Page 7 - 1956-05
P. 7

W- 583                                                                                                    : SOCIALISMULUI V                                                                                           Pag, g

        INFORMAŢII DE PARTID                                                        Posibilităţi de extindere a plantaţiilor                                                Cînd organizarea e numai vorbe
                                                                                     de pomi fructiferi în raionul Sebeş
           Să împletim campania agricolă                                                                                                                                       Anunţul tovarăşului Florian, pre­      văr pregătită, dar nu pentru concurs
cu sarcina transformării socialiste a agriculturii                                     In raionul Sebeş, există reale po­      240 ha pomi. Suprafeţe mai mari                                                        ci pentru spectacol de cinema.
                                                                                    sibilităţi de extindere a plantaţiilor     se pot planta în raza comunelor              şedintele comisiei de organizare al
  Mihalţul este una dintre cele mai      tului că munca politică pentru orga­       de pomi. Extinderea acestor planta­        Miercurea (30 ha), Daia Romînâ               celui de-al IV-lea concurs al artişti­       In faţa unei asemenea situaţii,-
mari comune ale regiunii noastre.        nizarea campaniei de primăvară n-a         ţii va trebui să se facă în special pe     (18 ha), Păuca (25 ha), Pianu de             lor amatori sindicali, din raionul        răbdarea oamenilor s-a cam termi­
Situată pe Valea Tîrnavei, cu pămînt     fost împletită îndeajuns cu aceia a        seama terenurilor degradate sau în         Sus (16 ha), Săsciori (peste 20 ha),         Sebeş, era clar şi el spunea a ş a : „La  nat. Are doar şi aceasta o margine.
roditor e un adevărat grînar al ra­      transformării socialiste a agricultu­      curs de degradare (supuse eroziu­          Qîrbova şi Apoldu de Sus.                    ora 9, toate echipele selecţionate        Artiştii veniţi pentru concurs, sau
ionului Alba. In această primăvară,      rii.                                       nii), terenuri cu totul improprii al­                                                   pentru faza raională, vor fi la Se­       pornit a-şi manifesta nemulţumirile,
în comună, aproape 2.500 de hectare                                                 tor culturi.                                 Cu sprijinul direcţiei agricole re­        beş. Sînt aşteptate 1“.                   iar organizatorii a-şi expune „jus­
de pămînt trebuie însămînţat cu cul­        Organizaţia de bază din comună,                                                    gionale, în acest an s-au executat                                                     tificările". După aceia, au început a
turi de primăvară.                       deputaţii sfatului popular comunal,           Cele mai multe din comunele ra­         plantaţii pomicole pe terenuri supu­            La această veste formaţiunile ar­
                                         membrii corpului didactic şi ceilalţi      ionului nostru deţin suprafeţe apre­       se degradării în gospodăriile colec­         tistice ale fabricii de hîrtie „1 Mai“    sbîrnîi telefoanele:
  Mihăltenii sînt oameni harnici,        factori mobilizatori din sat, n-au         ciabile de astfel de terenuri care prin    tive din Miercurea — 1.400 buc. po­          Petreşti, s-au apucat de zor să se          — Alo Teba !...
gospodari pricepuţi. Ei au obţinut       fost antrenaţi şi în această direc­        plantare cu pomi se pot consolida şi       mi, Dobîrca — 500 Bucăţi pomi din            pregătească şi în duminica despre            — Alo Simion Bărnuţiu !..<
rezultate frumoase în executarea la      ţie. Există mai mulţi membri de            pot deveni terenuri productive. Să         diferite specii în livezi şi 400 bu­         care era vorba, punct la ora 9 şi-au
timp şi în condiţiuni bune a mun­        partid şi candidaţi ca Haţegan Ma­         luăm, de exemplu, versantul din            căţi nuci pe păşune, Apoldu de Sus           făcut intrarea în Sebeş. Aici erau           — Alo Ardeleana !...
cilor agricole din campania acestei      rian, Cîmpeanu Ioan, 'agitatori oa         dreapta rîului Secaş, de la Miercu-        — 400 bucăţi Gîrbova — 450 bu­               într-adevăr aşteptate, dar numai de          — Alo, nil aveţi cumva vre-o sală
primăveri. Ascultînd de îndemnul         Laslo Nicolae, deputaţi ca Stînea          rea-Băi pînă la Cunţa. Avem de-a           căţi, Reci — 400 bucăţi şi Daia Ro-          către tovarăşul Florian, singur, sin­
comitetului executiv şi al deputa­       Nicolae care, de multe ori şi-au luat      face cu un teren spălat, acoperit de       mînă 300 bucăţi nuci. La fel şi ţă ­         gurel. Şi, fiindcă numai era nimeni       în care să ţinem concursul ?!
