Page 10 - 1956-05

Pas:. 2 DRUMUL SOCIALISMULUI nmssm Mr. 584

R Ce se c o l e c t i v i z e a z ă Qîaie critice

A In editura „ C a r t e a ‘R u s ă “ Oameni ingenioşi

S şi ce ramîne în folosinţa personală a ţăranilor muncitori

P care se înscriu în gospodăriile colective au apărut: Comuna Lancrăm din raionul Se­ tească banii in ceva... marfă. Aşa
u beş, este o comună cu mulţi tineri au ajuns să cumpere oamenii vreo
brii vor aduce în patrimoniul gospo­ lă de •pămîrit pentru curte, grădină N. V. Gogol : ¦Opere-voi.'VIII muncitori şi elevi, toţi dornici de 70 litri de vin, şl să organizeze, de
H In ultimul timp, tot mai dăriei tot pămîntul. Pămîntul adus sau livadă în suprafaţă de 20-30 ari activitate culturală şi sportivă. E 'data aceasta, un bal veritabil, cu
mulţi ţărani muncitori se ia- de colectivişti, se comasează într-unul în afară de suprafaţa ocupată de drept că pentru desfăşurarea acti­ confeti, serpentine, grătar şi dans
S dresează ziarului nostru ce- sau în mai multe trupuri. Odată cu construcţii. Mulţi pun întrebarea: I. S ..Turghenîev :?Opere -vol/V . vităţii culturale, deocamdată nu pină-n zori. Dar au uitat principa­
comasarea se desfiinţează şi răzoare- există o sală care să corespundă lul : programul artistic. Ei dar par­
rîndu-i să lămurească unele le. Prin desfiinţarea răzoarelor, ţăra­ „Cu ce vor ara colectiviştii acest te­ N. A.' Nekrasov : Femeile-;ruse întru-totul. Cea nouă este în con­ că aşa nu merge ? Bani să iasă I
ta probleme în legătură cu sta­ ren, dacă animalele de muncă se co­ strucţie, cea veche, socotită „parti­ Bani au ieşit, vre-o 600 lei. Cu su­
nii muncitori cîştigă suprafeţe în­ lectivizează ?.“ Experienţa gospodă­ culară", ar mai putea fi folosită ma asigurată au purces mai de­
I tului modificat al gospodări­ semnate de teren care pînă atunci riilor colective din regiune ne arata A. Tolstoi: Vipera (limba germană) pentru pregătirea şi prezentarea parte. De la cooperativa din comu­
ilor colective. rămîneau neproductive. Iată un exem­ că în multe locuri, colectiviştii se în­ programelor artistice. Dar iată câ nă au cumpârctf cîteva oale mari
N. ‘In acest număr, aăm răs­ plu. In gospodăria colectivă din Do- tovărăşesc, adică adună mai mulţi la Lancrăm se petrec unele lucruri pentru sarmale, cratiţe pentru toca­
bîrc'a, raionul Sebeş, unde s-au coma­ vacile ce le au în folosinţă personală M. Gorki-: Varenka Olesova biblio­ oarecum „specifice" muncii celor nă, ceva farfurii (au uitat Insă să
T puns la întrebarea: „Ce se sat cca 1.000 ha teren, s-a cîştigat şi ară terenul. Plug, grapă, sau alte teca , pentru ¦toţi)’ de aici Iată un aspect. Mu de pu­ cumpere şi grătar pentru, mititei).
o suprafaţă de 15 ha prin desfiinţa­ maşini de care au nevoie, primesc de ţine ori poţi vedea pe străzile co­ Au fost cumpărate toate materialele
R colectivizează şi ce rămîne în rea răzoarelor. Aceasta înseamnă că la gospodăria colectivă. Acei. colecti­ V. V. S tasov: Mihail Ivanovici Glinka munei, ca şi pe ale Sebeşului, ur­ acestea de inventar pentru ca la
folosinţa personală a unei fa­ colectiviştii au recoltat anul trecut, vişti care nu au vaci în folosinţă per­ mătoarele afişe : „Stop I In sala că­ nunţile viitoare cei care se află în
