Page 4 - 1956-05
P. 4
Pag. 4 DRUMUL SOCIALISMULUI Nr. 582
C o n ferin ţa de p resă a co n d u că to rilo r so vietici
LONDRA — (Agerpres). TAiSS trans al U.R.S.S., au luai ciuvîntul la o confe ine, ai radioului şi cinematografiei. Con tat de asemenea A. A. Gnomâko, prim el colegiului Ministerului Afacerilor Bulganin a dat oitdre declaraţiei condu
mite: rinţă de presă în cunoscute sală londo ferinţa de presă a fost transmisă de locţiitor al ministrului Afacerilor Ex Externe ai U.R.S.S., academicienii I. V. cătorilor sovietici, oare a fost ascul
neză pentru mitinguri, şi adunări, Central posturile de televiziune engleze. terne al U.R.S.S., L A. Malik, ambasa Kurdeatov şi A.N. Tupolev, precum şi tată cu mare atenţie de asistenţă. N. A.
In dimineaţa zilei de 27 aprilie, N. A. Hali. dorul U.R.S.S. în Marea Britanie, P. N. Bulganin şi N. S. Hruşciov au răspuns
Bulganin, preşedintele Consiliului de Mi Asistenţa a salutat ou aplauze apa Kjumîkin, locţiitor al ministrului Co celelalte persoane care îi însoţesc pe apoi la întrebările puse de ziarişti.
niştri al U.R.S.S., şi N. S. Hruşciov, Au fost de faţă aproximativ 400 de riţia lui N. A. Bulganin şi N. S. Hruş- merţului Exterior, L, F. Ilicev, tnsmbru conducătorii sovietici în călătoria lor.
membra al Prezidiului Sovietului Suprem corespondenţi ai presei engleze şi stră ciov. Ia conferinţa da presă au asis
In cadrul conferinţei de presă, N. A.
Declaraţia conducătorilor sovietici citită de N. A. Bulganin
LONDRA — (Agenpres). TASS trans zăm, Se întîmplă ca uneori chiar miem- tate anterior de puterile occidentale, de şi mijlociu afară de interesul păcii şd Acestea sânt rezultatele principale ale taţie. Date fiind celelalte obligaţii ale
colaborării paşnice între popoare pe tratativelor noastre. Ce dovedesc ele ? Domniei Sale, data vizitei nu a fost deo
mite : brii aceleiaşi familii să se certe între ei. pildă, în ce priveşte nivelul forţelor ar baza respectării Independenţei lor na Ele dovedesc în primul rând că atunci camdată stabilită. Sîntem convinşi că vi
ţionale, a suveranităţii, a neamestecului când există bunăvoinţă şi se ţine sea zita lui Sir Anthony Eden în ţara noas
lin cadrul conferinţei de presă, oare Noi însă, după oum se ştie, nu facem mate ale celor cinci puteri. In prezent în treburile interne. Am apărat aceste ma reciproc de interesele părţilor, pot tră va avea o mare însemnătate pentru
a avut 'loc în sala Central Hali, N. A. parte din blocul AttentiduTuii, iar Anglia însă sîntem nevoiţi să apărăm aceste principii şi le vom apăra şl de adurn fi biruite într-o anumită măsură diver îmbunătăţirea continuă a relaţiilor an-
Bulganin a dat oiltire următoarei de nu participă la tratatul de la Varşovia. propuneri ale puterilor occidentale în înainte, după cum am declarat deschis genţe serioase şi se pat obţine rezultat© glo-sovi etice, va contribui de asemenea
claraţii a conducătorilor sovietici: De aceea, în relaţiile noastre, prin ur faţa reprezentanţilor aceloraşi puteri. colegilor noştri englezi. pozitive atît în principalele probleme pri la slăbirea încordării în relaţiile interna
mare şi în tratativele noastre, au existat Imediat ce ne-am declarat de acord cu vind relaţiile anglo-sovietice cât şi în ţionale.
