Page 5 - 1956-05

Hunedoarn-Dev« '
Hr. 533
Arsul
35-a aniversare
a partidului nostru
Se împlinesc la 8 mai 35 de ani a înarmat masele cu viziunea cla­ t
de la înfiinţarea Partidului Comu­
nist din Romînia. Eroicul partid al
comuniştilor a fost făurit în focul
puternicei lupte de clasă din ţara
noastră, ca urmare a avîntului re­
voluţionar determinat de Marea
Revoluţie Socialistă din Octom­
brie. Istoria partidului nostru se
împleteşte strîns, pas cu pas cu
întreaga istorie a luptelor pe care
le-a desfăşurat poporul muncitor
din patria noastră, în frunte cu
clasa muncitoare, pentru a se scu­
tura de jugul burghezo-moşieresc,
pentru libertate, pace şi socialism.
Sub steagul marxismului, condusă
de partid, clasa muncitoare, aliată
cu ţărănimea muncitoare a cucerit
istorica sa victorie în lupta pentru
răsturnarea regimului capitalisto-
moşieresc şi pentru instaurarea
puterii democrat-populare.
Sub conducerea partidului, po­
porul nostru a obţinut succese ho-
tărîtoare în construirea bazei eco­
nomice a socialismului. întregul
cuprins al patriei noastre cunoaşte
astăzi o puternică dezvoltare eco­
nomică şi culturală. Numai în re­
giunea noastră, în anii puterii
populare s-au deschis şi s-au re­
deschis o serie de mine, s-au con­
struit termocentralele de la Paro-
şeni şi din Hunedoara, o uzină
cocso-chimică şi furnalele 6 şi 7
din aceeaşi localitate, semi-cocse-
ria de la Căian, fabrici, etc, au
luat fiinţă numeroase gospodării
agricole de stat şi colective, şi
s-au înscris nenumărate realizări
remarcabile pe tărîm cultural şi
social la oraşe şi sate. In aceşti
ani au apărut pe harta regiunii
noi oraşe ca Uricani şi Oraşul
Muncitoresc Hunedoara.
Toate aceste realizări sînt opera
poporului muncitor condus şi în­
drumat pas cu pas de partidul cla­
sei muncitoare pe linia înfăptuirii
politicii partidului, inspirată din
învăţătura leninistă. Datorită mun­
cii partidului în Republica Popu­
lară Romînă s-au creat noi reiaţii
între poporul romîn şi naţionalită­
ţile conlocuitoare, relaţii de prie­
tenie şi convieţuire frăţească.
Victoriile obţinute de poporul
nostru pe calea construirii orîndu-
irii noi, socialiste, confirmă în
mod strălucit teza leninistă după
care forţa partidului stă în legă­
tura sa indisolubilă cu poporul,
iar forţa poporului în unirea sa
strînsă în jurul partidului.
Realizările obţinute au fost tot­
odată un prilej temeinic pentru po­
porul nostru de a verifica justeţea
politicii partidului, de industriali­
zare socialistă, de dezvoltare cu
precădere a industriei grele, de
transformare socialistă a agricul­
turii, de ridicare continuă a nive­
lului de trai material şi cultural al
celor ce muncesc.
Pe baza rezultatelor dobîndite ducerea înţeleaptă a partidului cla­
poporul nostru s-a convins că dru­ sei muncitoare, poporul muncitor
mul indicat de politica partidului al patriei noastre păşeşte cu şi mal
— întemeiată pe învăţătura mar- multă hotărîre la traducerea in
xist-Ieninistă, pe experienţa stră­ viaţă a Directivelor celui de-al II-
lucită a P.C.U.S., a construcţiei so­
cialiste în ţara noastră şi în cele­
lalte ţări ale lagărului socialist —
este singurul drum spre bunăstare
şi fericire.
