Page 8 - 1957-12

PROLETARI DIN TOATE TARILE, UWff-VĂJ Prezidiul Marii A dunări Naţionale
a Republicii P opulare Rom îne

DECRET

privind schim barea d enu m irii com unei O lp re f din raionu I D el,

regiunea C lu j, în aceea de comuna B obîlna

Anul IX Nr. 923 Miercuri 4 decembrie 1957 4 pagini 20 bani Cu ocazia dezvelirii monumentului de Prezidiul Marii Adunări Naţionale a
Ia Bobîlna, ridicat pentru cinstirea me­ Republicii Populare Romîne decretează:
întovărăşirea agricolă din R ăhău— Mai mul fă moriei ţăranilor ioba gi romîni şi unguri
cherestea căzuţi în timpul răscoalei de la Bobîlna Art. 1. Comuna Olpret din raionul
şi Ia cererea ţăranilor muncitori din co­ Dej, regiunea Cluj, va purta denumirea
muna Olpret, raionul Dej, regiunea Cluj, de comuna Bobîlna.

Dr. PETRU GROZA AVRAM BUNACIU

Preşedintele Prezidiului < Secretarul Prezidiului
Marii Adunări Naţionale Marii Adunări Naţionale

Bucureşti, 29 noiembrie 1957 < f4

exemplu bun pentru ţăranii individuali In urma calculării rezultatelor ob­ Comitetului Central al P.M.R.,
ţinute de colectivul fabricii de cheres­

Au trecut doi ani de la în­ nişan de pe 0,95 ha a obţinut Gheorghe Nistor, Nicolae Bota tea „11 Iunie" din Orăştie, pe cele 11 Consiliului de Miniştri al P. Romîne
luni ale anului, s-a constatat cu satis­
fiinţarea acestei întovărăşiri. 1.770 kg grîu, Achim Fioca de şi alţii. . i. f i . ' . facţie că planul global pe această pe­
rioadă a fost depăşit cu 14 zile. Asta
In acest timp ochii tuturor ţă­ pe 1,06 ha a obţinut 2.398 kg Mulţi dintre membrii vechi înseamnă că la începutul celei de a
doua jumătăţi ale lunii decembrie, pla­
ranilor muncitori au fost aţin­ grîu, iar Vasile Neaga de pe ai întovărăşirii şi-au mărit su­ nul va fi realizat, că oamenii muncii
au primit mai multă cherestea pentru
tiţi asupra întovărăşirii, asu­ 0,57 ha a obţinut 835 kg grîu. prafeţele din întovărăşire după construcţii, că fabricile de mobilă au Noi, muncitorii, ţăranii muncitori, intelec­ ţie cimentată de-a lungul veacurilor prin jert­
putut să producă mai multă mobilă. tualii, întruniţi pe dealul Bobîlna cu prilejul
pra felului cum lucră ea pă- Producţia medie de grîu pe ce au văzut rezultatele obţinute >dezvelirii monumentului închinat memoriei ce- fe de singe vărsat în comun. Astăzi, in anii
—otAto— 'lor căzuţi acum 520 de ani în lupta pentru
mîntul, cum pregăteşte semin­ întovărăşire a fost de 1.941 kg în urma lucrării în comun a pă­ )dreptate şi omenie, cu fierbinte dragoste ne în­ puterii populare, această prietenie a devenit
M ă rfu ri noi la dreptăm gîndurile către Comitetul Central al
ţele şi ce recolte obţine. grîu la ha, pe cîtă vreme în P.M.R. şi guvernul R.P. Romîne, cărora l'» tri­ mai puternică decît orieînd.
„M agazinul m item salutul nostru înflăcărat.
Prin rezultatele obţinute în sectorul individual a fost de a- mântului. Printre aceştia sînt
tin e re lu lu i" Monumentul ridicat pe dealul Bobîlna este
aceşti doi ani întovărăşiţii au bia 1.500 kg grîu la ha. La po­ 'Samoilă Bădilă, Simion Fioca, 1un simbol al luptei comune duse de veacuri de Datorită politicii înţelepte a partidului în re­
In ultima vreme la „Magazinul ti­ ’ţăranii romîni şi maghiari, împotriva exploată-
reuşit să spulbere zvonurile cu rumb s-a obţinut o producţie Petru Neaga şi alţii. neretului" de tricotaje din Hunedoara 'vii, pentru pămînt, libertate şi o viaţă mai bună. zolvarea problemei naţionale, se întăreşte tot

