Page 1 - 1957-12

VROLE'I a r i d w t o a t e T x m R . i W i f W A l
In ţara noastră, astăzi,
femeile se bucură de o de­
plină egalitate în drepturi, lor
li se acordă încredere şi sînt
promovate in munci de răspun­
dere, atît în industrie şi în spe­
cial în industria uşoară, cit şi
în agricultură. Cu spiritul lor
gospodăresc, femeile au fost
chemate să contribuie la gospo­
dărirea oraşelor şi comunelor,
şi se poate spune că au muncit
cu succes în această direcţie.
Cel de-al II-lea Congres al
partidului, în lucrările sale, a
subliniat rolul important pe ca-
re-1 au femeile — mai mult de
jumătate din populaţia ţării —
în construirea socialismului, a-
portul pe care-1 aduc în viaţa
obştească, economică şi cultu­
rală, în educaţia cetăţenilor de
mîine ai ţării. In lupta pentru
mdeplinirea acestor nobile sar­
cini, activitatea maselor de fe-
mei a luat o mare dezvoltare.
Numeroase femei au ajuns frun­
taşe în producţie, au fost alese
ca deputate în sfaturile popu­
lare, în conducerea treburilor
obşteşti şi de stat. Cu toate a-
cestea, în mişcarea de femei s-a
simţit lipsa unor organe care să
conducă şi să coordoneze acti­
vitatea femeilor. Pentru a atra­
ge cele mai largi mase de femei
în diferite domenii ale construc­
ţiei economice şi culturale, în
lupta pentru pace, a devenit ne­
cesară îmbunătăţirea formelor
de organizare a mişcării de fe­
mei. De aceea, Rezoluţia Plena­
rei C.C. al P.M.R. din itirfte-iulie prin achiziţii, contractări şi va­
1957, a apreciat că î „formele
actuale de organizare a rmirfeii
în rindul femeilor nu mai co­
respund şi este necesar ca ele
să fie îmbunătăţite, în aşa fel
încît să se asigure cuprinderea
şi activizarea maselor celor mai
largi de femei muncitoare".
Pe baza Rezoluţiei C. C. al
P.M.R., Biroul Politic al C. C.
al P.M.R., a elaborat recent o
iiotărîre cu privire la îmbună­
tăţirea'1activităţii în rindul fe­
meilor, hotărîre care vine să a-
sigure dezvoltarea mişcării de
femei, creînd posibilităţi mai
mari ca femeile să-şi folosească
din plin capacităţile, talentele
şi cunoştinţele ce le posedă, în
diferitele domenii de activitate.
Ca organ central de condu­
cere, Hotărîrea prevede înfiin­
ţarea Consiliului Naţional al
Femeilor din R. P. Romînă, al­
cătuit din reprezentante ale fe­
meilor din întreprinderi şi de
la sate, intelectuale şi casnice,
care vor fi alese la Conferinţa
naţională a femeilor din R.P.R.
In regiuni, raioane, oraşe şi co­
mune, munca în rîndul femeilor
va fi desfăşurată de comitetele
regionale, raionale, orăşeneşti,
comunale şi săteşti, care sînt
in curs de constituire. In oraşe
se vor alege comisii ale femei­
lor, pe circumscripţii, în frunte
cu o preşdintă, iar la sate cite
o delegată a femeilor, pe fiecare
circumscripţie comunală. Comi­
siile femeilor care există în în­
treprinderi, instituţii, în G.A.S.,
G.A.C., vor rămîne în conti­
nuare şi-şi vor desfăşura activi­
tatea prin formele actuale de
.organizare. Aceste comisii vor
fi alese în adunări şi conferinţe
,ale femeilor.
La baza organizării mişcării
de femei din tara noastră, stă
De curînd a intrat în funcţiune cea mai modernă
fabrică de faianţă din ţară. Ea are hale mari, spaţioase şoara a dat primele produse de probă.
şi luminate cu neon. înaltul grad de mecanizare a pro­
cesului de producţie face ca numărul muncitorilor ce
lucrează aci să fie mult redus.
principiul centralismului demo­
cratic şi este condusă direct de
către organele de partid.
Conducerea directă de către
partid a Consiliului Naţional
al Femeilor din R1P.R. şi a co­
mitetelor femeilor, va asigura
legarea mai strîrisă a activităţii
acestora de sarcinile puse de
partid şi de stat, stimularea şi
dezvoltarea iniţiativei lor, pre­
cum şi desfăşurarea unei mai
temeinice munci de educaţie a
maselor de femei.
