleacă îm preună cu vago n u l de stin peste dantelăria de fier-beton a fundaţii inţă staţiile de concasare, de amestecare, ceastă direoţie este bine cunoscută as socialismului, precum şi din uzinele noas
ac'cea unii, pentru a se putea convinge, lu gere tras de o locom otivă electrică şi este lor. cea de sortare, iar apoi rînd pe rînd sta tăzi întregii întreprinderi brigada com tre constructoare de maşini. In acest sens
au în mâinile lo r harnice câte u n b u lg ă re aşezată sub un turn, unde cocsul roşu este ţiile de transbordare, unde astăzi străju plexă condusă de tovarăşul Ştadler Matei, este semnificativ exem plul dat de tehni
examdnându-1 cu atenţie, ia r alţii hotărtră stins cu ajutorul unei ploi artificiale Brigada de fierari-betonişti condusă de iesc poduri metalice deoparte şi de alta care la început era form ată în cea mai cianul Petric Petre, îm preună cu colec
să -l păstreze. D upă aceea, vagonul cu cocs este descăr tovarăşul Ionescu Petre, deveni în scurt a lor. S -a evidenţiat cu această ocazie ma m are parte din muncitori necaiificaţi, iar tivul sări de m uncitori veniţi de la uzine
cat automat pe o rampă. In căderea sa pe timp brigadă fruntaşă pe şantier, eviden- caragiu! V lad Ioan, care într-un singur astăzi ei s-au specializat pe drept cuvânt le „23 A u gu st“ din Bucureşti.
N u după mult timp fu descărcat al do benzi, aju n ge la o staţie de sortare, iar ţiindu-se în special printr-o bună organi an a transportat şi ridicat peste 800.000 în executarea coşurilor de fum după me
ilea cuptor şi a lţi b u lg ă ri de cocs veniră după sortarea sa pe dim ensiuni, este însi zare a locului de m uncă şi p rin tr-o cali bucăţi cărăm izi, peste 1.200 m. c. beton toda cofrajelor glisante. Intrarea în funcţiune a uzinei cocso-
pe ram pă să m ărească bucuria mulţimii de lozat în nişte b u n k e r e ; aici se poate des tate superioară la montarea arm ăturilor de şi aproape 350 tone de construcţii m eta chimice de la Hunedoara cu aju to rii teh
constructori. N ou l produs parcă venea de cărca în vagoane pentru expediţie, fie spre la depozitul acoperit de cărbuni. lice diverse, precum şi alte materiale. Economii mari ce se ridică la aproape nic al U niunii Sovietice este un eveni
pe altă lume... In tr-a d e v ă r o nouă Lame, furnale, fie spre turnătorii. 500.000 lei a u fost realizate datorită ra
lum ea m ecanism elor şi a m aşinilor de tot D atorită unei bune organizări a muncii M unca pe şantier s -a desfăşurat în bune ţionalizărilor în producţie. N um ai la înzi- ment de m are însemnătate pentru econo
fe lu l care, dintr-o dată prinseră viaţă, Aed, unde stau azi aliniate cuptoarele b rigad a realiza zilnic cîte 3 şi chiar 4 nor condiţii şi înfer-un ritm vioi chiar şi în mia noastră naţională. P e lîngă cocsul
prim ei baterii de cocs, odinioară screperis- me, reuşind ca num ai la şantierul nr. 3 din perioada de iarnă. Aceasta tocmai dato direa cuptoarelor de Cocsificare, unde prin oare va asigu ra o producţie din ce tn ce
transportând cărbun ele şi treoîn du -l prin tul Biriş Ioan săpase o „tranşee“ lungă de rită însuşirii experienţei tehnicii sovieti folosirea u n o r conteinere speciale şi prin mai m are de metal în combinat, prin va
diversele faze, transform îndu-1 în cocs. peste 120 m. Ou a ju to ra i screperului său cadrul sectorului coCserie să monteze peste ce din acest domeniu. L a început — cei lorificarea produselor secundare ale coc
Fream ătu l lo r se sim ţea acum peste tot, în „tranşeea“ devenea tot m ai adîncă, pe 2.000 tone fier-beton. drept — în tr-o m ai m ică m ăsură, însă cu o bună organizare a transporturilor, s-a sului cum sînt gudroanele, se va dezvolta
fiecare colţişor al măreţei uzine, însă d ru m ăsu ră ce lam a screperului se în fin gea tot timpul, m uncitorii şi tehnicienii şantiere reuşit să se micşoreze pierderile de cără o eită serie de industrii cam s în t : indus
m ul de la cărbune pînă la cocs este un mai m ult în pământul negricios. Felii mari Schelele se ridicau peste tot. E şafodaje lor însuşindu-şi metodele noi de muncă tria coloranţilor, industria farmaceutică,
drum deosebit de lung, el putând fi rezn- de pămînt se încolăceau în cupa scre puternice se înălţau în văzduh, susţinând le -a u dat o extindere din ce în Ce m ai m izi refractare, redu eîn du -se sim ţitor şi iar din altă serie de gudroane se vor rea
m at la citeva faze principale din procesul perului. In m ai puţin de 25 zile, harnicul cofrajele şi arm ăturile stîlpilor şi grin mare. In iarna an ului 1953-1954 s -a u e x e timpul de execuţie. Alte economii în va liza preţioase îngrăşăm inte Chimice m ult
tehnologic. soreperist reuşise oa săpătura de fundaţie zilor de beton arm at ce form au scheletul cutat peste 5000 m. c. beton sim plu şi a r lo are d e cca 300.000 lei s -a u făcut tot la căutate şi Cerute de agricultură.