In cei 35 de ani de existenţă
partidul nostru a acumulat o bo­
gată experienţă în lupta grea dusă
împotriva exploatării burghezo-mo-
şiereşti, a dictaturii fasciste, a ile­
galităţii şi terorii sîngeroase, în
lupta pentru făurirea alianţei cla­
sei muncitoare cu ţărănimea mun­
citoare, pentru făurirea şi consoli­
darea statului democrat-popular.
Elaborînd linia sa politică în di­ ţinute sub conducerea şi pe calea
feritele etape ale revoluţiei, parti­ indicată de partid, făcînd din pa­
dul clasei muncitoare a dus o uria­ tria noastră o ţară tot mai puter­
şă muncă de lămurire a maselor nică şi mai înfloritoare, un stat al
cu privire la politica sa. Partidul belşugului şi al culturii înaintate.
Sărbătorirea zilei presei comuniste
Cu prilejul zilei presei comuniste,
redacţia ziarului ,,Drumul socialis­
mului“ a organizat în ziua de 4 mai
întîlniri cu cititorii şi corespondenţii de seamă, după care au urmat dis­
> Adunare publică
Joi, 10 mai orele 19, Comi­
tetul regional de luptă pentru
pace, organizează în sala ci­
nematografului „Filimon Sîr-
bu“ din Deva o adunare publi­
că. Cu această ocazie un de­
legat al Comitetului Naţional
pentru Apărarea Păcii din
R.P.R. va vorbi despre „Impor­
tanţa lucrărilor Sesiunii extra­
ordinare a Consiliului Mon­
dial a! Păcii de Ia Stokholm".
După conferinţă, va rula fil­
mul „Stele pe aripi“.
PROLETARI DIN TOATE ŢĂRILE, UNIŢI-VĂI 1
tiaBsmului respinge afirmaţiile neîteme-
Duminică 6 mai 1956
ră a ţelului, le-a organizat şi în­
drumat pe făgaşul orînduirii noi,
socialiste.
Tăria partidului nostru stă în
unitatea de nezdruncinat a rîndyrl- l reţei sărbători.
clor sale, în faptul că el este con­
struit pe bazele ideologice, organi­
zatorice, politice şi tactice ale le­
ninismului. Apărînd cu tărie uni­
tatea rîndurilor sale, partidul nos­
tru a combătut şi a lichidat orice
încercare de slăbire a acestei uni­
tăţi, orice abatere de la linia sa
leninistă. Prin curăţirea rîndurilor t altele. Aceste realizări se
sale de elementele oportuniste,
lichldatoriste, fracţioniste, partidul
şi-a întărit şi-şi întăreşte neînce­
tat unitatea de acţiune, de voinţă, C
de gîndire.
Unitatea de nezdruncinat a rîn­
durilor partidului, tăria sa au ieşit
cu prisosinţă la iveală cu prilejul
celui de-al II-lea Congres al P.M.R.
— ţinut la sfîrşitul anului trecut
— eveniment de deosebită însem­ L cul nu se stinge niciodată,
nătate în viaţa partidului ca şi a
întregului nostru popor muncitor.
însemnătatea istorică a Congre­
sului al II-lea al partidului nostru
constă în faptul că el a demonstrat
justeţea deplină a liniei generale a
partidului, a elaborat un program
de muncă şi de luptă a partidului
şi a întregului popor, chezăşuind
noi victorii în construirea econo­ l In primele două zile ale
miei socialiste, în înflorirea cultu­ l
rii şi ştiinţei, în creşterea bunei
stări a poporului, în întărirea con­
tinuă a partidului şi a statului de­
mocrat-popular, în apărarea păcii l Au tredut doar câteva vor s-o cinstească cum se biruitori. Diferenţa însă
şi securităţii patriei.
cCongresul ai II-lea al partidului
a demonstrat tăria de granit a par­
tidului, coeziunea indisolubilă a t cese au înscris în bătălia
rîndurilor sale, legătura sa vie cu t întrecerii. Se apropie doar
masele cele mai largi ale poporului l aniversarea partidului şi ei rioadă, tot primii au ieşit plus 135 tone laminate
muncitor.