Cele mai de seamă sarcini
ce le revin comitetelor de femei
s în t: mobilizarea maselor largi
de femei din oraşe şi sate la o-
pera de construire a socialis­
mului, ridicarea conştiinţei cetă­
ţeneşti a femeilor, educarea lor
în spiritul înţelegerii rolului ce
le revine în consolidarea fami­
liei şi creşterea tinerei genera­
ţii, în spiritul dragostei faţă de
patrie, al prieteniei şi frăţiei
intre poporul rornîn şi naţiona­
lităţile conlocuitoare, al solida­
rităţii internaţionale, al luptei
pentru apărarea păcii, atrage­
rea femeilor în producţie, în ac­
tivitatea obştească, în acţiunile
cu caracter gospodăresc şi de
ocrotire a mamei şi copilului.
O sarcină de seamă revine
comitetelor de femei şi în mobi­
lizarea ţărănoilor la realizarea
creşterii producţiei la hectar,
dezvoltării sectorului socialist
al agriculturii, măririi şeptelu-
lui de animale, la intensificarea
schimbului dintre oraş şi sat
lorificarea produselor prin coo­
perative.
înfăptuirea cu succes a aces­
tor sarcini cere antrenarea in
activitatea concretă a milioane
de femei din toate categoriile,
de toate naţionalităţile, de toate personale ziua de 29 noiembrie
profesiile.
In prezent, în regiunea noa­
stră au început să se desfăşoa­
re alegerile comitetelor femeilor.
Alegerile se vor face de 'jos în
sus, începînd de la alegerea în
adunări a delegatelor de femei
din circumscripţiile comunale,
a comisiilor de femei pe fiecare
circumscripţie orăşenească, din
întreprinderi, instituţii, G.A.S.,
G.A.C. etc. Apoi se va desfăşu­
ra alegerea în adunări şi confe­
rinţe a comitetelor femeilor pe
sate, comune,' raioane, oraşe şi
regiune.
Cu prilejul alegerilor, femeile alegerilor comisiilor de femei
din regiunea noastră sînt che­
mate să-şi aleagă ca reprezen­
tante pe cele mai harnice femei,
care au dovedit ataşament faţă
de regimul nostru, fruntaşe in
producţie, în activitatea obş­
tească şi de stat.
Pentru buna desfăşurare a a-
legerilor comitetelor femeilor,
se cere ca organele de partid
să acorde o atenţie deosebită,
să atragă cu această ocazie
marea masă a femeilor la dez­
baterea problemelor care stau
în faţa mişcării de femei.
întărirea organizatorică a
mişcării femeilor, trebuie să
ducă la atragerea maselor de
femei, care reprezintă o mare
forţă în patria noastră, spre fo­
losirea capacităţii lor şi a spi­
ritului lor gospodăresc, în sco­
pul construirii socialismului,,în
lupta pentru îmbunătăţirea ni­
velului de trai material şi cul­
tural al poporului nostru.
La 26 octombrie 1957, fabrica de faianţă din Sighi­ muncitori din sat şi din satele, nut pînă în prezent rezultate frumoase economii tot mai mari. Cu sprijinul Pentru inovaţiile ce s-au aplicat,
Noua fabrică de faianţă va avea o capacitate anuală vărăşiri.
de circa 2.000 tone de produse finite pentru menaj.
IN FOTO : Exteriorul noii fabrici. de faianţă . din
Albeşti-Sighişoara.
¦*/— ' /— >i— 4S '/— *r ¦*r-* r-* /-*r- -
Anul IX Nr. 921
O mică pauză. Inginerul Vasile Vasu, şeful secţiei
mecanice, de la Fabrica chimică din Orăştie, se între­
ţine cu un grup de muncitori. El le dă indicaţii cu pri­
Cu planul anual îndeplinit
Vineri dimineaţa o veste îm­
bucurătoare a făcut ocol fabri­
cii „Sebeşul" în cîteva minute.
Muncitorii îşi notau în agendele
— în care au dat primele pro­
duse în contul anului viitor —
ca fiind o zi măreaţă pentru în­
tregul colectiv.
Calculele sumare au scos la
iveală că îndeplinirea planului
Femeile din oraşul Deva
şi-au ales comitetul organizatoric
Vineri după-amiază, în sala
de festivităţi a Sfatului popular
orăşenesc, femeile din oraşul
Deva şi-au ales comitetul orga­
nizatoric în vederea pregătirii
din • instituţii, întreprinderi,
G.A.C. etc. şi a comitetului de
femei pe oraş, care se vor des­
făşura pînă la sfîrşitul lunii ia­
nuarie 1958. Cu acest prilej tov.
