Page 12 - 1957-12

ZIUA CONSTITUŢIEI-Deva
PR01ETAP1 DIN TOATE ŢARI! F UNIŢI VA L SOVIETICE

O zi j întruchipează oca
mai largă, cea mai
de sărbătoare ] In fiecare an la — înaltă formă de
5 decembrie în
întruniţi in sala festivă a Şcolii 1 Uniunea Sovietică de A. ŞIŞKOV

pedagogice din Deva, elevii, părin• -j se serbează ca o democraţie—o de-
ţii şi cadrele didactice de la cele pa- ] mare sărbătoare a întregului popor mocraţie pentru oamenii muncii, |)8tl-
Iru scoli medii, reprezentanţi ai Mi- ) Ziua Constituţiei primului stat so- tru popor. Lichidînd stăpînirea capi-

nislerului Invăţămînlului şi Culturii, 4 cialist din lume al muncitorilor şi ţă- talului, transformînd mijloacele de

ai secţiilor regională si orăşenească ^ ran'*or- producţie în proprietate obştească, re­

ţ f t r ORGAH AL COMITETULUI REGIONAL RMJLHUNEDOARA Şl ALSFATULUI POPULAR REGIONAL [ de invătămint si cultură, au parii- -j Adoptată cu 21 de ani în urmă, la voluţia socialistă a creat premizele
l cirul la festivitatea ce a avut loc 'i 5 decembrie 1936, noua Constituţie a economice pentru o adevărată demo­
f.
Anul IX Nr. 924 Joi 5 decembrie 1957 4 pagini 20 bani L cu ocazia sărbătoririi, în cadrul re- ] U.R.S.S. a consfinţit prin lege cuce- craţie populară. Ea a adus maselor
t \ ririle poporului sovietic pe calea con- principala libertate — eliberarea de
C latiilor culturale cu străinătatea, a struirii unei vieţi noi, socialiste. Con-
marelui pedagog Ian Amos Komen- stituţia a oglindit pentru prima oara exploatare, ceea ce constituie baza
tuturor drepturilor şi libertăţilor de­
L skl, sărbătorit în întreaga tară si Iu- ]
C mea progresistă. mocratice. După cum se arată în con­
C„ j în isloria omenirii viotona une‘ °' stituţia Sovietică, baza economică a
U.R.S.S. o formează sistemul econo­
., . , . , j rînduiri sociale care a lichidat pentru mic socialist şi proprietatea socialis­
Cu această ocazie, Ministerul In- > , . tă asupra uneltelor şi mijloacelor de
L A P R O C L A M A R E At producţie. Aceasta înseamnă că mun­
L citorii şiţăranii, cele mai largi mase
L sînt stăpînil pămîntului lor, ai subso­
ZECE ANI DE vatamintului si- nCuulturi¦i¦ a n, otării c„a totdeauna . a.su. prirea, socia.lă , şi naţio- lului, ai fabricilor şi uzinelor, mine­
vechea şcoal,aJ de Dn e- J nală, a deschis cele mai largi posi-
învăţători din i .. . .. {,
[l dj at,eaza- d,i.n 187’0, sa- primeas„- l bilităt¦i 1pent.r..u......î.n...f.l.o..r..i.r..e..a tuturor for-
i va, ce *i
>00000<><>00<x>000<>000<><xx>0<x><x><x><>00<xx>0<xxxxxx><>c><>'0<><xx>0<><xxxx>00<x><xx>00<x>0cxxx>00<x>0<>0c>0<xx>c>00<x><. ooooooooc caa denumirea d,e „YŞc coal,a ped,agogi.- tj t¦elor materiale, şi .spirituale ale po-
•, poarelor, pentru ridicarea bunăstării
c că Ian Amos Komenski".
R EP U B LIC II P O P U L A R E R O M IN E c. Profesorul Nicolae Ţîrlea a vorbift/. •¦j* lor materiale şi a nivelului lor cui-
tural.
)

VOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOO 0000000000<X>00000 OOOOOOOOCOOOOOOOOOOOOOO ooo ooooooooo despre viaţa şi activitatea marelui •, Zjua Constiltllţiei U.R.S.S. sc sărbă- lor, căilor ferate, centralelor electrice

txidagog ceh, a cărui contribuţie în } t an„, acesta în condiţiile unui şi altormijloace de producţie.

organizarea, îndrumarea şcolii şi a -j uriaş avînt patriotic In U.R.S.S., se spu­
ne mai departe în
FRUNTAŞ! Sectorul II al minei Lupeni lucrează procesului insiructiv-cducativ a ră- ) al oamenilor sovie- Constituţia Sovietică,
.................... , toată puterea aparţine
d e la în tre p rin d e re a IU C O Iltlll S tftu lu i 1 9 5 8 mas monumentală si străluceşte ca 1 oamenilor muncii de
m f.a...r......c..ă..l..ă..u...z..i.tor d.e-a l,ungul, vea- 1> iici prilejuit de a nive r-
r curd. or. 4 sarea a 40 de am de
Jfr iJ la Marea nRevol,uţ..ie

„B A M P O TO C " Deva LUPENI (de Ia subredacţia ei au mai constatat că produc­ drei Nagy, Ioan Popa, Martin - In continuare, directorul Şcolii pe- j la oraşe şi sate, re­
Socialistă din Octom- prezentaţi de Sovie­
Adamoş şi altele. De asemenea, ^ dagogice, prof. Gh. Achitci, a prczcn- J
noastră voluntară). tivitatea muncii a crescut cu s-au mai evidenţiat în munca ^ tele de deputaţi ai
La sfîrşitui schimbului III din 8,9 la sută, iar viteza de înain­ tat istoricul şcolii de învăţători din ] brie. oamenilor muncii, ca­
de organizare şi îndrumare, prim l Cu re formează baza
ziua de 2 decembrie, minerii tare în abataje a crescut în a- Deva. 1 cît această da- politică a statului
ţ|
socialist. Aceasta înseamnă că
sectorului II de Ia mina Lupeni, cest an cu 20-30 metri lunar. maistrul miner Vasile Luca, ( Viaţa scoţilor din Ardeal a fost ) iă de neuitat a vic- în U.R.S.S. oamenii muncii conduc ei
au constatat că şi-au îndeplinit O contribuţie deosebită la ob­ înşişi statul, rezolvă ei înşişi toate
planul anual şi că au dat pri­ cunoscwtă cu suie de ani în urmă 4 toriei din Octom- problemele. Este suficient să arătăm
că în organele alese ale puterii so-
maiştrii Benedek Birtalan şi Du- t de Komenski, care a îndrumat şcolile ^ br;e se îndepăr-

mele 52 tone de cărbune în con­ ţinerea acestui succes, au adus rnitru Botescu, ing. Dumitru O- f' cu

L din Alba Iulia‘ HaţeS’ LUg0i Şi Ca' 3 tează mai mult în adinculistoriei,
tul anului 1958. De asemenea, brigăzile conduse de minerii An­ priş şi Ioan Popescu. L ransebeş. Noua denumire a şcolii ce 4 afit -ese maj depljn ş,maj vju ,a

L va purta pe frontispiciul ei numele 1 jvea|ă inf|uen{a ej asupra vieţii p0.
In prima zi de lucru din luna decembrie l
l marelui pedagog, impune colectivului J poarelor Uniunii Sovjetice> asupra

t de elevi şi cadre didactice a şcolii ^. d--e-s--t-i-n-u--l-u--j î-n--{-r--e.g..j.i....l.u..m....i......,.n..f_ărp-i-u-i-n--d- .r.e.