E milii care intră în gospodăria de pe terenul care a fost ocupat de sonală, sau care a u ş i nu vor să le minului cultural din Lancrăm, ma­ atare situaţii, să nu mal fie nevoiţi
răzoare, 30.000 kg grîu. înjuge, primesc animale de muncă L. Leonov: Soţi-(lim ba’maghiara) re bal“ sau „Azi cîntă vestitul Poldy să umble pe la vecini cu împru­
colectivă ?"' întrebarea a fost pentru a-şi ara lotul individual, de veniţi cu toţii". Şi s-au dus mulţi. muturi, pe cită vreme conducerea
Desfiinţarea răzoarelor mai are şi la gospodăria colectivă. Contraplata Cei tineri s-au dus pentru dans, cei căminului le poate asigura foarte
A pusă de mai mulţi ţărani alte avantaje. Fiecare ţăran munci­ atelajelor împrumutate, se face după V. Grigoriev-: Cbrăbierul-Grigori Şe­ mai în vîrstă să vadă un program simplu şi totodată avantajos. Cu
muncitori, printre care şi to­ tor a putut sa vadă, din proprie ex­ anumite condiţii pe-care le stabileşte iihov ’ artistic. Şi cînd colo ce să vezi ? alte cuvinte, afacere în toată re­
perienţă, că în apropierea răzorului, adunarea generală a colectiviştilor. In loc de „mare bal" cu program gula.
R varăşii Moţa Nicolae, Căli- E. Naumov: D. A. Furmanov artistic, era mare nuntă cu mireasă
producţia este întotdeauna slabă din In folosinţa personală a fiecărei frumoasă, mirele alături şi o droaie Despre pregătirea programelor
I man Sabin, Ardean Vasile, cauză că aici se îmbălteşte apa. In de oameni care mai de care mai artistice, nu se poate spune că nu
Carioa Viorel şi alţii, din răzoarele înţelenite, mişună şoareci gospodării ţărăneşti care a intrat în bine dispus. Şi, aceasta n-a fost s-a făcut. S-a pregătit şl program,
şi felurite alte gîngătiii care distrug gospodăria colectivă, mai rămîne ca­ L. Samoilov: Jagtlar 13 (limba singurul caz. In sala căminului cul­ dar aşa mai... in surdină. Progra­
satul Gelmar raionul Orăştie. culturile provocînd pagube însem­ sa de locuit, construcţiile necesare germană) tural din Lancrăm s-au petrecut mul a fost prezentat şl la Sebeş în
nate. pentru adăpostirea animalelor răma­ asemenea lucruri cam in fiecare cadrul celui de-al iV-lea concurs
Statutul model arată că gospodă­ se în .folosinţă personală (grajd, co­ duminică pe timpul „făşangului". al căminelor culturale. La Lancrăm
Prin comasarea terenului,-vor pu­ cină, coteţ de păsări, şoproane, etc). însă, nu. E deajuns doar că a fost
ria colectivă este o mare gospodărie tea fi introduse asolamente pe mai Rămîne de asemenea inventarul agri­ Alex. Ştein: O chestiune personală Nunţile s-au terminat. Directo­ văzut de sebeşeni, fiindcă locui­
mulţi ani. Acest sistem de organiza­ col mărunt, coasă, seceră, greblă, rul căminului cultural, Lupu Ioan, torii din Lancrăm sînt „destul de
agricolă socialistă, în care ţăranii re a teritoriului gospodăriei colecti­ sapă, hîrleţ, etc. — necesare pentru preşedintele comitetului executiv al ridicaţi".
ve, permite o exploatare raţională a lucrarea lotului de teren rămas în sfatului popular comunal, tov. Or-
muncitori. se unesc de bună voie şi solului şl o rînduire ştiinţifică a cul­ folosinţă personală. K. L. Baev—A. S. Şişakov: Iniţiere dean Simion şi Munteanu Ioan se­ Să mai spună cineva că direc­
turilor. Cîmpul unui asolament este în ştiinţa, despre univers cretarul organizaţiei de bază, s-au torul căminului cultural şl cei de