Dezbaterile Congresului au do­
vedit creşterea nivelului politico-
ideologic al membrilor de partid,
înaltul lor simţ de răspundere, ho- t larii lui Junca Florian,
tărîrea lor fermă de a învinge orice l Haiduc Florian şi Ornată
cgreutăţi, devotamentul lor faţă de t Pasau, de la oţelăria elec­
popor, faţă de cauza socialismului. trică, ce dată e, îţi r^spun-
cUn eveniment de covîrşitoare im­
portanţă în viaţa partidului nostru
ca şi a tuturor partidelor comunis­ L
te şi muncitoreşti l-a constituit t
Congresul al XX-Iea al P.C.U.S. L
învăţămintele preţioase ale Con­ L oînd studenţii Instituitului îndemână un mare număr popularizare. Biblioteca nu­
gresului al XX-lea al P.C.U.S., au
constituit pentru partidul nostru un
îndemn pentru întărirea caracteru­
lui colectiv al conducerii, pentru
dezvoltarea continuă a democra­
ţiei interne de partid, pentru în­
tărirea unităţii partidului şi disci­
plinei de partid, pentru îmbunătă­
ţirea activităţii organelor conducă­
toare de partid.
Trecînd în revistă, cu prilejul ce­
lei de a 35-a aniversări a înfiinţării
P.C.R., victoriile obţinute sub con­
lea Congres al partidului, pe dru­
mul spre un puternic avînt al eco­
nomiei naţionale, pentru ridicarea
nivelului de trai al maselor.
Cu prilejul aniversării partidului
oamenii muncii în frunte cu comu­
niştii îşi string şi mai mult rîndu-
rile în jurul partidului hotărîţi să
întărească neîncetat orînduirea de-
mocrat-populară şi baza ei — ali­
anţa clasei muncitoare cu ţărăni­
mea muncitoare, să dezvolte şi să
întărească legăturile frăţeşti în­
tre poporul romîn şi naţionalită­
ţile conlocuitoare, să apere ca lu­
mina ochilor cuceririle măreţe ob­ llerii mai multor scheme vrinciplal di- liare.
din localităţile Ilia, Sebeş, Brad şi
Haţeg. In cadrul acestor întîlniri, re­
dactori ai ziarului au prezentat dări
cuţii. Tot în aadrul întîlnirilor, nu­
meroşi corespondenţi ai ziarului
„Drumul socialismului“ au fost pre­
miaţi pentru contribuţia adusă de ei
la îmbunătăţirea activităţii ziarului.
Printre aceştia se află tovarăşii: Liciu
Lucia, Cnasca Iosif, Moţ Nicolae, Do-
brotă Maria, Farcaş Petru, Andraş
Gheorghe şi alţii.
In după-amiaza zilei de 5 mai, în
sala „Filimon Sîrbu“ din Deva, a
avut loc o adunare festivă închinată
Zilei presei comuniste. Despre însem­
nătatea acestei zile a vorbit tovară­
şul Ioan Sîrbu, redactor şef al zia­
rului „Drumul socialismului“.
In vizită ia un sanatoriu de noapte
^TASS transmite
1 Intr-una din zilele trecute, mă în­ tă lună. Am internat numai tinere
: ¦) dreptam cu paşi repezi spre sana­ rpuncitoare, şi de vreţi să staţi de
i • Ambasada U.R.S.S, în S.U.A. toriul de noapte al minei Anirioasa. vorbă, aveţi aici. pe craţerista frun­
Era aproape de ora primului. In­ taşă Barabaş Rozalia, pe craţerista
tenţionam să stau de vorbă cu un Holhorea Maria, pe sudoriţa Lalu
iate ale Departamentului de ^ miner care a fost internat aici în Aurincaş cu sora ei... Aveţi de unde
cursul lunii — să-l. întreb cum se alege.