ţilor, de îndemnul membrilor de          angajamente că vor lămuri ţăranii          o păşune foarte slab productivă care       ranii muncitori cu gospodării indi­                                                       După mai multe tîrgueli, tovară­
partid, majoritatea ţăranilor mun­       muncitori despre avantajele muncii                                                    viduale au plantat un mare număr             care să mai aştepte, s-au aşternut
citori din sat lucrează cu sîrguinţă     în gospodăria colectivă, dar pînă în       a început să fie şi erodată. Păs-          de pomi în această primăvară.                şi membrii formaţiunilor pomenite         şii de la „Teba" s-au decis să dea sala
ia executarea însămînţării culturi­      prezent, ei nu au dat dovadă de                                                                                                    aici, să aştepte pe ceilalţi membrii      lor. Aşa s-a făcut că concursul des­
lor de primăvară în timpul optim.        exemplu personal. Pentru convinge­         trînd caracterul de păşune, acest te­         Infiinţînd noi livezi de pomi pe          din Sebeş care încă nu veniseră           pre care anunţul „clar" al tovară­
                                         rea ţăranilor muncitori de a trece la                                                                                                                                        şului Florian spusese că via începe ta
Deputaţii comunali, salariaţii sfatu­    forme superioare de lucrare a' pămîn-      ren poate fi plantat cu pomi, cu rîn-      terenuri necorespunzătoae altor cul­         pentru că, — pasămite — şedeau
lui popular participă activ în munca     tului, este necesară o muncă perse­                                                                                                                                          ora 9, a început exact la ora 12. E
de lămurire şi de mobilizare a ţăra­     verentă, cu multă răbdare. Discuţii­       duri orientate pe curbele de nivel,        turi, colectiviştii şi ţăranii muncitori     prea „departe“.                           lesne de înţeles starea încordată şi
nilor muncitori la munca cîmpului.                                                                                                                                             In sfîrşit, după vre-o două ore,       atmosfera nervoasă în care şi-au in­
Ei au aţutat la încheierea celor 318     le de la om la om, conferinţele, con­      ceea ce ar contribui la stăvilirea         din raionul Sebeş contribuie Ia re­                                                    terpretat rolurile o bună parte din ar­
                                         sfătuirile, vizitele în gospodăriile co­                                                                                           se adunaseră cu toţi şi călăuziţi de
contracte de întrecere patriotică pe     lective vecine, etc., trebuie folosite cu  eroziunii şi la îmbunătăţirea solu­        facerea patrimoniului pomicol şi la          către tovarăşul Florian, au pornit-o      tiştii amatori.
                                         chibzuială şi pe scară cit mai largă.                                                                                              înspre sala cinematografului, unde,          Iată dar cum se întîmplă acolo un­
durata campaniei de primăvară. De­                                                  lui. In urma unor studii efectuate de      valorificarea pămînturilor degradate
                                            In Mihalţ, acest lucru nu e greu                                                                                                li se spusese că s-au făcut toate pre­    de lipseşte spiritul de organizare şi
putatul Sălcean Nicolae de pildă,        de făcut. La numai trei kilometri se       secţia agricolă a raionului Sebeş, s-a     şi neproductive.                             gătirile necesare pentru ca desfăşu­      răspundere, acolo unde se munceşte
                                         află gospodăria colectivă din Obreja.                                                                                              rarea concursului să meargă ca pe
din circumscripţia nr. 13, a organi­                                                stabilit că pe raza raionului s-ar pu­                     Ing. ALBU NICOLAE                                                      fără tragere de inimă.