ANINOASA (de la subredac­ luna decembrie, îl dovedeşte în torului III, cu o realizare de [_ ohligaţia de a răsplăti prin mutic ^ voluţia socialistă, apărînd cuceririle vietice, în Sovietul Suprem al
ţia noastră voluntară). prezent graficul de producţie. In rodnică încrederea acordată. 4 ei într-o luptă nemaiauzit de grea,
dimineaţa zilei de 3 decembrie, U.R.S.S. Sovietele supreme ale re-
Dornici de a da viaţă angaja­ pe graficul de producţie al mi­ 104,7 la sută. Succesele însem- je­ Serbarea festivă s-a încheiat cu ^ clasa muncitoare din Rusia în alian- publicilor unionale şi autonome,
mentelor luate în întrecerea la nei Aninoasa au fost trecute ci­ în Sovietele locale activează peste
care au pornit pentru a întîm- fre deosebit de grăitoare. Secto­ nate obţinute de sectoarele mi- [_ un frumos program artistic în lini- ] ţă cu ţărănimea muncitoare, sub con- 1.500.000 de deputaţi. Deputaţii So­
pina cea de-a 10-a aniversare a rul IV Priboi, sector care lună vietelor sînt trup din trupul poporu­
proclamării Republicii Populare de lună a avut de întîmpinat o nei au făcut ca planul zilnic pe t Inle romînă şi cehă, condus de prof. 4 ducerea Partidului Comunist, şi-a în- lui, oameni ai muncii din uzine şi de
Romîne, minerii de la exploata­ seamă de greutăţi, a reuşit prin pe ogoare, oameni de ştiinţă şi cul­
rea Aninoasa au păşit în luna sprijinul deosebit dat de condu­ exploatare să înscrie în dirninea- ^ Ioan Mnnteanu. deplinit cu cinste marea ei misiune is­ tură, lucrători ai organizaţiilor de
decembrie cu hotărîrea de a cerea sectorului, să încheie pri­ stat şi obşteşti, oameni aparţinînd
munci mai bine şi mai spornic. ma zi de lucru din noua lună, ţa zilei de 3 decembrie, o de- L Prof. T1TAN1A P. MĂRGH1TAN torică — a construit prima societate tuturor naţionalităţilor ţării.
Conducerile sectoarelor s-au în­ cu planul realizat în proporţie
grijit ca din prima zi de lucru de 110,9 la sută. Colectivul sec­ păşire de 4 procente. socialistă din lume, a deschis între­ Statul Sovietic dezvoltă prin toate
brigăzile să fie asigurate cu ma­ torului IV Priboi este urmat de mijloacele democraţia socialistă, se
NICOLAE MUNTEANU terialele necesare (lemn, goale, colectivul sectorului II care şi-a gii omeniri calea spre un viitor lu­ preocupă de atragerea şi mai largă a
cioplitor. aer), astfel ca munca să nu în- realizat* planul zilnic în propor­ maselor la conducerea construcţiei e-
tîmpine greutăţi. ţie de 106,1 la sută. Pe locul III minos. conomice şi culturale. In ultimii ani
Datorită bunei calificări pro­ în întrecerea din prima zi de lu­ în Uniunea Sovietică au fost luate
fesionale el işi depăşeşte in Entuziasmul cu care minerii cru, se situează colectivul sec- Revoluţia din Octombrie a vestit măsuri necesare în vederea restabi­
•medie norma de producţie cu exploatării Aninoasa au început lirii depline a principiilor democratis­
lucrul în prima zi de muncă din începutul acelor măreţe schimbări so­ mului socialist, exprimate în Consti­
15—20 la sută. tuţia U.R.S.S., au fost lărgite conside­
ciale care au fost consfinţite în Con­ rabil drepturile republicilor unionale
şi ale organelor sovietice locale în
stituţia U.R.S.S. şi de care se mîndreş-

te pe bună dreptate poporul sovietic.

Ea a sfărîmat vechiul aparat de stat

antipopular, burghezo-moşieresc, a creat

un nou aparat al puterii, care expri­

mă interesele vitale ale oamenilor

După 10.000 ors ds funcţionara muncii. Spre deosebire de democra­

continuă... ţia burgheză, care a fost întotdeauna diferitele domenii ale activităţii lor.