Florica Oprea, a prelucrat Ho-
tărîrea Biroului politic ,al C.C.
al P.M.R., cu privire la îmbu­
nătăţirea muncii în rindul fe-
m m -am m ie rii
m m iM -ă m $ lre a aq^rieola ?
O întrebare pe care mt-au
pus-o mulţi. Iată răspunsul:
am văzut rezultatele lucrării
pămîntului in comun şi produc­
ţiile mari pe care le realizează
gospodăriile colective din Gîr-
bova şi Reciu, precum şi înto­
vărăşirea agricolă din Cărpiniş.
In timp ce individualii obţi­
neau recolte slabe şi bunişoare,
colectiviştii şi întovărăşită re­
alizau recolte mari la ha. Ob­
ţinerea acestor recolte este posi­
bilă numai prin lucrarea pămîn­
tului cu maşinile şi tractoarele,
prin aplicarea regulilor agroteh­
nice înaintate, lucru ce se poate
Duminică 1 decembrie 1957
vire la îmbunătăţirea calităţii reductorilor. Muncitorii
sînt din atelierul 5 mecanic, atelier fruntaş pe fabrică.
XXXXXXX>Oi,'X>OOv ooo<xxx>oooooo ooo <-0000000
anual înainte de termen a fost
însoţită şi de alte succese. Prin­
tre acestea se poate număra re­
ducerea preţului de^cost cu 3,21
la sută şi realizarea unor eco­
nomii care evaluează la suma
de 375.000 lei. Menţionăm că
în calculul amintit nu sînt in­
cluse rezultatele obţinute pe
luna noiembrie.
Analizîndu-se situaţia pe gru-
meilor. In urma acestui fapt, o
seamă de tovarăşe, au luat cu-
vîntul, criticînd activitatea pu­
ţin rodnică şi spontană din ria ­
dul femeilor, făcînd totodată
propuneri preţioase şi dîndu-şi
adeziunea la noua hotărîre.
A fost ales apoi comitetul or­
ganizatoric din care fac parte
31 de tovarăşe. Din comitetul
organizatoric s-a ales un birou
compus din 7 tovarăşe. Ca pre­
şedintă, a fost aleasă tov. Mar­
gareta Borbe, iar ca secretară
Niculina- Răşinarii.
realiza numai prin desfiinţarea
haturilor.
Individualii nu au posibili­
tăţi să facă acest lucru. Hatu­
rile dintre parcele împiedică să
se folosească tractoarele şi să
se aplice regulile agrotehnice.
Tocmai de aceea eu m-am hotă-
rît să intru in întovărăşire unde
pot lucra pămîntul mai bine şi
obţine r. olte mai mari. Odată
cu mine au intrat in întovără­
şirea agricolă încă 15 familii.
Acum, numărul întouărăşiţilor a
ajuns la 64, iar suprafaţa la
70 ha. Sîntern convinşi că în în­
tovărăşire vom realiza recolte
mult mai mari şi că acestea
vor convinge pe toţi ţăranii al conducerii întreprinderii, s-au obţi­ şi la uşurarea muncii şi obţinerea unor milioane lei.
din jur să se unească in înto­ prin aplicarea inovaţiilor făcute de inginerilor şi tehnicienilor noştri, mun­ muncitorii au primit recompense în
MIHAIL RICTER
preşedintele întovărăşirii cări.
din Gîrbova
pe de producţie s-a stabilit că
un aport deosebit la realizarea
planului l-a adus secţia apre-
tură-finisaj care a dat peste
prevederile planului anual
277.994 perechi cioţapi bărbă­
teşti de bumbac, urmată de sec­
ţia lenjerie pentru copii cu 4.386
bucăţi lenjerie diferită.
De menţionat că în cursul a-
¦cestui an pe lîngă fabrica Sebe­
şul a mai luat fiinţă şi o secţie
nouă, denumită secţia circulare
de ciorapi bărbăteşti.
Expoziţia R. S. S, Letonă
în cei 40 de ani
de putere sovietică
Consiliul raional A.R.L.U.S.
din oraşul Sebeş a deschis zi­
lele trecute o expoziţie intitula­
tă : „R.S.S. Letonă în cei 40 de
ani de putere sovietică". Expo­
ziţia a fost deschisă în localul
Casei de cultură raională „Mi-
hail Sadoveanu". Aici, sînt pre­
zentate în fotografii peste 100
de aspecte din viaţa politică, e-
conomică şi socială a Republi­
cii.