„Vizite noastră în Miarea Britanie, şi momente întunecoase. propunerile lor, ele s-au grăbit să renun înţelegerea realizată în problemele O- alte probleme internaţionale.
unde am venit la invitaţia amabilă a ţe la aceste propuneri. Poate că dv. riemibului apropiat şi mijlociu deschide In încheiere, fdosindu-ne de această
primului ministru al Angliei, Sar Arut- Atît noi, reprezentanţii Uniunii Sovie ştiţi ce înseamnă aceasta ? Pentru nod ambelor ţări mari posibilităţi de a da In timpul tratativelor noastre, N. S. conferinţă de presă, vrem să transmi
hooy Eden, se apropie de sfîrşit. As tice, cît şi reprezentanţii Miaixtid Britanii, este însă o enigmă un exemplu de activitate comună pen Hruşciov şi cu mine am invitat, în nu tem popoarelor Regatului Unit cele mai
tăzi, după o vizită de 10 zile, plecăm care au participat la tratativele ou noi, tru cauza păcii într-o regiune atât de mele guvernului sovietic, pe dl. prim-mi- bune urări de fericire şi înflorire, d©
importantă oa aceea a Orientului apro nisitmu să viziteze Uniunea Sovietică. Dl. succese în lupta pentru pace în lumea
din această ţară minunată, plini de ne dădeam pe deplin seama de toate Guvernul sovietic a -prezentat în re piat şi mijlociu prim-ministru a acceptat această invi- întreagă“.
sentimente de prietenie pentru poporul acestea. petate rânduri propuneri constructive, a De mare însemnătate în aunsul tra
tativelor a fost problema dezvoltării
englez şd guvernul său-, oare au ma Totuşi, ambele părţi îşi dădeau seama căror adoptare ar fi constituit un pas legăturilor Comercdale dintre U.R.S.S. şi R Â S P U N S U IL E
nifestat o mare ospitalitate faţă de tot albit de bine şi de faptul că marea real pe calea rezolvării, problemei de Marea Britanie. Din motive lesne de tovarăşilor N. A. Bulganin şi N. S. Hruşciov
noi, reprezentanţii Uniunii Sovietice. răspundere oare revine statelor noastre zarmării, Noi am fost şl sîntem pentru înţeles, ambele părţi au mamdfestalt in
pentru menţinerea păcii între popoare, interzicerea necondiţionată a armelor a- teres pentru găsirea unor noi posibili la conferinţa de presă de la Londra
Ca urmara a vizitei noastre eci interesul adânc atît al popoarelor Uniunii tomiice şi termonucleare, stăruim pentru tăţi în acest domeniu.
ne-am convins că poporul englez nu Sovietice oît şi al poporuilud Marii Brita interzicerea experimentării acestor arme. In continuarea conferinţei de presă, ţi ze orice puncte de pe teritoriul ei şi să
vrea război, cd năzuieşte spre pace, nii pentru menţinerea şi întărirea con La sosirea în Anglia am declarat sin nută La 27 aprilie la Londra, lui N. A. controleze dacă se fabrică bombe atomi
spre dezvoltarea unor .relaţii bune ou tinuă a relaţiilor dintre oeile două ţări Ne exprimăm satisfacţia faţă de fap cer că am dori să cumpărăm moi mult© Bulganin şi N. S. Hruşciov le-au fodt ce sau cu hidrogen ?
poporul sovietic. Vom împărtăşi ou multă erau de o însemnătate hotărâtoare pentru tul că în cadrul tratativelor cele două mărfuri engleze şi să vindem Angli puise următoarele întrebări:
plăcere poporului sovietic impresiile noas rezultatul tratativelor noastre. părţi a.u căzut de acord că salvarea ome ei mai multe mărfuri de ale noas N. S. HRUŞCIOV: Tovarăşul Gromîko
tre şi sântem convinşi c'ă ele vor trezi nirii de primejdia unui război m ii tre. Am declarat de asemenea că ne ÎNTREBARE (ziarul englez „SUNDAY a încărunţit răspunzînd la asemenea în
şi în rîmdunile sale sentimente de sim Indiferent dacă cineva o vrea sau nu, dear este o sarcină de o importanţă ex exprimăm adeastă dorinţă nu pentru că PICTORIAL“): Sînt mulţumiţi conducăto trebări în subcomitetul Comisiei OJt.U.