privire la întovărăşire şi să lă­ medie de 2.100 kg boabe la ha In doi ani de existenţă înto­ rafturile au fost doldora cu mărfuri Visul de veacuri al ţărănimii, pentru care mai mult frăţia între poporul romîn şi naţiona­
1au luptat şi s-au jertfit ţăranii de pe Bobîlna
murească multe familii de ţă­ pe cînd în sectorul individual vărăşirea a crescut de la 43 fa­ noi adecvate sezonului. Printre prin­ ’şi apoi iobagii lui Doja şi Horia, pandurii lui lităţile conlocuitoare, unitatea strînsâ a tuturor'
cipalele mărfuri desfăcute, se numără { Tudor Vladimirescu sau răsculaţii din 1907,
rani muncitori să intre îq ca­ producţia medie de porumb n-a milii şi 44 ha teren, la 75 fa­ tricotaje de lînă diferite, ciorapi de lî- \ a fosi înfăptuit abia în anii regimului de de- oamenilor muncii în jurul partidului şi guver­
nă, mănuşi de piele căptuşite şi mănuşi f mocraţie populară, datorită luptei duse de cla­
drul ei. ajuns decît la 1.700 kg boabe îmblănite. De altfel, faptul că au sosit sa muncitoare în alianţă cu ţărănimea mun­ nului.
citoare, sub conducerea partidului nostru.
Lucrînd pămîntul cu tractoa­ la ha. milii care lucrează în comun

rele S.M.T. şi aplicînd regulile Văzînd aceste rezultate, mulţi 74 ha teren. Acum nu mai în­ Noi, participanţii la marea întrunire de pe y!

agrotehnice înaintate, întovără­ ţărani muncitori individuali şi- cape îndoială că în scurt timp dealul Bobîlna, ne angajăm să luptăm alături v

şiţii au reuşit să obţină recolte au dat seama că întovărăşiţii toţi ţăranii muncitori din Ră­ de întregul popor, sub conducerea partidului, >
mari, recolte care au mărit ve­ sînt mult mai cîştigaţi decît ei,
hău vor deveni întovărăşiţi, pentru întărirea alianţei între clasa muncitoa- )
niturile lor. Intovărăşitul Petru de aceea au cerut să fie pri­
Fioca care a avut însămînţat miţi în întovărăşire. Printre a- fiindcă întovărăşirea din comu­ re şi ţărănimea muncitoare, pentru prietenia

în întovărăşire 1,50 ha cu grîu, ceştia se numără tovarăşii nă constituie un exemplu bun strînsă între poporul romîn şi naţionalităţile
a recoltat 3.355 kg, Ioan Cărpi- Gheorghe Irimie, Avram Iancu,
pentru ei. conlocuitoare, pentru consolidarea statului nos­