                                         gospodărie înfloritoare, care a asi­                                                                                               roate. Dar aceste spuse erau din pă­                               GRUMM IOAN
zat mai multe consfătuiri cu ţăranii     gurat anul trecut mari venituri co­        tea planta pe astfel de terenuri cca.                                                   cate vorbe goale. Sala, era într-ade­
                                         lectiviştilor şi care şi în această pri­                                                                                                                                                            ' corespondent
muncitori din circumscripţia sa şi       măvară e fruntaşă, îndeplinindu-şi
                                         prima pe regiune planul însămînţări-       întovărăşire agricolă la Covragi                                                           O e@mi$se !permanentă activă
a reuşit să antreneze 70 de ţărani
                                         lor de primăvară.                            Deseori seana, după terminarea lu­       ziup de 29 aprilie, 49 de familii de            După sesiunea de constituire a sfa­    lui şi drumul spre Rompoş şi Pereî,
muncitori în întrecerea patriotică. A-      Folosindu-se de cifre comparative       crului, îl puteai vedea pe Munteanu                                                     tului popular al oraşului Orăştie,           Şedinţa a avut un oanacter opera­
                                                                                    Ioan, secretarul organizaţiei de bază      ţărani muncitori şi-au unit o însem­         comisiile permanente au trecut la în­
semenea lui sînt şi tovarăşii Cîrnaţ     despre veniturile obţinute de colec­       din satul Covragi raionul Haţeg,                                                        tocmirea planurilor de muncă în oa­       tiv. Astfel, deputatul Bodiştean
                                         tivişti, convingîndu-i pe ţăranii mun­     stînd de vorbă cu cîte un ţăran mun­       nată suprafaţă de teren, alcătuind o         re şi-iau prevăzut problemele asupra      Gheorghe şi-a luat angajamentul că
Matei şi Comşa Cornel care au în­        citori despre marile avantaje ce ie        citor despre foloasele lucrării pămîn-                                                  cărora vor face studii şi vor începe      va răspunde de refacerea dramului
                                         au în gospodăria colectivă, înfluien-      tului î*n comun şi cu ajutorul S.M.T.      întovărăşire agricolă căreia i-au dat        acţiunile. Un început bun în activi­      spre Peret şi Rompoş, cetăţenii Iosif
cheiat cîte 60-80 de contracte de        ţîndu-i prin exemplul personal, mem­                                                                                               tatea sa, îl are comisia permanentă       Ioan şi Moranciu Iosif şi-au luat
                                                                                      După ce mai mulţi ţărani munci­          denumirea de „8 Mai".                     i  agro-silvică şi colectări. In prima şe­   responsabilitatea pentru repararea
întrecere. Rezultatele întrecerii sînt   bri de partid, deputaţii şi agitatorii     tori s-au convins că n-au decît de                                                      dinţă de comisie, în care s-au prezen­    drumului spre Romos, iar deputaţii
                                         din Mihalţ pot şi trebuie să se situ­      cîştigat dacă urmează îndemnul par­        Ţăranii muncitori întovărăşiţi, au           tat pe lingă cei 9 deputaţi şi un nu­     Andreşoi Petru şi Opriţa Mirón au
dintre cele mai Bune. Mulţi ţărani       eze printre fruntaşii pe raion şi în       tidului, ei aii luat hotărîrea să înfiin­                                               măr de 17 cetăţeni din activul lărgit     primit sarcina să răspundă de recon­
                                         transformarea socialistă a agricul­        ţeze o întovărăşire agricolă. Şi în        ales oa preşedinte al întovărăşirii pe                                                 strucţia podeţului de la pîrîul Strica­
muncitori ca Munteanu Ioan care          turii.                                                                                                                             al comisiei, conform planului s-au pus    ţii. După aceia, s-au fixat termenele
                                                                                                                               Muntean Ioan, iar ca secretar pe             în discuţie cererile pentru angajarea     de începerea şi terminarea lucrărilor,
a însămînţat 3,58 ha cu porumb,                                                                                                                                             paznicilor de cîmp şi s-a studiat sta­    iar comitetul executiv s-a angajat să
                                                                                                                               Grigorescu Achim, unii dintre cei mai        rea în care se prezintă fîntînile, po­    sprijine aceste acţiuni.