patie faţă de popoarele Regatului Unilb. în virtutea dezvoltării evenimentelor, U- cepţională. Am recunoscut că interzice nu putem trăi fără mărfuri engleze, oi rii sovietici de primirea pe care le-a pentru dezarmare. Citiţi cuvîntărlle sale
niunea Sovietică şi Marea Britanie vor rea definitivă a armei nucleare şi folo deoarece or fi mai avantajos pentru noi făcut-o poporull englez? la şedinţele acestui subcomitet. Acolo se
'Viziite noastră în Marea Britanie ne-a găsi într-un fel sau altul un limbaj co sirea energiei atomice exclusiv pentru să cumpărăm din Anglia unele măr spune tot. (Animaţie în sală, se aud stri
dat posibilitatea să reînnoim contactul mun, cel puţin în problemele fundamen nevoi paşnice constituie un ţel comun al furi decât să le producem singuri. Pen N. A. BULGANIN: Da, sîntem mul găte : nu ore încă păr alb). Prezic că
personal cu conducătorii englezi şi, în tale ale menţinerii păcii. Uniunea Sovie guvernelor noastre şi că ele îşi vor con tru englezi ar fi mai avantajos să cum ţumiţi. poate încărunţi pînă se vor înţelege a-
primul rând cu primul ministru, Sir tică şi Miarea Britanie sînit mari puteri tinua eforturile pentru atingerea aces pere din Uniunea Sovietică unele măr colo.
Amlthooy Eden, cu care am avult plă mondiale şi însuşi acest fapt face ca ele tui ţel. furi decât să le producă la ei sau decît N. S. HRUŞCIOV : Foarte mulţumiţi.
cerea să ne întîOnjm încă în iulie anul să le cumpere din alte ţări în condiţii ÎNTREBARE: Uniunea Sovietică este
mai puţin avantajoase. ÎNTREBARE (ziarul englez „DAILY un stat foarte puternic, dar puterea ei
trecult şd să lucrăm împreună la ocnfe- să poarte o mare răspundere pentru îm Totodată, cele doaă părţi au recunos MIRROR“) : Luând cuvântul la 23 a- este concentrată în mîi-ni puţine. Acea
Din dealaraţie ştiţi deja oă în urma prilie la Birmingham, dl. Hruşciov a sta este primejdios pentru restul lumii.
ripţa de la Geneva a şefilor guverne piedicarea unui nou război, cu toate gre cut necesitatea realizării unui acord po trallativelor s-a ajuns la un acord cu declarat că lanţurile care încătuşează Ce vă propuneţi să faceţi pentru a înlă
privire la un volum important de achi comerţul internaţional trebuie să fie tura această primejdie?
lor celor patru puteri, a cărei importan lele sale Consecinţe pentru popoare. Lor le trivit căruia să se ia neîntârziat măsuri ziţii sovietice în Anglia şi de achiziţii şi vor fi rupte. Oum se împacă aceas
engleze în U.R.S.S. Am declarat că tă declaraţie cu declaraţia că U.R.S.S. N. S. HRUŞCIOV: In ultima vreme nu
ţă este bine cunoscută. revine o răspundere deosebită în a îm practice pentru reduderea substanţială dacă nu ar exista îngrădiri şi discrimi nu intenţionează să semene discordie s-a mai făcut nici un recensâmînt la
nări în comerţ, în viitorii cinci ani, în relaţiile dintre Anglia şi S.U.A. ? noi, dar considerăm că populaţia Uniunii
In' cursul şederii noastre în Regatul piedică izbucnirea foouilui unul nou război a forţelor armate ale statelor şi pentru din 1956 până în 1960, Uniunea So Sovietice este de aproximativ 200 de mi
vietică ar putea să sporească achizi N. S. HRUŞCIOV: Declarăm şi acum lioane de oameni. înseamnă că puterea
Unit am vizitat unele oraşe şi regiuni în Europa, deoarece asigurarea unei păci reducerea corespunzătoare a ormamen- ţiile din Marea Britanie pînă la suma că nu numai că nu vrem să semănăm Uniunii Sovietice este concentrată în 400
de aproximativ- 9—11 miliarde de ru discordie între S.U.A. şi Anglia, dar am milioane de miini. Acest număr va creşte.
ale ţării. La Oxford am vdzitiat institu trainice în Europa ar avea, după oum telor, în primul rând reducerea forţelor ble, adică pînă la 800 de milioane — vrea să înlăturăm discordiile de acest
un miliard de lire sterline, cuprinzând fel, astfel înctt aceste ţări şl popoare să N. A. BULGANIN: Cu cel puţin trei
ţiile ştiinţific© afle uneia din cele mai se spune în declaraţia comună, o impor armate şi a armamentelor celor cinci plasarea unor comenzi pentru diferite se poată apropia unul de altul. La rîndul milioane de oameni pe an, adică cu şase
utilaje şi nave în jurul valorii de 4-5 nostru, dorim să ne apropiem de poporul milioane de mîini pe an. (Animaţie în
vechi universităţi din Europa, ne-am tanţă hotărâtoare pentru menţinerea păcii mari puteri. Aceste măsuri se vor în. miliarde de ruble şi achiziţionarea unei englez, de statul englez, să ne apropiem sală).