pun la un loc pămîntul şi principalele împărţit în parcele, iar parcelele se In folosinţa personală a fiecărei strîns la sfat. Au socotit bănuţii în­ ta sfatul popular din Lancrăm nu
repartizează brigăzilor de cîmp pe gospodării ţărăneşti care a intrat în casaţi la „intrare" şi văzînd o su­ au orientare şi spirit gospodăresc
lor mijloace de producţie. La baza toată durata asolamentului. gospodăria colectivă, rămîn şi urmă­ mă frumuşică au hotărît să inves­ sau că nu sînt oameni ingenioşi.
toarele animale de producţie: o vacă
gospodăriei colective stă proprietatea Pe lîngă pămînt, membrii vor a- sau bivoliţă, două capete tineret bo­ M. Prlşvln : Desişul de catarge N. C.
duce .la intrarea în gospodăria co­ vin pînă la vîrstă de doi ani, o scroa­
obştească, adică proprietatea comu­ lectivă, toate animalele de muncă, fă cu purcei, pînă la trei porci, 10 oi Lev Samoilov-^ Boris Skorobin: Ope­
(cai, boi, bivoli, câtîri şi alte ani­ şi capre împreună, pînă la 20 stupi raţia gambit
nă, a tuturor "colectiviştilor, asupra male de tracţiune). Vâ. mai fi adils şi un număr nelimitat de păsări 'şi
inventarul. agricol principal şi anu­ iepuri de casă,
mijloacelor de producţie, (pămînt, vi­ me plug, grapă, semănătoare, se-
cerătoare, căruţe, etc. Trebuie adusă In urma veniturilor însemnate ce.
te, maşini şi unelte agricole, clădiri, le realizează an de an în gospodă­ Â. Korneiciuk: Aripi
de asemenea sămînţa necesară pen­ ria colectivă, ţăranii muncitori care
mijloace de transport, etc.. La baza tru însămînţarea terenului adus în la intrare în gospodărie, nu au avut
gospodăria colectivă. . Membrii vor vaci cu lapte să le rămînă în folosin­
activităţii gospodăriei colective, stă ţă personală, pot să şi le cumpere L. Davîdov: Uriaşul din Ural
mai aduce furajele necesare pentru cu multă uşurinţă într-un timp scurt.
munca comună. Aceasta înseamnă că întreţinerea animalelor cu care au La înfiinţară gospodăriei colective
intrat în gospodărie pînă la noua7re­ „Partizanii Păcii" din Cistei, numai
toţi colectiviştii, organizaţi- pe bri­ coltă. Acei ţărani muncitori care po­ 5 colectivişti aveau vaci cu lapte în V. Solouhin: Drumul de creaţie al
sedă diferite mijloace pentru prelu­ folosinţă personală. In prezent, au lui Şolohov (limba maghiară)
găzi şi echipe, execută în comun toa­ crarea produselor agricole precum şi vaci cu lapte peste 30 colectivişti.
ateliere de fierărie, rotărie, tîmplărie,
te lucrările ce se cer în gospodărie etc, le vor aduce în gospodăria co­ terenul şi animalele- rămase în
lectivă. folosinţă personală constituie gospo­
— îrtsămînţări, recoltări, transporturi dăria ajutătoare a colectiviştilor. Ba­ I. P. Uhanov: Calea creaţiei lui
Ce rămîne în folosinţa personală a za veniturilor lor este însă gospodă­ Gladkov
şi altele. Producţia obţinută, consti­ familiei care a intrat în gospodăria ria colectivă. Acei colectivişti care
colectivă ? muncesc cu hărnicie şi conştiinciozi­
tuie în întregime, proprietate comu­ tate în gospodăria colectivă, reali­ V. •Solouhin : Naşterea cetăţii grîne-
Această întrebare este pusă de cei
nă a membrilor gospodăriei colecti­ mai mulţi ţărani muncitori. Statutul zează venituri pe care nici nu le-ali lor.
model al gospodăriilor colective pre­
ve, şi se împarte colectiviştilor în r a ­ vede clar că fiecărei familii care a visat măcar. I.V O • f ' * ' . !b '