Stat. 1
Relaţiile anglo-sovletice sînt 1 simte, dacă e mulţumit cu îngriji­ Abia atunci m-am dumirit. Am
rea ce i se dă şi alte asemenea lu­ intrat în dormitorul în care Victori-
mal bune ca oricînd, cruri.
4 pagini 20 bani ţă Clinciu, „ştaigăriţa" cum îi spun
Am intrat în sufragerie. O masă minerii, împărtăşea colegelor de ca­
întinsă, pregătită pentru prînz, îşi meră cu mult haz crîmpee din co­
aştepta oaspeţii. înăuntru era cu­ pilărie. In paturile cu cearceafurile
rat şi plăcut. Soarele, care de cîte- de un alb imaculat, Holhorea Ma­
Fapte din întrecere va zile începuse să-şi trimită din ria şi Ignat Valeria ar ţi dorit poa­
belşug razele binefăcătoare, îşi făcu te să se mai odihnească căci au fost
Şi-au îndeplinit angajamentele loc şi aci, mîngîind perdelufele albe în schimbul de noapte, dar Victoriţa
înspumate şi odată cu ele, întreaga cu glumele ei, le-a făcut să ia şi ele
încăpere.
t parte la aşa-zisa „şezătoare a fe­
„Dar unde — or fi minerii ? — telor". Veselia „ştaigăriţei" stîrni
l La 1 Mai, coleotivui sta­ animatori au fost comu­ Andrei? Gheorghe, au con­
L m-am întrebat eu atunci. E linişte voie bună în toată camera. Pînă şi
fiei C.F.R. Orăştie a rapor­ niştii Octavian Gheorghhi tribuit Ia în deplinirea anga­ peste tot. Cum oare, în luna asta Roji, craţerista, ce se văita că ea
t tat ou mândrie partidului şi Ion Homarodeanu. jamentelor luate în cins­ nu e nimeni in sanatoriu ? Nu se nu poate servi la masă carne, fiind­
tea lui 1 Mai Aportul cel
l că şi-a depăşit angajamen­ ? mai de seamă la acest poate I” că nu-i dă voie doctorul din pricina
t tele Luate în cinstea mă­ suooes a fost adus de bri­
Pină în 26 aprilie, co­ gada minerului Koompodi Iată însă că uşa bucătăriei se des­ ficatului, uită de micile-i necazuri şi
lectivul de muncitori de Ioan, oare şi-a îndeplinit
t Corespondentul voluntair la mina Lenea a extras chide şi în prag se înfăţişă bucătă­ risul ei deosebit de al celorlalte
L Văităjeiki I, ne informează 1239 tone de cărbune pes­ planul lunar La 23 aprilie
l te plan — toate cele 5 sec­ reasa Ana Plugar. fete, împrăştia şi mai multă voie
toare tndeplmdnidu-şi sar­ şi de cele conduse de Su-
l în acest sens că staţiona­ cinile planificate. întrece­ — Bine aţi venit pe la noi, to­ bună.
rea dintre ele a oiştigat-o ciu Iulian, Ziancu Constan­
C rea vagoanelor a fost re­ sectorul IV, oare a extras varăşă. N-aţi mai fost de multă vre­ Tinerele se îndreptară vesele spre j
665 tone Cărbune peste tin şi Dumea Florea, care
l dusă cu 8%, s-au realizat me. Vreţi să staţi de vorbă cu to­ sufragerie. Aici au fost servite cu o 1
au scos din adînduri 856
l economii la 273 vagoane varăşa responsabilă ? O chem ime­ supă gustoasă de carne cu tăieţei,
Í peste angajamentul luat şi
diat... ¦ cu friptură în sos de usturoi şi ma­
In aceeaşi clipă, tovarăşa Mişki caroane, iar felul trei, tort.