şi în toate ţările capitaliste de fapt Stăpîn cu puteri depline al vieţii

La capătul ultimelor verifi- cost pe kcal şi în acelaşi şi în fond o democraţie pentru mino­ sale, al ţării sale, poporul sovietic

cari tehnice, clapă mai mult de timp se pun in valoare marile ritatea exploatatoare, puterea sovietică nu-şi precupeţeşte forţele şi munca în

10.000 ore de funcţionare con- rezerve de Lignit din ţară. Da- lupta pentru întărirea continuă a pu­
iinuă, primele gazogene pe lig- to'rită gazogenelor, fabrica de
nit fabricate in ţară şi date in produse refractare din Baru Petru Muntea.nu, . forjor . Ia uzina Se intimplă la radiatelevizor terii statului socialist. In prezent Uniu­
exploatare la fabrica de pro­ Mare a putut realiza o tempe­ „Victoria", din Călan, este cunosv
duse refractare din Baru Mare ratură mai ridicată decit cea cut pentru calitatea pieselor pe ca­ nea Sovietică este un stat industrial
s-au dovedit a fi la fel de re le forjează. La el, rebutul a de­
bune ca agregatele similare de obţinută prin arderea cu lemne, venit o amintire., . înaintat al lumii si ea poartă sus stea-
fabricaţie străină.
reducinct ciclul de fabricaţie cu IN. CLIŞEU: Petru Munteanu, Era în plină, amiază de toamnă, harnici în întrecerea la care au por- ¦ gu, progresllIui socia, şi tehnico-ştiin-
Capacitatea de producţie a lucrînd la forjarea unei piese.
10—15 la sută. In curtea exploatării miniere. din A- nit pentru întîmpimrea sărbătorim ¦ 1jfic_ Volumu, globa, al prodllcţiei jn.

SZABADOS IOSIF ninoasa era animaţia de fiecare zi. celei^ de a X-a aniversări a pro- « dustriale a U.R.S.S. va depăşi în 1957
cioplitor. Zeci de mineri se opreau la „arcul clamăm Republica noastre populare « dg 33 dg orj nive| (|| din i 9I3- |\juniai

Este un muncitor sîrguincios. de triumf" unde - după ce un ve- sînt cei din sectorul III care şi-au * hidrocentraIa de la Kuibîş6v care nu
Zilnic işi depăşeşte norma de
producţie cu 10—15 la sută. gazogenelor romineşti este de teran al minei controla siguranţa realizat de pe acum sarcinile anuale; ¦ dg mţllb ţn aj-unul aniversării a 40

REÎWOIŢI-VA din timp > uu-i lămpilor se înd1reptlau s__p__r__e 1p_ u. . ţi u. i ri, de/4 rt pr\l/art nm . Şv i#' c/»rf rar 1inii c/-<u11 l1 mn-/a* iur rilt/af rt săr»zi « de ani de la Revoluţia din Octombrie,
ABONAMENTELE scoată în evidenţă unele bri- % a fost pusă în funcţiune înainte de
3.500 m.c. pe z i ; gazul mixt In v e d e re a s ă rb ă to rilo r de iarnă spre a intra în adincul muntelui. găzi din sectoarele I, II şi IV, care * (ermen C(| întreaga fi. putere va pr0.
la ziarul „DRUMUL produs are o putere calorifică
SOCIALISMULUI" Mai era o oră pînă cină sirena ur­
Abonamentele se fac de circa 1.200 kilo-calorii pe Recent, Departamentul comerţului in­
la oficiile poştale prin fi puse în vînzare în magazine în luna ma să anunţe . începerea , lucrului s-au dovedit demne de a fi popu- * duce de peste 3 ori mai multă ener­
factorii poştali şi difu- metru cub. Randamentul de terior a luat o serie de măsuri me­ decembrie cantităţi însemnate de bom­ pentru cei din schimbul II. Din pîl- tarizate. X gie electrică decît se producea în în­
zorii voluntari. boane, ciocolată şi alte dulciuri, lătnîi,
gazeificare al instalaţiei este de nite să asigure în preajma sărbăto­ portocale, precum şi specialităţi de niile megafoanelor instdlate in curtea Clişeul următor înfăţişa un număr | treaga Rusie prerevoluţionară, în anul
pescărie, vinuri şi altele. S-au luai
circa 65 la sută, fapt care o rilor de iarnă desfacerea unor cantităţi măsuri speciale pentru buna aprovizio­ minei se răspindea pină departe me­ de 6 muncitori ce dormeau în sub- * Industria şi ştiinţa sovietică,
nare a populaţiei cu zahăr, făină şi 1913.
situează la nivelul instalaţiilor de sortimente sporite de mărfuri ali­ drojdie de bere. lodia unui joc popular ce înveselea teran în timpul orelor de lucru.