Barna Aurel, care a însămînţat 5,73                                                                                                                                         deţele şi drumurile de acces spre
                                                                                                                               harnici şi pricepuţi gospodari.              cîmp.                                        Rezultatul este că la chemarea co­
hectare cu porumb şi cartofi, Stînea                                                                                                                                                                                  mitetului executiv al sfatului popu­
                                                                                                                               ŢAPU HERMINA                                    In urma discuţiilor, s-a constatat că  lar, în zilele de 8 şi 15 aprilie, a venit
.Gheorghe, Comşa Simion, Silvăşan                                                                                                corespondentă                              sînt necesare lucrări de reparaţii la     un însemnat număr de cetăţeni la
                                                                                                                                                                            două fîntîni, un podeţ la pîrîul Stri­    lucru la punctele fixate. La panta din
Ioan şi alţii, sînt fruntaşi pe comu­                                               O nouă co o p erativ ă de c re d it şi econom ii                                        caţii, precum şi două porţiuni de         drumul Romosului, în ziua de 8 apri­
                                                                                                                                                                            drum pe pantele din drumul Romosu-        lie s-a lucrat 92 ore, timp în care s-a
nă. Mergînd în acest ritm, comuna                                                     Zilele trecute s-a. inaugurat o nouă     In funcţia de preşedinte a fost ales
                                                                                    cooperativă de credit şi economii cu       ţăranul muncitor Stoioa Sabin din co­
Mihalţ, în scurt timp, va reuşi să în­                                              sediul la Geoagiu. Această coopera­        muna Geoagiu.
                                                                                    tivă înfiinţată pentru comunele Geoa-
deplinească în întregime lucrările de                                               giu-Băi şi Homorod, are 204 membri.                                DAMIAN E'JGEN
                                                                                                                                                           corespondent
însămînţări de primăvară.

   Lucrurile stau prost însă Ia Mi­

halţ în direcţia transformării socia­

liste a agriculturii, ca urmare a fap­

                                                                                                                                                                                                                      executat 510 m.p. terasament şi 120

T in erii cer să fie p rim iţi în p a rtid şi în U .T.M .                                                                                                                                                             m.l. de şanţ. S-au evidenţiat cetă­

                                                                                                                                                                                                                      ţenii Iosif Ioan şi Moranciu Iosif oa

   In ziua de 30 aprilie, a avut loc        Tot în această adunare, a fost                                M a te .                                                          c                                         mobilizatori, precum şi cetăţenii Miş­
adunarea organizaţiei de bază            discutată şi cererea tînărului Ignat                                                                                                                                         ca Gheorghe, Ţăndău Petru, Riadu
                                         Titus de a fi primit în rîndurile
U.T.M., din secţia mecanic şef a ate­    membrilor U.T.M. Constatînd că a-                                                                                                                                            Aron, Rusu. Simion, Chirilă Nicolae
lierelor C.F.R. Simeria, în care s-au    cest tînăr care s-a calificat la lo­
discutat cererile tinerilor Fiistaş Ni­  cul de muncă, ă ajuns uh bun elec­         Alţii sînt de vină                         Să fim deserviţi                             au făcut ei pentru transportul mate­      şi alţii, oare s-au prezentat primii.
colae şi Moguţ Emil, pentru primirea     trician, adunarea ^generală, „a hotărît
recomandărilor necesare primirii lor     în unanimitate primirea iui în orga­       Prin grija comitetului de între­ în mod civilizat                                       rialului lemnos şi al cărămizilor ne­        In ziua de 15 aprilie, membrii co­
                                         nizaţia U.T.M.                                                                                                                     cesare. Erau siguri că în această         misiei permanente agricole Moranciu
in rîndurile candidaţilor de partid.                                                                                                                                                                                  Iosif, şi Iosif Ioan au mobilizat încă
Adunarea generală, analizînd munca                                                  prindere'şi a sfatului popular, mun- Nu de mult, In comuna Apoldu frumoasă acţiune nu vor fi singuri                              15 locuitori la reparaţii de drum, din­
acestor tinfe'ri. a hotărît să le dea                                               - citorii mineri din Ghelar, au primit de Sus raionul Sebeş, s-a deschis şi că vor primi un ajutor susţinut                       tre oare unii cu atelaje.