Largi nomenclaturi de mărfuri industriale de Statele Unite ale Americii, de orice stat
întâlnit ou oamenii de ştiinţă şi studen generale. făptui sub controlul cuvenit. şi materii prime în jurul valorii de 5—6 care se situează pe poziţiile coexisten ÎNTREBARE (Trustul de ziare şi re
ţii acesteia. Ştiţi că guvernul sovietic a prezen miliarde ruble. ţei şi păcii. In ceea ce priveşte proble viste KEMSLEY): Veţi scădea oara
Oare sînt principalele rezultate ale ma comerţului, între Statele Unite şi cursul rublei pentru turişti ?
Am examinat instalaţiile pentru pro tratativelor noastre ? tat la 27 martie 1956 o nouă propunere Vorbind despre comerţul dintre An Anglia există deja discordie, dar ea n-a
ducţia de energie atomică de la Har- în problema dezarmării, care este dis- glia şl ţara noastră vrem să spunem fosi semănată de noi, ci de Statele Uni N. S. HRUŞCIOV: Rubla noastră cos
well. Eminentul nostru savant acad. In primul rând, cele două părţi au re duitată în prezent în subcomitetul Co că Uniunea Sovietică a fost şi este te, ’Anglia, după părerea noastră, este tă, atît cît trebuie să coste.
Kurceatov a vizitei centrala atomică cunoscut că întărirea relaţiilor angflo- misiei O.N.U. pentru dezarmare. dontra oricăror îngrădiri discrimina Interesată în ruperea lanţurilor despre
de la Galder-Hall. Cunoaşterea aces sovleticte în diferite domenii — politic, e- torii în comerţul internaţional. După care s-a vorbit aici, în scopul de a ieşi pe ÎNTREBARE: (Societatea naţională a-
tor centrale ne-a arăltiat succesele oonomic, cultural şi tehnico-ştiinţific — Ţinînd seama de faptul eă, după cum cum se Ştie, aceste îngrădiri sînt un calea largă a comerţului internaţional. merioană de radiodifuziune): In deolara
oare s-au obţinut aicd în valorifica corespunde intereselor popoarelor celor a arătat experienţa, nu este posibil să produs al războiului rece. Vremurile se Aceasta ar fi în interesul Angliei. ţie se aminteşte despre năzuinţa de a se
două state. După oum vedeţi, programul se ajungă la o înţelegere asupra pro schimbă însă, şi ele s-au şi schimbat, reduce cursa înarmărilor. Va re
şi a sosit timpul să se arunce la ladai ÎNTREBARE (Agenţia P.A.fl?.) Ce duce oare Uniunea Sovietică sau va
rea acestui nou fel de energie. Pe cînd este solid şi avem la ce lucra. Noi, oa blemei dezarmării în ansamblu, guver de gunoi asemenea îngrădiri şi să sa perspective s-au deschis pentru coexis Convinge alte state prietene ei să-şi re
examinam instalaţiile atomice ne venea în menii sovietici, luăm în serios 'acest pro nul sovietic a propus aa pentru înce deschidă larg porţile legăturilor co tenţa paşnică în urma tratativelor Care ducă livrările de armament pentru ţările
minte fără să vrem ideea că trebuie, în gram şi ne vom sitrădui să-l traducem put să se cadă de acord asupra pro merciale internaţionale. Aceasta ar crea au luat stfîrşit? din Orientul Mijlociu?