tru cleniocrat-pepular. I

Creşte sectorul socialist Cot la cot, oamenii muncii romîni, maghiari

şi din rindul celorlalte naţionalităţi ne an­

din agricultură mărfurile noi adecvate sezonului a fă­ Astăzi, ţărănimea a devenit stăpînă pe pă- gajăm să luptăm cu hotărîre sporită pentru în­
cut c a 1planul de desfacere pe luna no­ ,m.întul pe care-l munceşte. Tot mai mulţi ţă­ făptuirea sarcinilor trasate de partid, pentru
iembrie, la acest magazin să fie rea­ rani muncitori pornesc pe drumul muncii in înflorirea scumpei noastre patrii, pentru con­
>comun, făurindu-şi o viaţă din ce în ce mai îm ­ struirea socialismului în Republica Populară
întovărăşirea agricolă stat, în perioada de ia 1 octom­ tuit fără să se facă nici un lizat cu 2 zile înainte de termen. belşugată. Tot mai mulţi sînt aceia care se Romină.
schimb de teren. Intovărăşitul Buna aprovizionare a acestui ma­ ’conving că drumul unirii în întovărăşiri şi gos­
„M ureşana“ brie Ia 23 noiembrie 1957, în Loghin Părău s-a înscris cu podării colective, drumul arătat de partid, este Trăiască Comitetul Central al P.M.R. şi gu­
4,53 ha, Dragomir Timote cu gazin i-a creat un bun renume printre singurul care duce spre o viaţă fericită, la care vernul R.P. Romîne!
Duminica trecută, în oraşul raionul Alba au luat fiinţă 12 3,74 ha iar Dragomir Crîsnic, cumpărătorii hunedoreni şi nu c în- nici nu îndrăzneau să viseze strămoşii noştri.
Alba-Iulia s-a inaugurat o nouă întovărăşiri agricole cu o su­ cu 3,58 ha. tîmplător faptul că el e vizitat zilnic Trăiască frăţia dintre poporul romîn şi na­
întovărăşire agricolă. Aceasta prafaţă de peste 700 hectare. de numeroşi cetăţeni care doresc să Nouă ne este scumpă tradiţia prieteniei în- ţionalităţile conlocuitoare!
este a patra întovărăşire agri­ se aprovizioneze cu articolele necesare ¦tre oamenii muncii romîni şi maghiari, tradi­
colă care a luat fiinţă în ora­ In prezent, în raionul Alba sezonului de iarnă. Trăiască şi înflorească patria noastră iubită,
şul Alba-Iulia. Cele 100 familii există 12 gospodării colective Republica Populară Romînă!
de ţărani muncitori care au ce posedă o suprafaţă de pes­ LA SFÎRŞJT D E LUNĂ
strîns pentru a lucra laolaltă te 1.100 hectare, 42 întovără­
peste 58 ha teren, au hotărît şiri agricole în care sînt în­ HUNEDOARA (de la. subre- Numărul şarjelor rapide ela­ Cercul de economie concretă contribuie la creşterea
ca întovărăşirea lor şă poarte scrise peste 2.800 familii cu o dacţia noastră voluntară). borate în această lună, se ridică rentabilităţii secţiilor cooperativei
denumirea de „Mureşana". suprafaţă de aproape 2.200 hec­ la 141. Fruntaşi în acest sens,
tare şi 18 întovărăşiri zooteh­ 1.315 tone oţel peste plan sînt oţelarii conduşi de primto-
Convinşi de superioritatea lu­ nice cu 701 familii.