similare din străinătate. mentare şi industriale de larg consum. Unităţile de alimentaţie publică vor mai mult pe cei ce urmau să in­ Aici crainicul nu veni îndată ,cu omul sovietic au creat racheta balisti-
pune la dispoziţia consumatorilor va­
Folosirea acestor gazogene Vor fi puse în vînzare cantităţi spo­ riate sortimente de preparate culina­ tre în şut. deznodămintul ci puse spectato- L că intercontinentală, au lansat primii
re, dulciuri şi prăjituri, specifice săr­
pe scară industrială rezolvă a- rite de prcparaie din carne, orez, pro­ bătorilor de iarnă, şi vor livra comenzi Deodată, melodia jocului a fost rilor o ghicitoare: ¦> sateliţi artificiali ai pămîntului, care
sigurarea cu energie, in spe­ pentru acasă. Totodată se va dezvol­
cial a industriilor îndepărtate duse făinoase, unt-margarină, brînze- ta şi reţeaua de producţie şi desfacere filată uşor, iar peste puţin se auzi Ce e dulce şi mai dulce au ridicat la mare înălţime deasupra
de sursele energetice obişnuite turi, legume şi fructe, precum şi de a preparatelor şi semipreparatelor de
— petrol, lemn, gaz metan şi produse alimentare semiindustrializate. vocea unui crainic care anunţa o Şi pe taler nu se taie, planetei noastre gloria ţării Consti­
înlocuieşte ca succes utilizarea Vor fi organizate magazine şi raioane Dar. din el uneori gustă
combustibilului, superior. In a- special amenajate pentru vînzarea le­ nouă emisiune a radiotelevizorului Şi minerul jos în baie (mină) ? tuţiei socialismului victorios.
cest fel se ieftineşte preţul de minei. Minerii se opriră din drum.
gumelor şi fructelor congelate. Vor mai Se aşezară în faţa aparatului, aş- Spectatorii se priviră, dădură d in 1 In prezent în Uniunea Sovietică se

teptînd cu nerăbdare începerea e- umeri şi pînă ca vreunul să poală * elaborează un plan de perspectivă al
misiunii. Au îndrăgit mult aceste da un răspuns, crainicul adăugă: « dezvoltării economiei naţionale, care
-a—^ •>**•••»¦•*** . .0. ’»* emisiuni şi nu vor să le scape una Somnul este cel mai dulce « _____________________

j Doi întovărăşiţi povestesc.., bucătărie. măcar. Ce pe taler nu se taie (Continuare în pag. 2-a)
ATagazinele de produse industriale — Stai ortace, să vedem ce ne Dar sepractică adesea
Şi la Aninoasa-n baie (mină). —07*ro—