port de cantitatea şi calitatea muncii intrat în gospodăria colectivă, îi ră­ V. G. Belinski: Opere filozofice alese
mîne în folosinţă personală o pârce-
efectuată de fiecare, 11 învăţători şi 0 (zero) activitate culturală

Prin constituirea lor în gospodării !. Cernîşevski: Ce-i de făcut ?,

colective, ţăranii muncitori îşi pro- In comuna Cut sînt II cadre na Se face gaură-n cer dacă nu res­
didactice. Doi băieţi şi nouă fete. pectă dtspoziţliie de data aceasta".
-purt drept scop să asigure victoria de­ Oamenii se înţeleg bine. Nu se Dar „data aceasta" s-a repetat de
ceartă, nu se critică şi mai ales, mai multe ori. Cînd au fost chemaţi
plină asupra chiaburilor şi a altor solidari, nu respectă obligaţiile ce pentru desfăşurarea unei activităţi
le au în timpul activităţii extra- mai susţinute la cor, cînd a fost /
exploatatori, să învingă întunericul şcolare. Adică la urma urmei de vorba de alfabetizare şi cînd este
ce ar fi ei in pas cu lumea ? Ce, vorba de alte munci în legătură cu
şi starea de înapoiere a micii, gospo­ dacă odată fac altfel se răstoarnă viaţa locuitorilor, unii învăţători
satul ? „sînt chemaţi" la Sebeş (tov. Ana
dării individuale, să mărească pro­ Viorica), alţii trebuie să plece a-
Iată că. intr-una din zile, cor­ Casă (Toma Vulcu), iar alţii pur şi
ducţia agricolă şi cea animală, folo­ IliB U O U CA pul didactic din Cut a fost invitat simplu neglijează sarcinile ce le
la sfatul popular comunal pentru au pentru a-şi rezolva interese­
sind cu chibzuinţă maşinile şi trac­ ca de comun acord să poată fi le lor personale (Jurca Gheorgke,
luate o serie de măsuri în vederea Bitiu Rafila, etc.),
toarele S.M.T., precum şi propriile îmbunătăţirii muncii lor. Au fost
solicitaţi să participe mai activ la Dacă tovarăşii, din secţia de în-
lor atelaje. Sporirea producţiei agri­ viaţa satului. Văzîndu-se însă atît văţămînt a sfatului popular raio­
nal socotesc că aşa e bine să se
cole şi a rentabilităţii animalelor „de mult căutaţi", învăţătorii şi muncească, atunci să lase pe cei
amintiţi mai sus să-şi vadă liniş­
prin aplicarea celor mai înaintate- re­ profesorii în frunte cu directorul tiţi, de preocupări, iar dacă nu.
au cuvîntul.
guli agrozootehnice, va asigura întă­ şColii Jurca Gh., au hotărît să plece
C. N.
rirea puterii economice a gospodă­ la vizionarea unui spectacol din

riei colective, creşterea avutului ei oraşul Sebeş. Ce şi-au zis ei i „doar

obştesc, iar dezvoltarea avutului ob­

ştesc, constituie izvorul inepuizabil

al veniturilor individuale ale colecti­

viştilor.