crării pămîntului în comun, ţă­ A 9-a întovărăşire
ranii muncitori Aron Drăghici,
Nicolae Rusu, Teodor Ureche, agricola din comună La încheierea lunii noiembrie,, pitorul Aurel S'tanciu. HAŢEG (de la subredacţia Aşa dq pildă, tov. Gheorghe de acţiune în vederea creşterii
în urma calculelor făcute, a re­ noastră voluntară). .......... | rentabilităţii tuturor secţiilor.
şi alţii au înscris fiecare în în­ Vestea că ţăranii muncitori ieşit că oţelarii care deservesc Succesul l o r — succesul Mărgineanu a . propus , să se ia
tovărăşire o suprafaţă cuprin­ din satul Lăpuşnic, raionul Ilia, cuptoarele Martin de la C. S. In una din şedinţele cercului măsuri urgente pentru livrarea In felul acesta, cercul de e-
s-au înscris în masă în înto­ Hunedoara au reuşit să dea pes­ secţiei de economie concretă de pe lin­ mărfurilor de la secţia tîmplă- copomie concretă şi-a adus con­
să între 1,50 şi 2,15 ha. te plan în decursul celor 30 de gă cooper'ativa de'producţie „16 rie (măsuţe pentru copii şi tribuţia la îmbunătăţirea situa­
vărăşirea agricolă, a ajuns şi zile, 1.315 tone de oţel. De la La secţia Il-a furnale, prin- Februarie" din Haţeg, s-a dis­ scăunele), reducîndu-li-se în ţiei financiare din cadrul sec­
Satul Tibru are în satul Strigoanea, care apar­ începutul anului şi pînă la da­ tr-o mai bună organizare a cutat problema rentabilităţii sec­ prealabil preţul. ţiilor cooperativei.
ta de 30 noiembrie, totalul to­ muncii, prin eliminarea defecte­ ţiilor acestei cooperative. .
întovărăşire ţine comunei Lăpuşnic. Ajutate nelor de oţel date peste plan, lor de la vagonul cîntar şi prin Tovarăşul Axente Bărbonî, a i N. SBUCHEA
se ridică la cifra de 8.450. reducerea defectelor electrice, Cu acest prilej tov. Stanislav ridicat problema lipsei de scule
41 de familii de ţărani mun­ şi îndrumate de organele de Pavlovschi, contabil şef, a pre­ de bună calitate la secţia ciz­ Vă prezentăm s
Schimbul tineretului, condus s-au obţinut în luna trecută zentat un referat în care s-a a- mărie, fapt care are drept ur­
citori din satul Tibru, ce a- partid şi sfatul popular comu­ de oţelarul Tiberiu Sirca, a ob­ succese deosebite. Echipele de rătat pe larg care este rolul coo­ mare efectuarea de lucrări sla­ difuzori voluntari fruntaş
furnal işti de la această secţie peraţiei, analizînd apoi fiecare be.
parţine comunei Cricău raionul nal, 38 familii de ţărani mun­ ţinut cele mai bune rezultate. secţie a cooperativei în parte, MIRCEA ANDRUŢ
Dintre echipe, cele conduse de au reuşit să dea peste plan 496 arătînd dacă în prezent este Tov. Kolomon Szakacs a pro­
Alba, au trăit duminică 1 de­ citori din sat au hotărît să-şi Loghin Topor, Paul Orelt şi A- tone fontă. sau nu rentabilă. pus ca pentru o evidenţă clară munceşte ca fac
lexandru Nojogan, de la cupto­ a rentabilităţii fiecărei secţii, să tor rural la Oţi
cembrie 1957, un eveniment strîngă o parte din pămînturile rul 3, au dat peste plan în no­ Realizările cele mai mari au La discuţii au luat cuvîntul se emită facturile la timp, nu § f ciul P.T.T.R. Nu
iembrie, 471 tone oţel. Cu 394 fost obţinute de echipele con­ numeroşi cursanţi ridieînd o se­ cu întârzieri, ca pînă acum. nedoara, din anii
deosebit de important din via­ lor pentru a forma o întovără­ tone oţel peste plan, urmează duse de prim-furnaliştii Alexan­ rie de probleme importante ca­ 1954. In luna no
echipele conduse de Dumitru dru Comşa, Gheorghe Bistrian re au contribuit la nerentabili- Toate propunerile cursanţilor iembric a. c. <
ţa lor. La îndemnul organiza­ şire agricolă. Aşa se face că Şerban, Avram Opriş şi Ioan şi Ştefan Domocoş de la furna­ tatea unor secţii. In acelaşi timp au fost aduse la cunoştinţa co­ colectat 92 abo
Miculic. lul 5. Aceştia au reuşit să ob­ ei au făcut preţioase propuneri. mitetului executiv al cooperati­ namente ta pu
ţiei de partid şi al sfatului în ziua de 1 decembrie a.c. ei vei care şi-a întocmit un plan
ţină o înaltă producţie de fon­
popular comunal, ei şi-au făcut au inaugurat întovărăşirea a- tă. Depăşirea planului lunar cu

cereri pentru a forma o înto­ gricolă „30 Decembrie", cea

vărăşire agricolă, care s-a ina­ de-a 9-a întovărăşire agricolă

ugurat în ziua de 1 decembrie. din comună, în care au înscris

Comuniştii Ştefan Rusu, Va­ 59,45 ha.