In vederea unei documentări
mai temeinice vizitatorii pot
consulta aici şi o serie de bro­
şuri traduse din limba rusă, ca­
re descriu viaţa şi lupta po­
porului din Letonia pentru con­
struirea socialismului.
Expoziţia este deschisă zilnic
între orele 8 dimineaţa şi 18
după amiază.
D ezvoltarea mişcării de inovaţii
la uzina „Victoria44 Călău
De la iniţierea mişcării de inovaţii,
în uzina „Victoria" Gălan, sub îndru­
marea organelor de partid, cu spri­
jinul comitetelor de secţii sindicale şi realizarea şi depăşirea planului, cit
muncitori, lucru care ne îndreptăţeşte
să privim şi în viitor cu încredere
dezvoltarea şi extinderea acestei miş­
sar
CITIŢI IN PAG. 3—4:
„Lupta pentru apărarea păcii, ^
pentru coexistenţă paşnică este j
t principalul ţel al Uniunii Sovie- )
L
I
C. tice“. I
f cio*v Convorbirea lui N .S. Hruş- )
cu ziariştii americani W. R. j
t
Hearsi junior, F. Connij şi R. Con- ]
l sidine. ^
4 pagini 20 bani
Silii Sfs-flrtaf
i i®il complet coledifizal
ÎN SEARA ZILEI DE 29 NOIEMBRIE ULTIMELE FA­
MILII DE ŢARANI MUNCITORI, PRINTRE CARE SE NU­
MĂRĂ GHEORGHE STOICA, PAMFIL SORA, IOAN CRIŞAN
ŞI ALŢII, AU INTRAT ÎN GOSPODĂRIA COLECTIVĂ. CU
ACESTEA, SATUL RÎU-BĂRBAT ESTE PRIMUL SAT DIN
REGIUNE CARE A TERMINAT COMPLET COOPERATI­
VIZAREA AGRICULTURII, NEMAIAVÎND IN AFARA GOS­
PODĂRIEI COLECTIVE NICI O FAMILIE ŞI NICI UN HA
DE TEREN.
PENTRU ATRAGEREA ŢĂRANILOR MUNCITORI IN
GOSPODĂRIA COLECTIVĂ, ORGANIZAŢIA DE BAZA ŞI
SFATUL POPULAR AU DESFAŞURATO INTENSA MUNCĂ
POLITICĂ. ÎN ACEASTĂ MUNCĂ AU FOST ANTRE­
NAŢI ÎNDEOSEBI COLECTIVIŞTI FRUNTAŞI, CARE
AU ARĂTAT ŢĂRANILOR MUNCITORI INDIVIDUALI,
PE BAZĂ DE FAPTE CONCRETE, CE VENITURI
REALIZEAZĂ MEMBRII GOS PODĂRIEI COLECTIVE. MUL­
ŢI DINTRE COLECTIVIŞTI AU INVITAT LA EI ACASĂ ŢĂ­
RANI MUNCITORI INDIVIDUALI, PENTRU A LE ARĂTA
CUM TRĂIESC EI ŞI CE LUCRURI ŞI-AU CUMPĂRAT DE
CÎND AU INTRAT IN GOSPODĂRIA COLECTIVĂ.
LA CONVINGEREA ŢĂRANILOR MUNCITORI DESPRE
SUPERIORITATEA MUNCII ÎN COMUN, AU CONTRIBUIT
ÎN MARE MĂSURA PRODUCŢIILE MARI PE CARE GOS­
PODĂRIA COLECTIVA LE REALIZEAZĂ AN DE AN. PRO­
DUCŢIA MEDIE DE GRÎU LA HA REALIZATĂ IN ACEST
AN, ESTE DE EXEMPLU DE 2.051 KG.
EXEMPLUL SATULUI Rî U-BĂRBAT ESTE DEMN DE
URMAT DE CĂTRE TOATE SATELE DIN REGIUNEA
NOASTRĂ.
M I N E R U LrOOOOOOOOOO OO00-00-00OOrt ,
O 8
8
Ca un scafandru-n mi nă se coboară 8
In noaptea subterană de cărbune. 8
Treptat, cum ziua-n urma lui apune, 8
Sub bolţi de beznă, lămpi îl împresoară.