                                                                                    toturi individuale pentrU.'arşi,cuititi&i~^in~ rnc}8az‘nj universaL Acest ma- din partea sfatului popular comunal.                ” Tn,'iăce'aŞi'‘2i; deputatul Bodişteanu
recomandările cerute.                                                                                                          gazin este bine aprovizionat cu bu­          Tare nedumeriţi au rămas însă vă-         Gheorghe, împreună cu 15 cetăţeni,, a
                                                                                    legume şi zarzavaturi. Aceste loturi       nuri de larg consum, însă vînză-             zînd că acest lucru nu se întîmplă şi     început lucrările de repararea drumu­
                                                                                    au fost săpate şi pregătite din timp.      torii nu deservesc populaţia în mod          că mai mult decît atît, preşedintele      lui spre Rompoş-Peret. Aci au mun­
                                                                                                                                                                                                                      cit cu multă sîrguinţă cetăţenii Meta
G rupă sanitară fruntaşă pe raion                                                   Muncitorii. îşi pun însă întrebarea civilizat. De obicei, bomboanele ser­ acestui sfat ie face chiar unele greu­                  loan, Săvuţ Matei, Borza Ioan şi al­
                                                                                    cu ce să le însămînţeze, dacă coope­ vite cumpărătorilor sînt ambalate în tăţi. De pildă, atunci cînd locuitorii                  ţii, la deschiderea unui canal pentru
                                                                                                                                                                            cătunului „Copaci", care aparţin de       scurgerea apei din bălţi. S-a eviden­
   Grupa sanitară de Cruce roşie de      Şcolii de tractorişti, care a realizat     rativa ..Minerul" din Ghelar nu are        hirtie cu care magazinul primeşte            fapt tot de satul Fărcădin, au vrut       ţiat în mod deosebit cetăţeanul Tur-
la şcoala de mecanici-tractorişti din                                               seminţele necesare ? Tovarăşul pre­        tutun sau ţigări, iar marmeladă poţi         să-şi dea şi ei contribuţia pentru        dăşan Traían, care răspunzînd che­
Orăştie, s-a pregătit mult în vede­      12 puncte pozitive şi 2 negative. Pe       şedinte al cooperativei, Berceanu          cumpăra numai dacă mergi pregătit            construirea acestui cămin, preşedin­      mării sfatului popular, a venit la
                                         locul al II-lea s-a calificat grupa                                                   cu ambalaj de acasă.                                                                   lucru cu carul şi a făcut 30 transpor­
rea concursului raional al grupelor                                                 Viflaem, încearcă să arunce vina a- Conducerea magazinului, trebuie tele de sfat nu a fost de acord. Ati­                         turi de pietriş. Turdăşan Traían a
sanitare de Cruce roşie. Un ajutor       sanitară din Cugir.                        supra secţiei agricole raionale din să ia toate măsurile pentru a pro­ tudini asemănătoare a manifestat şi                        lucrat cu multă însufleţire fiind exem­
preţios pentru însuşirea cunoştinţelor      Grupa sanitară de Cruce roşie de        Hunedoara, care, pasămite nu le-ar cura hirtia necesară deservirii con­ in problema sprijinirii acţiunii de                       plu pentru ceilalţi. La îndemnul lui,
                                                                                                                               sumatorilor în modul cel mai civi­           încasare a sumelor din autoimpu-          s-a prelungit timpul de lucru cu încă
teoretice şi practice, le-a dat to­      la Şcoala de. tractorişti (şef de gru­     fi repartizat astfel de seminţe. Ade­      lizat.                                       nere, ca şi în aceia a procurării di­     două ore.
varăşul dr. Caraşca Pompiliu.            pă Balomireanu Ioan), a primit di­         vărul este că vina o poartă condu­                                                      feritelor materiale necesare.
                                                                                                                                           Un grup de cetăţeni din                                                       L'uorările pe oare comisia perma
   La concursul grupelor sanitare pe     ploma şi drapelul de grupă frun­           cerea cooperativei din Gheţar, în-                                                      Asemenea lucruri nu fac cinste ni­        nentă şi-ia propus să le fiacă, au fost
raion, au participat grupele sanitare    taşă pe raion. De asemenea, fiecare                                                   Apoldu de Sus                                                                          executate la timp, datorită activităţi
                                         membru din grupă a primit insigna          trucit nu s-a interesat de- procurarea                                                  mănui. Tovarăşul Lungu Samoilă,           pe care au depus-o membrii comisie
de la Şcoala medie mixtă din Orăş­                                                                                                                                                                                    în mobilizarea cetăţenilor şi ajutoru
tie, Şcoala de tractorişti şi Şcoala     de „Echiper fruntaş“ şi cîte trei cărţi    seminţelor de legume şi zarzavaturi. Un preşedinte de sfat popular                      preşedintele sfatului popular din
siderurgică din Cugir. Concursul a                                                                                                                                          Berthelot trebuie să privească cu         lui primit din partea comitetului exe
fost cîştigat de grupa sanitară a        ca premiu.                                 Ar fi de dorit ca cei competenţi,          cu satul                                     toată seriozitatea şl spiritul de răs­
                                                                 V. MUNTEANU                                                                                                pundere iniţiativele bune ale cetă­       cuiiv al sfatului popular, care a spri

                                                                   corespondent                                                                                                                                       jinit în toate împrejurările acţiunile
                                                                                                                                                                                                                      pornite.