L datoresc intensificării în­ plan. Realizările abţin/utp, tone de cărbune peste sar- Gabriela, responsabila sanatoriului, — Ieri am avut buşeuri, azi tort,
ne serie corespondentul cina piandifioată. apăru dintr-o sală alăturată.
l trecerii socialiste ai cărei îmi explică responsabila. Apoi adre-
l
l — Aţi venit să ne vizitaţi? Pof­ sîndu-se fetelor z is e : sînteţi mul- f
Furnalele merg în plin tiţi dincolo, aici se pregăteşte acum (urnite fetelor?
t masa de prînz. — Mulţumite,, răspunseră acestea
l Pentru fiurtnalişfcii de la lunii mai, ei au obţinut de peste plan, iar echipa con­ — Aveţi mineri care intră acum în cor...
L asemenea indici înalţi de dusă de Mocnaru Ion, 14,5 în şut ? am întrebat eu, Aş vrea să — Ba eu nu mulţumită, zise Roji,
l Căian, 1 Mai a însemnat utilizare ai volumului util tone de fontă mai mult de­
l un imbold în muncă şi al furnalelor. Cifrele depă­ cât prevăd sarcinile de stau de vorbă cu ei... care nu vorbea bine romineşte. La
şirilor de plan, vin să ilus­ plan. O realizare deose­
l pentru viitor. Fumatei©, treze acest fapt. In pri­ bită în acest timp, a obţi­ — Cum să nu, îmi râspuse zim- mine nu vrei să dai carne... Ce dacă
ma zi, depăşirea planului nut şi brigada lui Rina am bai la ficat ?
r de fentă a fost de 19,6%, Gheorghe, care a depăşii! bind tovarăşa Mişki.
l aceste agregate în care fo­ iar în ziua de 2 mai, în
procent de 18,4%. planul du 27,2%. Fonta e- Am ieşit din sufragerie indreptîn- Această replică stîrni risul gene­
du-ne spre holul ce duce la dormi­ ral al fetelor. Roji nu ştiuse deloc.
lrt au funcţionat şi-n zilele Echipa lui Bturlea Iosif laibocaită în aceste zile, a toare. Şi aici, ca de altfel peste tot, lim.ba romînă cînd venise la Ani-
l cînd toţi oamenii sărbăto de la furnalul I a repur­ domnea aceeaşi curăţenie străluci­ noasa şi acum învăţase destul de
tat primul succes din noua fost de bună calitate. La
L reau ziua de 1 Mai. Fur lună. In primele două zile, toare. Ceva însă, m-a făcut să mă bine să vorbească. Ştia că fetelor le
L nalişbii au continuat atun ea a dat 14 tone de fontă cele două furnale, nu s-a
opresc nedumerită. Dinlr-unul din place mult cum se exprimă ea...
C ci şirul succeselor în din dat nicd un procent de fon­ dormitoarele sanatoriului, se auzeau Nu am stat. prea mult in ziua a-
t stea măreţei ziile, îmdepli
tă declasată. voci de femei, rîsete, voie bună. ceea la sa/iatoriu, dar am plecat cu
t ndnd planul lunar în pro­
C porţie de 108%. — Dar ce se-aude, cine e înăun­ inima plină de bucurie, văzînd încă
l odată cit de frumoasă este viaţa ti­
tru ?...
Responsabila zîmbi cu tîlc şi-mi nerelor muncitoare de azi. care nu
poartă grija zilei de mîine.