Statutul model prevede că la in­

trare în gospodăria colectivă, mem­

îşi înfrumuseţează comuna Cursuri de calificare

Odată cu venirea primăverii, în De asemenea, prin muncă volun­ pentru muncitori ÉálfURA DE STAT PENTRU LITERATURA POLiTlCA
oraşele şi satele regiuni noastre a tară şi cu ajutorul sfatului popular,
început acţiunea de înfrumuseţare la s-au confecţionat bănci în centrul co­ De clirînd, la I.C.S.M. Călan s-a 3 ă iL im n â fi d iit cM tm
care participă mii de cetăţeni . în munii, s-a întins reţeaua electrică pe iniţiat un curs de calificare de gra­
frunte cu deputaţii sfaturilor popu­ cCa. 700 m., întroducîndu-se lumina dul II, în meseriile d e :. strungari, ,Stai jos şi aşteaptă r —• A... nu, spuse ospătarul clăti* Ia.tă-mă deci la librărie. Cu teama
lare. şi îrt grajdurile comunale, iar baia dulgheri, zidari, mecanici şi instala­ nindu-se odată înainte şi odată îna­ în suflet că mi se va răspunde cum
populară, , care nu funcţionase mai tori, cu coa. 60 de muncitori. că nu mai sînt, mă adresai unei to­
Iată ce ne relatează coresponden­ bine de 2 âni, a f6st pusă în func­ Mă găseam prin Alba, exact îna­ poi. La noi, tovarăşe, nu merge cu varăşe, brunetă.
tul nostru voluntar Ighian Dumitru ţiune. Pînă acum, în Băiţa n-a exis­ încă de la începutul lunii aprilie, inte de ora mesei şi m-am gîndit câ „protecţii". Legea e lege, aşa să şti.
din Băiţa, intr-o scrisoare a sa.: „La tat un parc. Cetăţenii l-au făcut â- acesta s-a deschis în ramura insta­ n-ar. fi rău să beau un păhărel de Şezi colo la masă. — Ştiţi, am auzit că aveţi „Carte
chemarea sfatului popular comunal, cum şi pe acesta şi l-au împrejmuit latori, la care participă peste 20 ţuică. Am intrat în restaurantul „Mu­ de bucate".
cetăţenii din comuna Băiţa şi sa­ frumos cu gard de zid şi sîrmă muncitori. Negativ este însă., faptul Nu rriai comentai nimic şi făcui aşa
tele aparţinătoare, au răspuns cu dra­ şi l-au plantat cu tei. că sectoarele construcţie şi mecanic
goste participînd în mod voluntar la şef, nu au creat nici pînă acum con­ reşul". L-am rugat pe un ospătar să — Da ? Şi ce vrei, mă rog, să faci
gospodărirea comunei. Astfel, pînă Printre cei care au depus mult diţiile necesare începerii cursurilor dumneata cu ea ?
suflet în aceste frumoase acţiuni, pot pentru zidari, dulgheri, strungari Şi mă servească pe cît se poate mai re­
în prezent, s-a reparat drumul din­ fi amintiţi şi Pavel Anghel, Bulz mecanici. — Eu nimic. Dar nevastă-mea,
Sabin, Finişer Petru, Navrady Lu­ pede, deoarece mă grăbeam. ştiţi, sînt însurat şi...
tre Băiţa şi Vălişoâra pe 0 distanţă dovic, Munteanu Nicolae, Herman Ţinînd seama de lipsa de braţe
Ioan, Chereja Costică, Florea Ioan calificate ce o are întreprinderea, — Poftiţi la masă, mă invită a-
de cca. 6 km, la care au ajutat mult şi alţii. muncitorii ce doresc să se califice,
consideră aceasta Cia o neglijenţă con­ cesta. — Nu mal spune ? Eşti chiar în­
ţăranii muncitori LazMr Adam, îuga damnabilă â conducerilor celor două surat ?
sectoare precum . şi a conducerii în­ Din felul cum îmi vorbi dedusei după cum îmi spuse. Cum n-aveam
Ioan, Sînziana Victor, Popa Adam, treprinderii' şi a Comitetului sindical. că i se căm încurca limba. ce face, pînă să aducă ţuica pe care *— Sînt, tovarăşe, ce, nu se vede ?
o comandasem, mă uitai să văd nu Femeia zîmbi neîncrezător şi stri­
Stanciu Nicolae, Iovan Loghin şi al­ CRAŞCA IOSIF — Ei lasă, tovarăşe, insistai eu. zăresc vreo cunoştinţă. Nu zării pe gă pe un tovarăş ce stătea de vorbă
corespondent Ce âă mă mai aşez la m asă? 0 nimeni. Zării în schimb pe ospătarul cu cineva la uşă.
ţii, din satele Ormindea şi Cîinelul la care făcusem comanda, rezemat
de Sus. beau colea, lîngă tejghea, la repe­ — Vino încoace că ţi-a venit un
zeală.*3 client.