stfîrşit, să sosească timpul cânld această în viaţă. blemei reducerii armamentelor daside mari posibilităţi economice ţărilor din
puternică energie, care a lărgit du mult şi a forţelor armate ale statelor. In le Vest şi Est, după oum se obişnuieşte să N. A. BULGANIN: După părerea N. S. HRUŞCIOV: Este o întrebare
hotarele putorii omului asupra naturii, Nu avem motive să ne îndoim de faptul gătură ou aceasta trebuie să spunem se spună. noastră perspectivele sînt foarte bune. foarte delicată, dar nu ne vom feri să
va- fi pusă în slujba scopurilor paşnice, oă guvernul englez împărtăşeşte aceleaşi că unele puteri occidentale s-au pronun Credem că aceste perspective se vor îm dăm un răspuns. De fapt noi nu livrăm
va fi folosită pentru binele oamenilor. vederi. ţat anterior în favoarea unei rezolvări a înţelegem desigur situaţia delidaită a bunătăţi pe viitor. armament nimănui şi am vrea ca şi alte
problemei, pe care acum, însă, din nu se Angliei în această problemă. Englezii ţări să acţioneze la fal. Totuşi, se livrea
Am vizitat de asemenea expoziţia in In declaraţia comună semnată se arată ştie ce motive, o consideră nepotrivită. sinlt însă oameni practici şi între ÎNTREBARE: Aţi vrea să plecaţi în ză armament. De aceea dacă v-am spune
dustrială din Birmingbam, unul din cen oă în relaţiile dintre ţările, noastre pre Ele nu vor să accepte interzicerea armei prinzători şi probabil că ei înşişi var America ? că refuzăm orice cerere de a vinde ar
trele dv. industriale, deşi, din păcate, din cum şi în relaţiile or alte state, cele două atomice, nu doresc o înţelegere în proble găsi, mai devreme sau mai târziu, şi mament, am da un răspuns care nu ar
cauza lipsei de timp n-am reuşit să exa părţi se vor conduce după principiile Or ma dezarmării în ansamblu, formulează formele delicate corespunzătoare pen N. S. HRUŞCIOV: Statele Unite sînt fi adevărat tocmai pentru că alte ţări
minăm această expoziţie la care şiret pre ganizaţiei Naţiunilor Unite. Trebuie sub nenumărate condiţii şi rezerve în care, tru a înlocui actuala politică de dis o ţară foarte interesantă. Cine nu ar do vînd armament. De aceea poziţia noas
zentate roadele muncii minunaţilor mun liniat în mod deosebit faptul că guver după oum se spune, chiar şi dradul îşi criminare şi îngrădiri în comerţ pri-n- ri să plece în această ţară dacă ar tră poate fi exprimată a stfel: dacă toate
citori englezi, a căror hărnicie şi măies nele Uniunii Sovietice şi Regatului Unit poate rupe pidoarde. Şi acum, cînd se tr-o politică comercială mai realistă. avea treburi acolo ? Oamenii noştri îşi ţările ar putea ajunge la o înţelegere a-
trie siînt ‘bine cunoscute. Ne-au fost ară sînt convinse că respectarea independen propune rezolvarea problemei armamen exprimă deseori dorinţa de a pleca în supra tuturor acestor chestiuni prin in
tate realizările Angliei în danstmuicţia ţei şi suveranităţii naţionale, a integri telor clasice, se vădeşte că şi- acest lu Noi vom salute acest, ludru. America. Dar, din păcate, uneori se în termediul O.N.U. sau pe altă cale, noi.
avioanelor civile şi militare, măiestria u- tăţii teritoriale, neamestecul reciproc în cru este considerat inacceptabil. Relaţiile comerciale dintre ţări au tîmplă ca oamenii noştri să nu pri am sprijini aceasta şi am saluta o ase
nor piloţi minunaţi. Am avut de ase treburile interne Constituie baza colabo nu numai o însemnătate economică. mească vize de intrare din partea auto menea înţelegere. Ea ar permite să se
menea posibilitatea să cunoaştem monu rării prieteneşti şi a coexistenţei paşnice Să sperăm că marile puteri vor găsi Comerţulnetezeşte oaflea spre stabili rităţilor americane, deşi au fost invi creeze condiţii pentru o viaţă paşnică şi
mente şi clădiri istorice remarcabile atît a tuturor statelor, indiferent de sistemele totuşi posibilitatea de a întreprinde a- rea încrederii între State, le apropie, taţi să viziteze Statele Unite. Recent, au liniştită în acele colţuri ale globului în
la Londra cît şi în capitala Scoţiei — lor sociale. mumite măsuri praotide pe linia înce prin comerţ se stabilesc legături largi torităţile americane s-au temut să lase care se mai observă elemente de neliniş
Ediinburgh. tării cursei înarmărilor. In orice caz, între oameni. Comerţul pe o bază în S.U.A. pe nişte bucătari de al noştri te. Nu ne-am da înlături de a participa
Acestea sînt principii după oare se con Uniunea Sovietică va face şi de acum sănătoasă va contribui şi la regle invitaţi acolo, temînău-se, pe cît se ve- la o asemenea acţiune bună, deoarece
Mulţumim sincer pentru primirea căl duc deja multa state ale lumii în relaţii înainte tot posibilul pentru a contri mentarea problemelor politice. Nu se de, ca nu cumva în loc de pîrjoale ei să ea va aduce foloase omenirii.