l spuse :
t
t întrecerea continuă — Iată minerii noştri din aceas­ LUCIA LICIU
t
Raionul Hunedoara a terminat însămînţările de primăvară
l zile de când laminariştii
l cuvine. Laminorişth din nu e mare, doar 0,14 pro­
t hunedoreni au sărbătorit schimbul lud Constantin cente. Rezultatul e îmbu­ Sub îndrumarea permanentă a or­ ra zilei de 30 aprilie, în întreg ra­
ziua de 1 Mai, şi noi suc­ Peitim, se întrec cu cei din curător pentru to ţi: în nu­ ganelor de partid şi de stat, colec­ ionul Flunedoara, au fost arate şi tn-
schimbul lui Amdrăşescui mai trei zile ei, au dat în tiviştii, membrii întovărăşirilor agri­ sămînţate peste 9.700 hectare cu orz
Gheorghe. In adeastă pe- cole, ţăranii muncitori cu gospodă­ şi ovăz, cartofi, sfeclă de- zahăr, po­
rii individuale şi mecanizatorii din rumb şi alte culturi. Astfel, raionul
G.A.S. şi S.M.T., au folosit cu pri­
l cepere timpul bun de luoru şi în­ Hunedoara a terminat însămîntă-
l •k ? treaga capacitate a tractoarelor, ma­
Í şinilor agricole şi atelajelor, grăbind rile din primăvara acestui an. Frun­
l Deşi calendarul arăta 4 deau zâmbind: „21 mal". de oţel special pe care au astfel cu mult ritmul însămînţărilor
Desigur rămîneai nedume­ dat-o în ziua aceea, era de primăvară. taşe în oampanie sînt comunele Cris-
r rit şi îi contraziceai, deoa­ în contul zilei de 21 mai.
mai, dacă întrebai pe oţe- rece erai sigur că ai drep­ Calendarul lor de produc­ Datorită atestui fapt, pînă în sea- tur, Sîntandrei, Băcia şi Căian.
l tate. Dar şi ei aveau drep­ ţie intreeuse pe cel al
tate, fiindcă prima şarjă vremii. A. BALINIŞTEANU
corespondent
l
l Legume şi zarzavaturi pentru oamenii muncii
La biblioteca studenjilor din Petroşani Organele agricole din raionul Alba Datorită creşterii suprafeţelor însă­
au depus în acest an o muncă stărui­ mînţate, unităţile „Aprozar“ şi „A-
toare pentru mărirea suprafeţelor în- gevacop” şi-au îndeplinit şi depăşit
Nu mai e mult pînă la dispoziţie, pumându-Le la alte asemenea forme de
planul de achiziţii şi au început să
t mără 765 Cititori perma­ sămînţate cu legume şi zarzavaturi. livreze centrelor muncitoreşti însem­
l de Mine „Gh. Gheorghiu- de cărţi şi reviste de spe­ Dovada acestui lucru este faptul că nate cantităţi de legume şi zarzava­
cial haite. Zilnic intră şi turi timpurii. Astfel, numai în de­
Í Dej“ din Petroşani vor in­ ies din rafturile bibliotecii nenţi din care zilnic o suprafeţele însămînţate pînă în ziua cursul lunii aprilie, O.C.L. „Aprozar“
peste 400 volume. Alba-Iulia a achiziţionat şi expediat
t tra în sesiunea examene­ frecventează peste 200. de 4 mai, depăşesc cu peste 60 de la Hunedoara şi Cugir 2823 legături
In scopul de a ţine ceapă verde, 129 legături usturoi ver­
t mereu cititorii la curent de, 272 kg. spanac şi 405 kg. salată,
t lor de sfârşit de an. In ou cele mai noi cărţi apă­ Colectivul biblioteci se stră­ hectare pe cele din anul trecut. Cu adică cu 6% mai mult decît în pe­
rute, colectivul de muncă rioada corespunzătoare a anului tre­
l vederea acestui însemnat al bibliotecii a organizat duieşte să muncească in aşa mult şi-au mărit loturile cultivate cu cut.
C vitrine cu coperte falsei, şi
t eveniment, ei se pregătesc fel încât toţi studenţii in­ legume şi zarzavaturi gospodăriile
t cu sârguinţă. De un real stitutului să se numere agricole colective din satele Cistei şi
L
folos în această direcţie le printre cititorii frecvenţi Obreja precum şi ţăranii muncitori
t
din Tei.uş, Miceşti, Bărăbanţ, Şard,
l este biblioteca institutului ad bibliotecii.
t care le stă în permanenţă I Oarda şi altele.