sile Barbu şi Nicolae Roşu, ur­ De remarcat este faptul că

maţi de ţăranii muncitori Iu- această întovărăşire s-a consti­

Iius Roşu, Ioan Tecşa şi alţii blicaţiile zilnice ş

şi-au depus primii cereri de 464,8 tone de fontă, stă mărtu­ ;;CCCXXiODOOOOCXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXX)CX>OCXXXX5 112 la cele perio
dice, Tov. Andruţ nu are nici <
înscriere. In orele libere rie a acestui fapt. Utemiştii şi-au ales noul organ reclamaţie in distribuirea ziarelor
In adunarea generală a înto- de conducere
Conducerea combinatului si­ VASILE SCARLAT
vărăşiţilor, s-a ales ca preşe­ Pe lîngă preocupările desti­ artistică alcătuită din 12 per­ derurgic a sprijinit pe furnalişti, Tinerii din oraşul Orăşlie s-au întru- Ei au avut un minunat prilej să dis-
dinte Simion Barbu şi s-a ho­ nate însuşirii lecţiilor, predate, soane, scenete, poezii, etc. dînd în exploatare noua halcjă nit la 1 decembrie a.c. în conferinţa cute despre munca şi activitatea tinc- ca factor al Ofi­
tărît ca întovărăşirea să poarte elevii Şcolii de partid din Deva, In timp ce artiştii amatori, pentru darea de seamă şi alegerea retului din oraş, desfăşurate în decursul ciului local Hu­
denumirea de „Horia“. găsesc suficient timp pentru a îşi pregătesc repertoriul, alţi e- de zgură de la linia 44, ceea nedoara, din anul
se dedica activităţii cultural-ar- levi îşi petrec’ timpul liber în ce a făcut ca ambele furnale noului organ de conducere. unui an de zile, despre realizările pe 1955 îşi îndepli­
12 gospodării colective, să fie deservite conform grafi­ neşte conştiincios
cului. sarcinile. El nu
42 înîovărăşîri agricole tistice şi sportive. club, jucînd ping-pong, şah sau precupeţeşte nici
un efort pentru ca
şi 18 întovărăşiri In prezent, elevii acestei şcoli citind reviste şi ziare. -care ic .obţin zi de zi ş i.în acelaşi cetăţenii pe care-i
deserveşte să pri­
zootehnice pun In repetiţie piesa teatrală Vii sînt şi competiţiile sporti­ Uit multă itenfie mişcării timp despre lipsurile care s-au mani­
„Nunta Ioanei" de Valeriu Lu- de inovaţii festat. mească ta timp ziarele şl revistele
Datorită rezultatelor obţinute ţ ca, pe care o vor prezenta in ve, ce se desfăşoară pe terenul ia care sînt abonaţi, precum şi co­
de gospodăriile agricole şi în- ţ luna decembrie în faţa colecti­ de popice, echipele fiind alcătui­ Problema educaţiei comuniste a ti­ respondenţa.
neretului a fost în centrul discuţiilor
tovărăşirile agricole, precum şi l viştilor din Apoldu de Sus. te din elevi organizează' meciuri
muncii de lămurire desfăşurate I Pe lingă aceasta, tot în ca­ spectaculoase.
de organele de partid şi de i drul şcolii, se pregăteşte un La Trustul IV Construcţii din fante metode care să ducă la o conferinţei orăşeneşti U.T.M. De aseme­
V. COCHECl Hunedoara, există mulţi munci­ creştere a productivităţii muncii. nea, problema organizării timpului li­