duroasă pe oare ne-au făcut-o poporul le lor internaţionale. Ele constituie o ba bui la rezolvarea acestei probleme. poate vorbi în mod serios despre de prepare altceva. (Animaţie în sală). Re
Marii Britanii, majesftlaitea sa regina Eli- ză sănătoasă pentru dezvoltarea relaţii zarmare fără dezvoltarea comerţului, gretăm existenţa unor asemenea relaţii ÎNTREBARE: (ziarul francez „FRAN
sabeta a U-a, personal, alteţa sa regală lor englo-sovietice. Credem că, în urma Pentru a se apropia de punctul de fără lichidarea îngrădirilor şi discrimi şi sperăm că ele se vor schimba în bine, CE SOIR“) : Aţi dori să vizitaţi într-un
dulcele de Edinburgh, primul ministru Sir tratativelor, poziţiile guvernelor ţărilor vedere ai puterilor occidentale şi în nărilor de tot felul oare stau în ca în interesul celor două ţări. viitor apropiat Franţa ?
Arithony Eden, membrii guvernului, noastre s-au apropiat. Noi căutăm să ob scopul realizării înţelegerii necesare, lea relaţiilor normale dintre ţări.
membrii ' pariamenltulul, primarii şi alţi ţinem relaţii de prietenie ou Anglia nu guvernul sovietic detdară că este gata Ne-a rămas să vorbim acum despre ÎNTREBARE: Putem aştepta publica N. S. HRUŞCIOV: Sîntem reprezen
reprezentanţi ai oraşelor şi instituţiilor prin înrăutăţirea reflaţiiOor ei cu statele să examineze concomitent problema re înţelegerea pe care am realizat-o în rea de informaţii cu privire la realiză tanţii unui mare stat şi ne revine o
pe dare le-am vizitat ¦Sîntem recunoscă prietene era ea. Anglia, dare este în re ducerii armamentelor clasice şi proble tr-o altă problemă foarte importantă pen rile sovietice în domeniul tehnicii ? foarte mare răspundere. De aceea, noi
tori tuturor cetăţenilor englezi oare şi-au laţii de prietenie ou Statele Unite ale ma interzicerii armelor atomice şi ou tru ambele ţări — problema dezvoltării nu dispunem de timpul nostru aşa cum
exprimat sentimentele calde faţă de U- Amerioii, ar putea să ne ajute şi pe noi hidrogen, fără a condiţiona totuşi rea continue a contactelor şi legăturilor în N. A. BULGANIN: întrebarea este dispune un turist. Sîntem, fireşte îngră
niuriea Sovietică. să Stabilim relaţii bune ou S.U.A. lizarea unui acord asupra armamente domeniul culturii, ştiinţei şi tehnicii. pusă într-o formă prea generală. In ceea diţi în alegerea timpului pentru ¦călăto
lor clasice de un acord în problema Este de prisos să se spună că lărgirea ce priveşte ştiinţa, noi sîntem cu totul riile noastre. Dacă însă se vor crea con
La sosirea în ţara dv., ne-am exprimat Am stabilit relaţii destul de bune ou armei atomice. unor asemenea legături contribuie la pentru schimbul de informaţii de acest diţiile şi se va ivi necesitatea, sîntem
Speranţa că vizita noastră aici şi întâlni Franţa. Relaţiile noastre ou S.U.A. sînt o mai bună înţelegere reciprocă, Ia îm gen. gata să plecăm in orice ţară.
rea cu membrii cabinetului englez vor departe de a fi suficient de normale, fapt Intre noi şi reprezentanţii guvernului bogăţirea reciprocă a celor două popoa
contribui la slăbirea continuă a încordă pe care îl regretăm şi, în ceea ce ne englez a avut Iod un schimb de pă re cu valori spirituale, la schimbul de ÎNTREBARE: (ziarul scoţian „GLAS- ÎNTREBARE : Consideraţi că a dat re
rii în relaţiile internaţionale, la stabi priveşte, vom face totul pentru ca rela reri asupra situaţiei din Orientul apro realizări în domeniul ştiinţei şi tehnicii. GOW BULLETIN“) : Ce părere aveţi zultate călătoria dv. şi că vizita dv. în
lirea unei mai mari înţelegeri reciproce ţiile Uniunii Sovietice ou Statele Unite piat şi mijlociu. Am expus interlo Tratativele noastre în această problemă despre condiţiile de muncă şi de viaţă Anglia a fost utilă ?