                                                                                    să se intereseze mai îndeaproape de
                                                                                                                                                                                                                                  MUREŞANU ALEXANDRU
C inci vagoane re p a ra te peste plan                                              această problemă şi să aducă semin­ Cu multă tragere de inimă au por­ ţenilor din comună, să le sprijine în

                                           In executarea reparaţiilor de cali­      ţele de care au nevoie muncitorii nit ţăranii muncitori din Fărc&din mod susţinut şi să imprime acest
                                         tate şi depăşirea planului, o contri­      din Ghelar pentru însăminţarea lo­ să construiască şi în satul lor un lucru şi celorlalţi lucrători din ca­
  Colectivul sectorului de vagoane al    buţie deosebită şi-au adus-o parti­                                                   cămin în care tinerii să-şi poată pe­ drul sfatului popular în care mun-
Atelierelor C.F.R. Simeriia, organizînd                                             turilor individuale.                       trece timpul liber, iar bătrînii să mai
reparaţia vagoanelor pe ansamble, a      dele conduse de tovarăşii: Koller
reuşit să dea peste planul lunii apri­   Ştefan, Vlad Ioan (Onu) şi Lovas           PELMUŞ NICOLAE schimbe cîte o vorbă, ori cîte un                                           NICU ZBUCHEA
lie 5 vagoane cu reparaţii curente.      Ioan.
                                                                                    corespondent                               sfat. Multe ore de muncă voluntară              corespondent

                                                                                                                                                                                                                      corespondent

Introducerea şi extinderea micii m ecanizări                                                                                      Avem şi sectoare ca de exemplu,           rate din exterior. Din lipsă de inte­     corfe şi se transporta la schipul mic.
 în Combinatul siderurgic din Hunedoara                                                                                        furnale 1-4, care din 6 propuneri de         res, atît din partea sectoralui lami­     Această operaţie necesită 15-20 de
                                                                                                                               mică mecanizare pe anul 1955, nu             noare, cît şi din partea serviciului      oameni, ţine blocate cîteva corfe şi
   Denumirea de mică mecanizare,              Ing. STANESCU DUMITRU                 lor de zgură. Acest dispozitiv sim­        au rezolvat nici una. Aceste propu­          de aprovizionări, scripetele nu este      încurcă ţransportul materiei prime.
include o serie de dispozitive, uti­                                                plu, care este acţionat de macara, a       neri sînt şi azi în „curs“ de rezol­         nici astăzi confecţionat.                 Rezolvarea acestei propuneri, va in­
laje, etc., simple, care pot fi reali­          director tehnic al Combinatului     eliberat 12 oameni de la o muncă           vare.                                                                                  fluenţa deci mult productivitatea
zate în majoritatea cazurilor cu sur­                                                                                                                                          Una din operaţiile cele mai difi­      muncii.