* f T ) aCp^rinzi vo^rbăr Ucun loScau^’ito^rii ccaaresănUsevoarfl^ee^îen nvuomrbaăi . Cu­ două vaci, sau chiar de doi de larg consum vor pune în vînzare mai aratătelevizoru' nost', se a- Hohote de rîs izbucniră în ritului | Vizita studenţilor
iul, vrînd-nevrînd afli multe, viatele lui sînt, nu numai as- cai. Bine să mti ca să poţi ara în această perioadă însemnate canti­ dresă un miner între două vîrste spectatorilor şi îndată se află că * romîni în Iugoslavia
Oamenii povestesc mai ales cultate, dar şi urmate de oa- o jumătate de hectar. Aceas­ tăţi de mărfuri de sezon, precum şi de unui tinăr ce se îndrepta spre a- cei în cauză erau Cadar, Prisccaru, ţ
despre munca lor, despre via- meni. Tocmai de aceea a şi ta înseamnă muncă multă, jucării şi podoabe pentru pomul de teliere. Popescu şi alţii din sectorul III. *
ţa nouă pe care o trăiesc. In fost ales preşedintele înlovăi- cheltuieli mari. Lucrînd cu iarnă. De la 10 decembrie va începe
tractorul, povestea, se schimbă. vînzarea brazilor prin centre speciale. — Stau, Szabo baci, Dau bonul Şi, în iimp ce clişeele radiote- 0 Răspunzînd invitaţiei Uniunii studen­
vocabularul ţăranilor munci- răşirii. Acesta ară 5 hectare la zi. A-
lori sînt acum tot mai frec- Dacă aşa stau lucrurile, a- poi nu poli. pune arătura fă­ Desfacerea în bune condiţiuni a can- pentru o secure la atelier, şi mă levizorului se succedau, spectatorii % ţilor iugoslavi luni seara a părăsit
lilăţilor sporite de mărfuri alimentare
şi industriale, în sortimente deosebit înapoiez. îm i place să... au aflat despre munca spornică a * Capitala îndreptîndu-sc spre Belgrad o

N-apucă să termine vorba că vo- celor de la sectorul V. care înain- « delegaţie a Uniunii asociaţiilor stu­

cea celor doi crainici se auzi din tează iot mai mulţi metri, pentru * denţeşti din R. P. Romînă, condusă

vetite cuvinte c a : tractor, gos- tund putem să fim siguri că cută de plugul tras de aniina- de variate, va fi asigurată şi prin lăr­ nou alternativ. „Aici Radiotelevizorul, a deschide noi locuri de muncă ce- ¦ 4e Ic)n Teoreaiiu, secretar al comitetu-
podârie colectivă, întovărăşire, bătrînul Groza ştie să facă girea reţelei şi a raioanelor magazi­ aude, vede şi spune iot. Peste un jor de ta cărbune, despre contri- « lui executiv a U.A.S.R.
T. MARIAN

agrotehnică înaintată etc. discernămint între ceea ce (Continuare în pag. 2-a) nelor exislente, organizarea unor chioş­ minut îşi începe emisiunea!". bufia tinerilor de la lămpăria minei. I Timp de 10 zile cît va dura vizita
curi, tonete şi puncte de vînzare; ma­
— Munca noastră, a ţăra- este bine şi ceea ce nu este ..*.*•.o• »•••*••»•••• gazinele care se află în curs de ame­ Numărul celor ce se strînseră în pentru asigurarea Lămpilor de mi- * în R. p, p. Iugoslavia, reprezentanţii

nilor muncitori, nu mai sea- bine, între ceea ce este folo- jurul radiotelevizorului întrecea ci- neri, despre cei ce împiedică bunul t studenţilor romîni vor face un schimb

rnănă acum nici pe departe cu sitor vieţii şi ceea ce nu este najare vor fi deschise pînă la 15 de­ fra de 200. Nerăbdarea ¦lor a fost mers al producţiei prin absenţele % de experienţă cu colegii lor iugoslavi

cea din trecut. folositor. cembrie. Vor fi organizate numeroase curmată, căci peste puţin, pe ecra- nemotivate de la lucru şi multe alte X vor pLlrta discuţii asupra probleme-

Aceste cuvinte le spunea în- El obişnuieşte ca zilnic să expoziţii cu vînzare. nul aparatului apăru poza uriaşă ce . aspecte pozitive şi negative. « jor legate de colaborarea dintre orga-

tr-una din zile un ţăran mun- sfătuiască pe îndoielnicii din In ajunul sărbătorilor se vor stabi­ înfăţişa munca unor mineri de la Minerii schimbau între ei cuvinte % nizaţiile studenţeşti din cele două ţări.