şi la îmbunătăţirea bontireuă a relaţiilor ale Amerioii să se îmbunătăţească. cutorilor noştri punctul nostru de v e au fost rodnice şi rezultatele lor şi-au din Marea Britanie ? In presa sovieti
dintre ţările noastre. Putem spune acum dere asupra principalei cauze a agra găsit expresia într-un document cores că au apărut uneori ştiri potrivit că N. S. HRUŞCIOV: Considerăm că am
că nu ne-am înşelat în speranţele noas Cu greu s-ar putea contesta faptul că vării situaţiei în această regiune, de- punzător care este o parte a declaraţiei rora condiţiile de viaţă aici sânt proaste. realizat multe şi că călătoria noastră a
tre. Declaraţia comună cu privire la tra problema dezarmării este problema cea darînd că, după părerea guvernului so comune. fost foarte utilă Principalul lucru rea
tativele sovieto-engleze, dată publicităţii mai importantă a timpuriilor noastre. vietic, principala sursă a conflictelor şi După oum vă puteţi da seama sin N. S. HRUŞCIOV: Se ştie că Anglia lizat este încrederea între noi. Uniunea
astăzi, este un document de mare însem Popoarele aşteaptă măsuri concrete pen fricţiunilor internaţionale în regiunea guri din acest document, au fost tra a realizat un nivel înalt de dezvoltare Sovietică, şi Anglia. Ne-am cunoscut mpl
nătate politică. tru reducerea armamentelor şi forţelor ar Orientului apropiat şi mijlociu, cauza sate măsuri a căror înfăptuire va ri a economiei şi culturii sale, dar noi nu bine cu prilejul întîlnirilor noastre cu
mate ale statelor, pentru interzicerea ar înrăutăţirii relaţiilor statelor arabe du dică la un nivel mult mai înalt încă în am avut posibilitatea să luăm contact conducătorii englezi. Ne-am convins că
Putem să nu ne îndoim că această mei atomice şi cu hidrogen. Tot mai pu Israelul, precum şi ou alte ţări, o con viitorul apropiat acţiunea de informa direct şi să stăm de vorbă cu englezi nici poporul Angliei, nici guvernul său
declaraţie va fi salutată de toţi cei inte ternic răsună cererea lor de a se pune stituie crearea de grupări militare de re a cetăţenilor unei ţări asupra rea de rînd. I-am văzut, în special prin gea nu vor război, şl aceasta este principalul.
resaţi în slăbirea continuă a încordării capăt cursei înarmărilor, pentru ca oa felul pactului de la Bagdad. Partea en lizărilor celeilalte ţări în domeniul li murile automobilului trecîrid pe străzile
internaţionale, în stabilirea îndrederii în menii să poată răsufla în voie, să poată gleză nu împărtăşeşte vederile noastre teraturii, picturii, sculpturii, teatrului, oraşelor voastre. De aceea, ne este greu Am căpătat posibilitatea de a înţelege
tre state. sdăpa de primejdia unui nou război şi în această problemă. La rândul nostru, muzicii, cinematografului, ‘ radiodifuzi să dăm un răspuns amplu la întreba
să se consacre era totul muncii paşni noi nu am putut considera justă păre unii şi televiziunii, precum şi în dome rea pusă. mai bine situaţia internaţională şi de a
întâlnirile noastre cu primul ministru ce constructive. rea reprezentanţilor englezi în această niul ştiinţei, tehnicii, învăţământului şi
şi ou membrii guvernului englez, după problemă. ocrotirii sănătăţii. Este prevăzută spo ÎNTREBARE (agenţia londoneză pen duce în mod corespunzător politica noas
oum bine se arată în declaraţia comu Nu avem, oum se spune, de ce să rirea numărului de călătorii individuale şi tru Orientul Apropiat şi Mijlociu) : Veţi tră.