de tejghea şi „ciocnind" de zor cu Cel chemat se apropie şi eu, cu a-
ceeaşi emoţie, mă adresai din nou :
fln a ju toru l c a d r e lo r d id a c tic e lui de a aplica în practică cunoştin­ un cetăţean.
ţele prim ite; După un timp, pierzîndu-mi răb­
îndrumări metodice pentru organizarea — Ştiţi, am auzit că aveţi o „Carte
şi desfăşurarea recapitulării finale a materiei — prin ' folosirea unui nou mate­ darea, mă apropiai de el, de bucate".
rial didactic (noi scheme, ilustraţii, — Nu te supăra că te deranjez,
tablouri, etc). — Ce fel de carte de bucate tova­
dar mi se pare că te-am rugat ceva. răşe ? Noi n-avem cărţi de bucate.

— prin efectuarea unor referate; — Exact, îmi răspunse acesta fără Nu mă descurajai şi insistai ia r:
— Dar, adineaori am văzut pe ci­
— prin rezolvarea de noi exerci­ să se tulbure. Şezi colo la masă, cum neva care cumpărase...

ţii şi de noi probleme, decît acele ţi-am spus.

î. Scopul recapitulării este de a seze esenţialul din materia parcur­ b) Pregătirea materialului didac­ folosite în predarea iniţială. Bine, bine, dar.,, T — Ai văzut dumneata carte de bu­
tic este a doua condiţie care garan­ Unii învăţători şi profesori consi­ — Uite ce-i, tovarăşele, noi nu cate ? Poate viei să zici de hîrtie.
elimina erorile, de a aprofunda, pre­ să, să desprindă legăturile dintre di­ tează reuşita lecţiilor de recapitulare.
Unii profesori şi învăţători nu mai deră greşit că introducerea elemen­ umblăm cu „protecţii“, Stai jos şi —. A da, făcui eu dumirit, de hh>
ciza, completa, consolida, sistemâti- feritele obiecte şi fenomenele studiate, folosesc materialul didactic la lec­ tului nou înseamnă a comunica cu­ aşteaptă. tie, dar era scris în ea despre bu­
ţiile de recapitulare pe motiv că cate. Aveţi aşa ceva ?
.Ziâ, şi fixa cunoştinţele elevilor în­ să înţeleagă cauzele care au deter elevii l-au văzut deja la lecţiile cu­ noştinţe cu totul noi. — Foarte bine că nu umblaţi cu
rente sau la recapitularea periodică. Vînzătorul se uită o clipă la mine
tr-un sistem închegat. minat apariţia, şi dezvoltarea anumi La lecţiile de recapitulare finală, ma­ 3. Metodele folosite în lecţiile de protecţii, dar cu dumnealui cum e ? cîntărindu*mă din ochi, apoi se ho­
teria are o altă înlănţuire şi deci ma­ tărî şi scoase una de sub tejghea.
Prin recapitulare, elevii trebuie să tor fenomene şi să permită prezen terialul didactic va fi altfel prezen­ recapitulare. îi. spusei eu arătînd înspre cel cu ca­
tat. Se vor folosi noi planşe care sis­
Stabilească legături fireşti între Cu­ tarea diferitelor aspecte în combina tematizează un material' mai bogat Succesul muncii de recapitulare de­ re se întreţinea.
(ştiinţe naturale, istorie, limba ro- — Ei vezi ? Asta-i cusurul clien­
noştinţe şi să descopere noi aspec­ ţii noi. Alegerea problemelor trebuie mînă) şi se aduce în clasă un ma­ pinde în mare măsură şi de metodele