citor din Băcia, raionul Hune- sat să se înscrie în întovă- li, in funcţie de condiţiile locale, orare cărbune. Vocea crainicului veni să de mulţumire pentru reuşita progra- X

doara. Omul grăia un mare a- răşire, arătîndu-le că oricît de speciale prelungite de funcţionare a întregească ceea ce apăru pe ecran, inului. Minerul Iuta Auguslin, şeful X Cu fiecare an, bilanţul construc­

devăr. Nimeni nu poate tăgă- mult s-ar strădui ei, în mica magazinelor. Şi spectatorii au aflat că cei mai unei brigăzi de la sectorul 6 al mi- X ţiilor de locuinţe din localităţile
uei' se apropie de un grup de iova- \
dui faptul că tractoarele care gospodărie individuală nu vor Văii Jiului, se îmbogăţeşte. La U-
. •> răşi activişti de la raion şi regiu- X ricani, pînă la sfîrşitui acestui an,
trag, aproape în fiecare sat, izbuti să învingă înapoierea şi
OOC OOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOO O
J ne, ce înfîinplător se aflau la mina j vor fi date în folosinţă încă două
f brazde adinei peste ogoarele să-şi. asigure o viaţă din ce Reuşit program artistic şcolar

* unite ale colectiviştilor şi. în- în ce mai înfloritoare. O viaţă ¦t LICIU LUCIA 4% blocuri a cîte 27 apartamente.

tovărăşiţilor, nu au schimbat cu adevărat înfloritoare, o In duminica trecută, la Orăştie, în călrc Vulcu Bujor şi de literatură d e j (Continuare în pag 2-a) * In clişeu: blocul nr. 7 din Uri-

viaţa ţăranilor muncitori, viată civilizată poate fi asigu- cadrul Şcolii medii, a fost prezentat către Ion Iliescu. Concursul a fost cîş- ţ { t cani, în construcţie.

Cu ajutorul tractorului ei pot rată numai pornind pe calea un reuşit spectacol de către elevi. Co­ tlgat de clasa X B, prin reprezen­

să lucreze mai bine păinîn- agriculiurii socialiste, rul a interpretat reuşite cîntecc pe tanta ei Rodica Pinter care a dat cele

tul şi să-i smulgă roade mai Iată, de pildă, ce spunea in- clase şi în ansamblu precum şi. fru­ mai multe răspunsuri exacte. Ambele

bogate. Şi, cu cît sporeşte mai tr-una din zile, întovărăşiţi/' ...... ...... moase dansuri. clase participante la concurs au fost

mult rodul holdelor, cu atît Groza, unui grup de oameni Nu de mult, fabrica de teracotă din In partea a doua.a programului, în­ bine pregătite- şi disputa pentru punc­

creşte şi bunăstarea, oameni- adunaţi in jurul să u : Deva şi-a îndeplinit planul de produc­ tre clasa X A şi X B a.avut loc con­ taj a fost dîrză.
tor. — Îmi amintesc cum lucram ţie pe anul 1957. La acest succes şi-a
cursul „Drumeţii veseli prin Orăştie". Este dc remarcat în organizarea a-
etnd eram individual. Ştiu că
adus o contribuţie şi Iulian Moldvai, In vederea bunei reuşite a concursu­ cestei serbări sprijinul deosebit dat de
l / ! ron Groza din Băcia a vă amintiţi şi voi, fiindcă de care îşi depăşeşte zilnic norma de lu-
* C7L văzut multe de-a lungul atunci, au trecut doar 5 ani. j lui, celor două clase aflate în concurs comitetul de părinţi şi dacă s-ar fi in­

* celor 66 de ani pe care i-a Munceam, mai greu ca acum j cru. El lucrează piese din ceramică Ii s-au predat cunoştinţe de arheolo­ stalat pe scenă un microfon, (în spe­

; împlinit. In sat el e socotit ca şi mult mai. mult. Ştiţi cît se | pentru sobe de teracotă. gic, de către tov. Zimbovschi de la cial pentru partea a doua a progra

un om cu judecată, ca un om poate ara cu un plug tras de In clişeu: iulian Moldvai, la locul muzeul din Orăştie, de istorie, de că­ inului) reuşita ar fi fost netă.

U- -t•••••»•*t • *•* *••••' •*•»#•»*«*#'-1 de muncă. tre Ioachira Rodeanu, de geografie, de