L
t
Pentru 32D miliarde kilovaţi/ore intr-un an
VUmm&a Javi&ticâ
Locomotivă atomică ferite unele de altele, a fost ales reac­ La secţia de asam­
torul de tip eterogen cu moderator de blare a uzinei de tran­
V. Şaikov şl A. Stepanov, absolvenţi grafit. Ca agent termic primar a fost ales sformatori din Zapo-
ai şcolii tehnice superioare „Baumari' din sodiul, iar ca combustibil — uraniul na­ roje, este construită o
Moscova, au elaborat o interesantă lu­ tiv concentrat pînă la 2% de uraniu 235. staţie experimentală,
crare de diplomă. Recent, ei au susţinut utilată cu o aparatu­
cu succes in faţa comisiei de examinare Locomotiva are posibilitatea să parcur­ ră care este destinată
de stat proiectul unei locomotive ato­ gă 1.000 km fără să se alimenteze cu apă pentru încercarea tran­
mice de 6.500 C.P. pentm trenuri de Rezervele de combustibil sînt suficiente sformatorilor de for­
marfă. pentru funcţionarea instalaţiei timp de ţă cu tensiune de
7.200 de ore. 4.000 kilovaţi. In fo
Proiectanţii au intîmpinat cele mai t e : transformatorul
mari dificultăţi la alegerea tipului şi di­ Locomotiva se compune din două secţii
mensiunilor reactorului. Ca urmare a stu- Prima cuprinde reactorul şi instalaţia de
cazan, iar cea de-a doua — turbina de
abur, condensatorul şi dispozitive auxi­
de curent electric
perfecţionat, destinat
A 13-a turbină „Kuibîşev 44 pentru expedierea lui
la linia de tensiune
electrică Kuibîşev-
Moscova, înainte de
încercare.
Stafiuni meteorologice automate în derivă
Maşinile aviaţiei polare au transportat instalate aparate meteorologice, precum
în / rctica centrală radiofaruri automate şi posturi de radiorecepţie şi radioemi-
în derivă, destinate observaţiilor asupra sie; sub gheaţă, în apă, intr-un balon
stării gheţurilor în derivă. In bazinul închis ermetic sînt instalate mecanismele
In noul cincinal capacitatea centralelor electrice ci> turbine se va mări aproxima­ Arcticii centrale au fost instalate zeci de de comandă şi sursele de alimentare.
tiv de 22 ori, cea a centralelor hidroelectrice de 2,7 ori Printre marile centrale hidro­ asem.enea faruri. Cu ajutorul unui radio-
electrice care vor fi date în exploatare în toată capacitatea iot, va R centrala hidro­ far şi al staţiunilor goniometrice de pe De patru ori în 24 de ore, în scopul
electrică Kuibîşev. Muncltoriii uzinei de metal „Stalin” (Leningrad) au Început lu­ litoral, lucrătorii ştiinţifici ai Institutu­ transmiterii de date, radioul se conec­
crările la cea de a 13 turbină „Kuibîşev". lui arctic îşi pot face în orice moment tează în mod automat printr-un mecanism
o imagine destul de complectă a derivei de ceasornic. De la o staţiune radiogonio-
In foito ; In atelierul de turbine unde se lucrează la a 13-a turbină pentru hidro gheţurilor polare pe mari distanţe. metrică de pe litoral sau dintr-un avion
electrocentrală. în zbor se poate face un apel selectiv şi
La Institutul artic a fost elaborată de atunci automatele transmit informaţiile
asemenea o nouă construcţie originală de cerute asupra situaţiei în regiunea de­
staţiune meteorologică în derivă care poa­ rivei.
te funcţiona timp de un an fără perso­
nal de.deservire. Staţiunea este portativă. Prima staţie meteorologică automată in
Ea este prevăzută cu aparate care mă­
soară în mod automat temperatura ae­ derivă care a şi trecut prin încercări
rului, presiunea atmosferică, viteza şi
direcţia vintigvl. Pe un şasiu special sînt multilaterale, va fi transportată în cel mai
scurt timp la staţiunea în derivă „Po-
lul-Nord-i’’.