se proprii, avînd un efect simţitor                  siderurgic din Hunedoara       istovitoare, prestată în condiţii grele.      Problemele nerezolvate într-o bu­         cile la furnalul nr. 6 este schimba­
în ridicarea productivităţii muncii,                                                Ridicînd şi productivitatea muncii,        nă măsură se datoresc felului cu to­         rea motorului de la schip. Colectivul       O altă propunere la fel de pre­
întrebuinţarea micii mecanizări îm­      Martin, laminoare şi altele. Mica                                                     tul necorespunzător a avizării şi fi­        de muncitori de aci, a preconizat un      ţioasă, este preconizată de către di­
bunătăţeşte condiţiile de muncă, eli­    mecanizare în siderurgie este în­          greiferul monocablu permite curăţi­        nanţării proiectelor de mică mecani­         dispozitiv mecanic pentru schimba­        recţia transporturi uzinale. Se pro­
berează forţe de muncă, reduce tim­      trebuinţată în domeniul deservirii         rea rapidă a halei de turnare.                                                          rea rapidă a motorului de la schip.       pune să se mecanizeze alimentarea
pul necesar de producţie, etc., deci     agregatelor de bază. De exemplu,                                                      zare. Unele proiecte de mică mecani­         Această propunere preţioasă care          locomotivelor cu cărbuni la depoul
duce la ridicarea productivităţii        mecanizarea ciuruirii cocsului îna­           La întreţinerea cuptoarelor Mar­        zare cu efecte pozitive, ca de exem­         trebuia să fie rezolvată în anul 1955,    triaj, prin confecţionarea unui ele­
muncii, la scăderea preţului de cost.    inte de a fi încărcat în corfele fur­                                                 plu adaptarea unui greifer la maca­          este şi azi tn „curs" de rezolvare.       vator. Alimentarea locomotivelor pi-
Mica mecanizare asigură neconteni­       nalelor, semimecanizarea executării        tin, zilnic se foloseşte o cantitate       raua de şarjabilizare pentru manipu­                                                   nă acum se face manual. Pe lingă
ta dezvoltare a industriei socialiste.   pragurilor false la cuptoarele Mar­        mare de diferite cărămizi, care tre­       larea fondanţilor şi a altor materia­           Această comoditate, manifestată        faptul că această operaţie grea ne­
                                         tin, mecanizarea marcării laminate­        buia să fie transportată în spate de       le necesare oţelăriei Siemens-Mar-           de conducerile sectoarelor din com­       cesită 5-10 oameni, ţine locomotivele
   Combinatul siderurgic din Hune­       lor, etc. De asemenea, mica mecani­        2-3 oameni pe schimb. Construcţia          tin, care poate să elibereze cca. 10-15      binat în rezolvarea propunerilor de       blocate mult timp, perturbînd prin
doara, pe lingă unităţile de bază        zare, se aplică cu succes în atelie­       unui plan înclinat, a eliberat oame­       oameni, nu s-a putut rezolva din             mici mecanizări, a fost posibilă de­      aceasta chiar mersul tehnologic al
furnale, oţelărie, laminoare, mai are    rele auxiliare (turnătorii, construc­      nii de la această muncă grea, asl-         cauza unor corespondenţe fără sfîr­          oarece atît serviciul tehnic cit şi di­   sectoarelor de bază.
şi o serie de sectoare auxiliare, unele  ţii metalice, atelierul mecanic, for­      gurînd prin aceasta necesarul de că­       şit, pentru obţinerea fondurilor ne­         recţia tehnică, nu s-au interesat în­
dintre ele avînd caracterul unor uzi­    je, etc.)'.                                rămizi în orice moment pe platforma        cesare între combinat, M.I.M.C.M.,           deaproape de mersul aplicării micii         Alte măsuri, ca de exemplu : ins
ne mari ca de exemplu : uzina coc-                                                                                             D.G.M.P., I.P.R.O.M.E.T. şi B.R.P.R.         mecanizări. Analizînd rezultatele         talarea convertizorului pe maca
so-chimică, fabrica de aglomerare şi        Conducerea combinatului, îndru­         cuptoarelor.                               Din aceste motive, fondul de mică            destul de modeste din anul 1955,          raua „Brăila“ de la secţia fier vech
altele. Producţia metalelor fieroase     mată de comitetul de partid, a lan­           O altă muncă grea, care folosea         mecanizare nu s-a putut întrebuinţa,         planul de mică mecanizare pe 1956         pentru a se dota macaraua cu mag
în general, este caracterizată prin      sat o chemare în toate sectoarele                                                     lucrările executate finanţîndu-se pe         a fost întocmit în aşa fel ca să avem     net, semimecanizarea executării pra
volumuri mari de lucru. Zilnic se        combinatului, cerînd din partea tutu­      permanent trei oameni, era alimen­         producţie. Bine înţeles că în alte ca­                                                 gurilor din dolomită brută la cup
prelucrează mii şi zeci de mii de        ror propuneri pentru îmbunătăţirea         tarea cu cocs a cubilourilor de fon­       zuri pentru a nu influenţa preţul            posibilitatea de a rezolva unele pro­     toarele Martin, dotarea tobei „AP'
tone de minereu, cărbune, aglome­        mersului producţiei. Propunerile sec­      tă. Semimecanizarea acestei opera­         de cost, am fost nevoiţi să amînăm           puneri rămase din 1955. Instrucţiu­       delt“ de la turnătorie cu o macara
rat, fondanţi, fontă, oţel, laminate     toarelor noastre, s-au concretizat în                                                 executarea lucrărilor din lipsă de           nile noi ale B.R.P.R. pentru finan­       consolă etc., sînt preconizate pentru
şi alte materiale. Mecanizarea flu­      planurile de mică mecanizare şi de         ţii, cu ajutorul unei linii de mono-       fonduri.                                     ţarea micii mecanizări, elimină co­       ridicarea productivităţii muncii, pen­
xului de bază al producţiei, necesită    măsuri tehnico-organizatorice.             rail, pe lingă eliberarea unei părţi                                                    respondenţele lungi şi birocratice        tru îmbunătăţirea condiţiilor de
o serie de agregate costisitoare, cu                                                din muncitori, a îmbunătăţit şi con­          Pe lingă greutăţile exterioare, in­       pentru obţinerea fondurilor necesare      muncă şi eliberarea muncitorilor de
o productivitate ridicată.                  In planul de mică mecanizare pe         diţiile de lucru.                          troducerea pe o scară mai largă a            executării lucrărilor de mică meca­       Ia muncile grele.