să fie gata. Asemenea acestui harnic tova construcţiilor. In această privinţă dulghe această lucrare prin folosirea unui acope
M a i întâi cărbunele, a ju n g e la secţia de răş, esoavatoristul M üler Frideric, pe lo rii Laslo Franoisc, H u b er Ioan şi mulţi mat, precum şi peste 300 m. c. zidărie, iar riş uşor din lam ele de seînduri în tim Această uzină a fost un examen de m a
primire, transportat în vagoanele bascu cul unde altădată erau mormane de fier alţii devendră cunoscuţi şi stimaţi de co în ia m a anului 1954-1955 s -a u realizat pul înzidirii, Ceea ce a făcut să se eco turitate dat de către bravii ei constructori,
lante ce-şi descarcă conţinutul deasupra vechi şi grăm ezi de piatră, reuşi o a d e lectivul întregului şantier, datorită m un peste 12.000 m. c. beton şi peste 2.0Ó0 m.c. pe a căror feţe se citeşte astăzi bucu
unui m are siloz, (groap a de cărbuni). De v ărată perform anţă, escavînd peste 12.000 cii şi priceperii lor în executarea rapidă de zidărie, creîn d u -se posibilităţi tot mai nomisească m ai bine de 350 m, c. de m a ria. Ei s-au achitat ca cinste de sarcina
aici, pe benzi transportoare este a d u s şi m. c. de păm înt în tr-o singură lună, ter de bună calitate a lucrărilor de dulgherie mari pentru o desfăşurare a lucrărilor de terial lemnos, iar pe de altă parte nevii pusă în faţa lo r de către partid şi guvern,
însilozat pentru conoasare într-un siloz de minând astfel cu o lună mai de vrem e şi în special în exactitatea riguroasă ce constricţii ca şi în tim pul călduros. A se de a da patriei cocsul care este atît de
m are capacitate (depozitul acoperit de căr săpătura de fundaţie a silozurilor de căr se cerea la asemenea lucrări, realizînd în menea lucrări au fost posibile de realizat sistem de acoperiş m ai are a v a n ta ju l că necesar în industria noastră grea — baza
bune). D upă conoasare, cărbunele este buni. In tim pul mundii sale harnice a sem nate economii de cuie şi lemn. dezvoltării necontenite a celorlalte indus
depozitat pe sorturi în silozurile de do datorită folosirii pe scară largă a sub este uşor de demontat şi se refoloseşte la trii, precum şi a agriculturii din ţara
zare. de unde, pe benzi transportoare a - stanţelor acceleratoare a prizei cimen construirea celorlalte baterii de cocs. noastră.
ju n g e în staţia de amestecare, unde masa
tului. L a construirea silozurilor de cărbune, Ing. M, M A R IN E S C U
aplicîndu-se metoda cofrajelor glisante,
O contribuţie în realizarea măreţei uzi pe Ungă faptul că s-a realizat economisi
ne cocso-chimice a adus-o folosirea din rea a Cca 3.000 m. c. de m aterial lemnos,
plin a m etodelor înainte în construcţii, s-a asigurat o desfăşurare rapidă a lucră
rilor. Construcţia creştea ritmic de la o zi