teria] pe care elevii nu l-au mai vă­ şi de procedeele folosite pentru buna ţilor. Te întrebă tot felul de lucruri.
te ale problemelor studiate, ceeâce să asigure nu numai legăturile fireşti zut, cum ar fi desene şi fotografii din éi desfăşurare. In alegerea acestor Auzi, dom’le ce vorbă şi asta? Păi — Uite mai am ceva, dar o pri­
reviste şi lucrări de specialitate, a* metode profesorii şi învăţătorii tre­ cu dumnealui e altă chestie.
duce, nu la simpla reproducere a între diferitele părţi ale cursului pre­ părute între timp. buie sa ţină seama de scopul lec­ meşti numai dacă mal cumperi o car­
ţiei, de conţinutul materiei ce ur­ îmi întoarse spatele, apoi ciocni te pe lîngă eâ.
lor, ci la precizarea, îmbogăţirea, în­ dat în anul curent, dar şi între aces c) O altă condiţie a bunei recapp mează să fie recapitulată, de nivelul din nou cu cel cu care era... altă
tulări consta în introducerea elemen­ de cunoştinţe al elevilor şi de parti­ chestie.
suşirea mai temeinică şi înţelegerea tea şi materia din anii precedenţi cu tului nou, care să trezească intere­ •“* Cumpăr, tovarăşe, cum să nu
sul elevilor pentru temă, să-i mobi­ — Să trăieşti, nea Ionele. cumpăr.
mai âdîncă a acestora.. . . care se află în strînsă legătură şi lizeze în muncă şî să le lărgească
orizontul de cunoştinţe. Introducerea Vînzătorul, răsfoind . prin rafturi,
2. Condiţiile unei bune recapitu­ între acestea şi cunoştinţele însuşite noului în cadrul lecţiilor de recapitu­ îmi numi cîteva cărţi, dar nu mă
lări. Ia alte obiecte de învăţămînt. Acest la re poate fi realizat printr-o serie
de procedee : putui hotărî asupra lor, deoarece le
a) Rezultatele pozitive ale recapi­ lucru duce la îmbogăţirea noţiunilor, cularităţile lor de vîrstă şîindivMi­ -am lăsat păgubaş, n-am mai aş­ aveam cumpărate.
—¦ printr-o altă grupare a mate­
tulării, depind în primul rînd de mă­ la perfecţionarea cunoştinţelor elevi­ rialului decît aceea din timpul pre­ duale; teptat după ţuică. Cum cu mine nu
dării curente;
sura în care învăţătorul şi profeso­ lor, la un grad maî înalt de generali­ In dásele I-VII se recomandă ca era „alta chestie", puteam să aştept
— prin întrebări mai complexe învăţătorii şi profesorii să prelu­
rul se preocupă de buna organizare zare şi trăinicie a lor, Ia înţelegerea sau schimbate ca formulare, prin mult şî bine. Am plecat rămînînd to­ Vînzătorul începu să-mi reproşeze
întrebări care necesită diferite com­ creze tema de recapitulare cu ajuto­
şi desfăşurare a acestui proces, adi­ mai profundă şi mai vasta a legătu­ paraţii, analize, explicaţii, demon­ rul ^elevilor, după un plan fixat pe tuşi curios să văd ce „chestie" o să —¦Ei. zici şi dumneata că le ai, ca
strare, .caracterizare, argumentare,
că de planificarea materiei de reca­ rilor cauzale şi a legilor de dezvol­ apreciere a fâp'telori sintetizare şi iasă de aici. ,’ să te scapi de mine. •