»-o-0-3-*-«-O-O-®-# cor de 40 persoane, o brigadă corespondent

tori pricepuţi, cu o veche expe­ Aşa s-a ajuns ca Inovaţia tov. ber a tinerilor a fost mult discutată de ELENA VODĂ

rienţă în producţie. Cu toate a- Emerick Kotty, maistru cazan­ cei care au luat cuvîntul, deoarece a- lucrează de 8 ani
cestea, în primul trimestru al giu la grupul V şantiere Blu- ccastă problemă a fost mult neglijată în secţia construc­
anului curent, au fost primite miug, „Podul rulant provizoriu
la cabinetul tehnic numai două pentru montarea platformelor şi de vechiul comitet orăşenesc, consti­ ţii metalice a
propuneri de inovaţii. Conduce­ carcaselor cuptoarelor adinei", tuind una din lipsurile mari ale a- Combinatului si- '
derurgie-Hunedoa -
rea trustului şi mai ales cabine­ să fie aprobată şi aplicată in cesluia.
ra Din acest an,
tul tehnic, ştiau că mulţi mun­ producţie. Aplicînd-o cu succes, In tovarăşii Zaliaria Ion, Sîrbu
i s-a încredinţat„
citori au un înalt grad de cali­ s-a redus timpul de montare a Domnica, Bruno Virgii, Rusu Valeria
şl munca de di­

ficare şi că aceştia ar putea a- carcaselor la cuptoarele adînci şi Oliser Gheorghe, conferinţa orăşe­ fuzor voluntar. Ea
duce inovaţii preţioase. ¦>Mai şi a platformelor, productivita­ nească U.T.M. şi-a pus toată încrede­ se îngrijeşte ca
ştiau de asemenea că inovaţii­ tea muncii a crescut de trei muncitorii din secţia construcţii

le, formează unul din acei fac­ ori, iar economiile antecalculate rea, alegîndu-i să facă parte din noul metalice să primească la timp pu­

tori care duc la creşterea pro­ s-au ridicat la valoarea de Comitet orăşenesc U.T.M. blicaţiile la care s-au abonat In
ductivităţii muncii, - la uşurarea 395.937 lei anual. luna noiembrie a. c. a colectat 352

condiţiilor de muncă ale mun­ O altă inovaţie importantă, abonamente la diferite publicaţii.

Oraşul Deua, este una dintre cele mai pitoreşti aşezări ale Ardealului. citorilor. De . aceea, prin luna prezentată la concurs,- admisă Curs de instruire M1HAI SNEP
iunie a.c. a fost organizat de şi aplicată, este chiuloasa pen­
către- cabinetul- tehnic, un. con­ tru motor, semi-Diesel, monta­ In ziua de ‘3 decembrie a.c. s-a lucrează în sec­
curs de .inovaţii ¦cu o tematică tă pe motor T.N., realizată de deschis cursul de instruire a secreta­ ţia cuptoare înal­
interesantă : „Executarea con­ mecanicul Iosif Raduly de la în­ rilor organizaţiilor de bază din oraşul te a Combinatu­
strucţiilor;prin mijloace mecani­ treprinderea 409 produse indus­ Orăştie, cu durata de 5 zile. lui siderurgic-Hu-
zate". Această (.acţiune a : fost triale a Trustului IV Construc­ nedoara. Aici el
popularizată ; înArîndur.ile- sala­ ţii. Prin aplicarea ei, se pot Cu începere de ia 4 decembrie a.c., îndeplineşte : şi
riaţilor prin diferite forme ca : manipula zilnic 60 tone elemen­ un asemenea curs. se va deschide şi în munca de difuzor
afişe, •discuţii personale, etc. te prefabricate, înlocuîndu-se Cugir Ia care vor participa secretarii voluntar. In luna
Muncitorii au privit cu interes organizaţiilor de bază de la U.M.G., noiembrie a. c. a
această acţiune şi au pornit la V. ALBU şi de la celelalte intreprinderi şi in­ reuşit să colecte­
stituţii din Cugir.
ze 417 abonamente la publicaţiile

IN CLIŞEU: Centrul şi'strada Karl ¦Marx din oraşul Deva. descoperirea celor mai impor- (Continuare in pag. IIl-a) MJ\RCU e u g e n ia zilnice, săptărhtnale şi periodice, ¦