nă, s-au desfăşurat într-un spirit de sin trecem cu vederea adevărul. Deocam După cum vedeţi, aici stăm pe pozi în grupuri ale cetăţenilor sovietici în acorda liber vize- ziariştilor pentru a v i
ceritate şi realism. Aceasta ne-a permis dată treburile Stau prost în problema de ţii diferite. Regatul Unit şi viceversa. zite Uniunea Sovietică? N. A. BULGANIN a spus în continua
să facem un larg schimb de păreri atît zarmării. La Londra aveţi frumosul Guvernul sovietic consideră că legă
în problemele relaţiilor sovieto-engleze, castei Lancaster-House. Acest dastiei a Totodată, în urma schimbului util de turile culturale şi tehnico-ştiinţifice, spor N.S. HRUŞCIOV: Nu am refuzat vize re că din păcate, timpul rezervat confe
oît şi în unele probleme internaţionale văzut multe. In încăperile lui s-au întru păreri, cele două părţi şi-au exprimat tive şi de altă natură între cele două nimănui. Noi eliberăm vize chiar şi ace
actuale, printre care ale Europei şi Asiei. nit nu odată miniştrii marilor puteri intenţia fermă de a face tot posibilul ţări ale noastre pot şi trebuie să se lor oameni care scriu despre Uniunea rinţei de presă a trecut şi că e timpul
care uneori se 'înţelegeau, iar alteori se pentru a contribui la menţinerea păcii dezvolte pe o bază largă. Sovietică multe lucruri neplăcute şi mai
Desigur că dv., ziariştii, vă puteţi pune întâmpla să plece fără nimic. De bună şi sedurităţi-i în Orientul apropiat şi ales neadevărate. Acordăm vize şi aces să plec© la gară. Ingăduiţi-ne, domnilor,
pe loc întrebarea : Oare în aceste, trata mijlociu, acordînd sprijinul necesar 'Or tor oameni care nu ne sînt pe plac.
tive a dedums totul lin, nu au existat în seamă însă că cele mai interesante şe ganizaţiei Naţiunilor Unite în eforturile a spus N. A. Bulganin să ne luăm ră
timpul tratativelor anumite dificultăţi sau, dinţe au loc acum, deoarece la acestea se ei pentru întărirea păcii în regiunea ÎNTREBARE (ziarul englez „DAILY
cum se spune uneori,, momente grele ? discuită 'o problemă de cea mai mare im Palestinei. Am căzut de asemenea de mas bun de la dv. şi să vă urăm succese.
Fără a risca să dezvăluim un mare se portan^ — problema dezarmării. Ce dre- acord ca în viitorul apropiat să fie EXPRESS“) : Va -permite oare Uniunea
cret, putem să vă comunicăm, convinşi deţi, participanţii la conferinţă înain luate în acest scop măsuri -eficace în Sovietică, pe bază de reciprocitate, unor N. S. HRUŞCIOV a adăugat: Ingădui-
fiind că stimatele noastre gazde împăr tează spre acest ţel ? De loc. , . conformitate ou năzuinţele naţionale ale echipe de insrecţie occidentale să vizite-
tăşesc această părere, că tratativele au în popoarelor interesate, ou necesitatea a- ţi-ne să vă urăm succese în informarea
tâmpinat în drumul lor unele stînoi sub Unii pun pe bună dreptate întrebarea: sigurării independenţei lor şi în depli
marine. Dar ar fi fost şi ciudat ca toate acest subcomitet a fost numit oare în nă donformitate ou principiile Cartei justă, obiectivă care să contribuie la în
mod just subcomitetul pentru dezarma
re ? Nu ar trebui ca el să fie numit sub tărirea relaţiilor de prietenie dintre po
să meargă lin. Este doar mult mai uşor comitetul pent.ru camuflarea cursei înar O.N.U. Cele două părţi vor sprijini de poare, la întărirea vacii în lum^n întreagă.
să strici relaţiile dintre ţări dedlt să le mărilor-? Am, putea fi întrebaţi (şi| dv., asemenea Organizaţia Naţiunilor Unite în
normalizezi. Intre noi există probleme ziariştii, după' oum se ştie, sânteţi promp iniţiativa îndreptată spre asigurarea re
litigioase, există şi divergenţe. ţi la vorbă), că şi Uniunea Sovietică este glementării paşnice pe o' bază reciproc
Aceasta reu trebuie să ne mire fie doar membră a subcomitetului. 'Da, este ; acceptabilă a problemelor litigioase dintre
şd numai pentru faptul oă Anglia parbi- nod am fădut propuneri bune pentru statele arabe şi Israel.
oipă, după oum se ¦ştie, la blocul Atflan- dezarmare. Intr-o sérié de probleme am Uniunea Sovietică nu are nici un
tdcufluii, pe care, =lt-i|i bţne, nyid simpati propus să se adopte propunerile prezetn-
alt interes în ţările Orientului apropiat
Redacţia şi Adm. 'tarului sir. 6 Martie, nr. 9. Telefon: 188-189. Taxa plătită în numerar conform aprobării Direcţiunii Generale P.T.T.R. nr. 236.320 din 6 noiembrie 1949 -T ip a ru l Intrepr. Poligrafică de Stat Deva.