pitulat. tare a fenomenelor. Sistematizarea lor, precum şi între­ * 7 Gata 1 Asta o al, n-o ai, o cum­
peri I spuse el întinzîndu-mi o carte.
La organizarea justă a recapitu­ In legătură cu ordinea în care tre­ bări care verifică priceperea elevu- tablă, după care, în prima parte a
Se apucă să-mi fac.ă .bonul. .Insă
lării trebuie să se tină seama de ur­ buie să se facă recapitularea, e ne­ orei următoare să verifice modul „Noi nu obligăm
cum elevii şi-au însuşit materialul In timp ce lucra la el, tot întrebîn-
mătoarele cerinţe: cesar să se stabilească cu mai multă du-mă despre una, despre alta, de*
duse cum că aş lucra la ziar. Cît ai
—¦ precizarea temelor, care într-o atenţie diferitele legături între păr­ astfel Sistematizat, iar în cea de a pe nimeni!“ bate din palme se schimbă. Deveni
doua parte -a orei, să prelucreze cu politicos şi exagerat de binevoitor,
formă nouă, atractivă şi interesantă, ţile cursului care pot servi câ pîrghie îmi luă înapoi cea de-a doua carte
şî *ncepu a mă lăm uri:
recapitulează materia î pentru gruparea materiei într-o for­ ajutorul elevilor, în amănunt, după Treceam pe lîngă două femei. Zi­
plan, o nouă temă. cea una din ele către cealaltă.
— stabilirea ordine!, a succesiu­ mă nouă. Numai după rezolvarea a-
In clasele VIII-X accentul să cadă Ştii că au sosit cîteva exem­
nii şi a înlănţuirii problemelor pen­ cestor cerinţe, materia ce urmează să pe pregătirea independentă a temei plare la „Librăria Noastră“ din
de recapitulat pe baza planului fixat „Cartea de bucate“ de Sanda-Marin?
tru a asigura o mai temeinică şi o fie recapitulată poate fi împărţită pe de către profesor. La aceste clase, în Eu am luat una, ştii, ma.cunosc cei
prima oră li se prezintă elevilor te­
mai adîncă înţelegere a materiei unităţi, pe lecţii. ma şi planul de studiu al ei, Iar în de la librărie. Dute de-ţi încearcă şi —* Nu, tovarăşe, dacă o aveţi, nu-i
ora următoare se verifică în amănunt tu norocul, dar să nu spui că eu te-am
predate ; ' - ' C. D. Uşinschi, a arătat în legă­ trimis. nevoie s-o cumpăraţi. Noi oferim cli­
enţilor marfa, dar nu obligăm pe ni*
— stabilirea metodelor ce trebuie tură cu aceasta că : „Nu e nici un meni să ne-o cumpc.e...

folosite pentru recapitulare. cîştig să repetăm • cele învăţate în

Alcătuind planul de recapitulate aceeaşi ordine în care ele au fost în­ Despre acest lucru m*am convins
pe deplin ! spusei eu. Nu ştiu însă
învăţătorii şi profesorii trebuie -să-şi văţate, ci, dimpotrivă, este cu mult tema după planul dat, pimîndu-se ac­ Vestea mă umplu -şi pe mine de
cent pe concluziile ce trebuie reţî- bucurie şi speranţă. De mult..mă tot dacă şi dumneata eşti tot atît de con­
reprezinte clar care sînt acele pro­ maî folositor să repetăm în aşa fel vins 1

bleme din întregul curs care vor încît să se introducă cele învăţate în batea la cap nevasta să-i cumpăr

crea posibilitatea ca elevii să sezi- combinaţii noi". (Continuare în pag. 4-a) una. V. AFLOAREI