Adîncul surd începe să răsune 8
Cînd pentru-ntunecata lui comoară, 8
Tăria, om şi rocă, şi-o măsoară 8
Şi omul sub pichamer o supune. 8
8
8
E-o luptă dură, ca pe metereze, 8
Dar nu-s puteri şi stînci să nu cedeze 8
Puterii sale-atotbiruitoare. 8
8
Cină iese-afară, faţa şi veşmintul 8
Zmolite-s de sudoare ca pămîntul O8 '
Dar sufletul şi ochii-s plini de soare. O
8
T. FILIMON 8
8
OOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOQOOOOOOOOOOOO 'Ooo oo.ol
Consfătuirea pe ţară a cocsurilor
îşi încheie astăzi lucrările
Consfătuirea pe ţară a cocsarilor or­ în sala C.F.U., cei care au prezentat
ganizată din iniţiativa Filialei regio­ referatele au dat numeroase răspun­
nale A.S.I.T. Hunedoara şi-a continuat suri la interesantele întrebări puse de
ieri lucrările. cei din sală. Au dat răspunsuri com­
Dimineaţa, începînd de la orele 9, petente Ia întrebările puse, tov. ing,
D. Stănescu, ing. G. Vanei, in-g. VI.
participanţii au făcut o vizită la uzi­ David. După amiază, la orele 17, au
na cocsochimică şi la furnale. In tot urmat discuţii asupra referatelor.
timpul vizitei s-au purtat discuţii in­
teresante în legătură cu procesul teh­ Astăzi discuţiile vor fi continuate.
nologic al secţiilor respective din com­ La sfîrşitul consfătuirii care se va
binatul siderurgic Hunedoara. termina în jurul orei 14 se va adopta
o rezoluţie.
După aceea, tot în cursul dimineţii,
99
Muncitorii din uzină au înţeles mărea cării inovaţiilor propuse în anii 1951—
importanţă pe care o are aplicarea 1955, se ridică la suma de 4.436.694
metodelor înaintate şi a inovaţiilor, în lei, iar economiile ante-calculate din
anii 1956—1957 depăşesc cifra de 3
citorii, prin iniţiativa lor creatoare, bani, valoarea acestora ridieîndu-se la
îmbunătăţesc continuu stadiul aciuai suma de 163.455 lei.
al procedeelor de fabricaţie şi pun ba­
zele unei tehnici noi, superioare. Aceas­ Printre inovaţiile cele mai import
tante care s-au aplicat amintim: me­
tă situaţie apare evidentă în toate canizarea încărcării furnalului 1, cu
sectoarele de producţie şi nu lipsesc ajutorul schipului, reducînd efortul
exemple pentru a caracteriza rezultate­ fizic al muncitorilor din podul furna­
le la care s-a ajuns. lului şi evitînd accidentele; mecaniza­
De pildă, în anii 1948, 1949 şi 1950 rea completă a confecţionării cazane-
s-au înregistrat un număr de 29 ino­ lor de băi de la secţia montaj; maşini
vaţii, care au fost acceptate, pentru pentru destuparea şticiiîui- de fontă la
aplicare şi chiar aplicate. Acesta a furnalele 1 şi 2, etc.
fost începutul mişcării de inovaţii în Datorită nivelului tehnic în conti­
uzină, care apoi a luat o dezvoltare nuă creştere al cadrelor noastre de
mult mai mare. Numai în perioada ingineri, tehnicieni şi muncitori, care
primului cincinal (1951 —1955) s-au luptă pentru introducerea tehnicii noi,
înregistrat un număr de 430 inovaţii, avansate, cum sînt Ioan Neagu. in­
din care s-au aplicat 234 inovaţii, a- giner, Nicolae Pili tehnician, Iosif
dică 54 la sută, reprezentînd în medie Stronschi turnător, Ştefan Szabo mai­
86 de inovaţii pe an şi deci' o creştere stru furnalist şi alţii, uzina noastră
de nouă ori, faţă de inovaţiile înregis­ în perioada anului 1956, în cadrul con­
trate pînă în 1950. De asemenea, în cursului de inovaţii organizat de M.I.G;
anii 1956—1957 s-au înregistrat 136 şi G.G.S. din M.I.G.,, pe perioada 1
inovaţii, din care s-au aplicat 85. mai — 31 octombrie, a obţinut pre­
Situaţia generală . de fe iniţierea miul IV, în valoare de 5.425 lei, fiind
mişcării de inovaţii şi pînă în pre­ recompensaţi cu această ocazie 22 de
zent, arată că s-au înregistrat 595 ino­ inovatori.
vaţii, din care s-au aplicat 348. Eco­ ŞTEFAN NISTOR
nomiile ante-calculate în urma apli­ responsabil cu inovaţiile