                                         anul 1955, au fost incluse 12 mă­                                                     micii mecanizări a fost frînată şi de        nizare. Pentru anul 1956, au fost
   Confecţionarea acestora este coor­    suri, din care s-au rezolvat 5 iar al­        Unele sectoare ca laminoare, tur­       comoditatea manifestată de conduce­          incluse în planul de mică mecani­            Luptăm pentru îndeplinirea celui
donată de planurile de perspectivă,      te 6 sînt în curs de rezolvare.                                                       rile unor secţii şi sectoare, care au        zare pe combinat 12 măsuri.               'de-al doilea plan cincinal. Succese­
în care se prevăd, de exemplu, me­                                                  nătorie, construcţii metalice, au dat      avut sarcina să ajute la confecţiona­                                                  le noastre în acest domeniu depind
canizarea descărcărilor de vagoane,         Din măsurile rezolvate efectul cel      un sprijin efectiv în introducerea mi­     rea dispozitivelor proiectate. De e-            Faţă de anul trecut, planul 'de        în . primul rînd de ridicarea produc­
                                         mai apreciabil îl áre greiferul mono-                                                 xemplu, în sectorul laminoare s-a            mică mecanizare pe anul 1956 con­         tivităţii muncii. Atica mecanizare
mecanizarea şi automatizarea agre­       cablu, executat după propunerea mai­       cii mecanizări. Conducerile acestor                                                     ţine unele propuneri cu o eficacita­
                                         strului inovator Ghiran — care se          sectoare, înţelegînd rolul micii me­       propus confecţionarea unul scripete                                                    este una 'din pîrghiile cele mai efica­
gatelor de bază ; furnale, cuptoare      întrebuinţează în hala de_ turnare a                                                                                               te mare, ca 'de exemplu: ffansp'or-
                                         oţelăriei pentru încărcarea Blgeufl«       canizări, au dat ajutor şi au spriji­      manual pentru ridicarea de greutăţi,                                                   ce pentru 5 ridica nivelul producti­
                                                                                    nit pe cei care. lucrau la mecaniza­                                                    turi cu Bandă rulantă la Furnalele
                                                                                    rea diferitelor procese de muncă. In       adaptabil la diferite împrejurări. Pen­                                                vităţii muncii, este una din pîrghii­
                                                                                    primul trimestru al anului 1956, un                                                     1-4 pentru evacuarea cocsului mă­
                                                                                    loc de frunte îl ocupă uzina cocso-        tru confecţionarea acestui scripefe,                                                   le cele mai eficace în îndeplinirea
                                                                                                                                                                            runt de sub silozurile de cocs. A-
                                                                                    chimică, ^care a realizat cele mai         există toate piesele necesare în afa-                                                  sarcinilor, celui -de-al doilea Dlari
                                                                                    multe propuneri în domeniul micii                                                       cest cocs mărunt rezultat 'din cluru-
                                                                                                                               rş unor lanţuri, care trebuiau procu­                                                  cincinali
                                                                                      ecanizi"'                                                                             icea ogclului, se încărca normal în
   2   3   4   5   6   7   8   9   10   11   12