Page 9 - 1957-12

Pag. 2
¦j
CU ELE
WE MÎNDR
FLORICA DAN
lucrează la cooperativa „Moţul" Baia
de Criş, la croit pielea. Ea îşi depă-
1seste lunar norma cu peste 10 la sută.
LET1ŢIA CIOROGARU
inginer, şefa laboratorului de la Uzina
cocsochimică a Combinatului siderurgic
Hunedoara.
ELENA MARCEA
lehniciană-planificatoare la lurnătoria
C.S.H.
I p r ca '¦ v
xiim m m m
ELISABETA ROSTOHAR
muncitoare fruntaşă la l.A.R.T. Deva
Mantou confecţionat din stofă
plină, de'culoare albastră. Cro­
iala este dreaptă, ,simplă, singu­
ra garnitură fiind tighelul în
faţă, la buzunare şi la manşete,
T>RUM u l SOCIALISMULUI Nr m
AngajancBle Femeia activista
îndeplinite
¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦*¦¦
Veşnic neobosită, mereu preoctiplţir drumtndu-i permanent pentru a exe- J
du-se de sarcinile ce4 revin pe linie
Luna trecută comisia de femei a de sfat popular. Aşa imi fusese ca­ cuta lucrările agricole in timpul op- °
raionului Petroşani a ţinut o şedin­ racterizată tov. Bekes Terezia, vice­
ţă de lucru în oare a întocmit un preşedintă a Sfatului popular raio­ timf şl-a căpătat stima acestora, da- ¦
plan de muncă axat pe participarea nal Alba şi responsabilă a comisiei
femeilor din raion la munci voluntare. de femei. tofită sfaturilor care s-au dovedit +
Astfel s-au prestat 3.000 ore muncă
voluntară în diferite acţiuni. 27 de Faptele acestei femeif confirmă bune. I
femei din Petroşani, au ajutat la des­ intru totul aceste afirmaţii. De aceea
cărcarea unui vagon de globuri pen­ In timpul campaniei de treieriş, o
tru magazinele O.G.L. industrial. Alte
19 femei au muncit voluntar timp de iov. Bekes Terezia a fost trimisă in »
două zile la depozitul Aprozarului
unde au insilozat în vederea iernii comuna Oarda pentru a lămuri ţa- *
mari cantităţi de friicte.
rănii muncitori să vindă statului sur- X
De asemenea, comitetul de sprijin
de pe lîngă Spitalul Unificat format ¦ ne-am hotărit să v-o prezentăm. plusul de cereale. In numai două zile X
numai din femei a confecţionat be­
CIFRE ŞI FAPTE I nevol 328 scutece, patru pijamale şi ¦???*¦ Dar este, greu să alegi din noianul peste 1.000 kg grîu au fost vîndute X
cămăşi de noapte. Şi la cantina de de fapte, pe care le-a realizat sin­ statului. Faptul că comuna Oarda %
ajutor popular din Vulcan un număr gură sau cu ajutorul femeilor şi al şi-a realizat în întregime planul la X
de 14 femei au ajutat la insilozarea
t*t Astăzi în întreprinderile regiunii noastre sînt în­ Jţ in gospodăriile agricole colective şi întovărăşiri cartofilor pentru iarnă. ¦¦¦¦¦¦¦¦*¦¦*¦¦? cetăţenilor, pe cele mai reprezenta- contractări şi achiziţii de grîu se %
cadrate în producţie un număr de 14.465 femei. Din a- sînt înscrise peste 10.000 de femei. Din acestea în con­ tive, căci fiecare îşi are importanţa
cestea aproape 8.000 femei sînt antrenate în întrecerea siliile de conducere au fost recrutate peste 100 de femei. ¦o*¦*¦¦ sa. Multe fapte nu i se pot atribui datoreşte pe de o parte şi muncii
socialistă. în mod direct, dar contribuţia ei s-a
-&¦ Comisiile de femei au antrenat femeile pentru a făcut simţită. desfăşuratede ea. J
in întreprinderile din regiunea noastră au fost deveni crescătoare de cît mai multe păsări. Astfel s-a
constituite 215 brigăzi de producţie. Peste 1.500 femei reuşit ca femeile gospodine să crească în acest an aproa­ Campaniile agricole din acest an Ca deputaiă raională în circum- J
sînt azi fruntaşe în întrecerea socialistă, iar alte 140 fe­ pe 2.000.000 de păsări. a fost o preocupare de fiecare zi.
mei sînt inovatoare. La însâminţări, la treieriş, la recol- scripfia Teiuş, iov. Bekes a muncit %
-k La conducerea treburilor obşteşti au fost atrase ţări, tov. Bekes Terezia a muncit
•fr Pentru ridicarea nivelului politic şi cultural al fe­ un mare număr de femei. Astăzi 816 femei sînt deputate neobosit. Acest lucru îl confirmă cu necontenit pentru ca propunerile fă- %
meilor, au fost înfiinţate în regiune peste 1.500 cercuri comunale, 172 deputate orăşeneşti, 106 deputate raionale târie locuitorii comunelor Sîntimbru,
de citit. şi 19 deputate regionale. cute de alegători să se realizeze. Şi *
Au fost conferite, pentru activitate deosebită des­ -V Cele 138 femei ingineri care lucrează în între­ dacă nu a contribuit în mod direct *
făşurată în întreprinderi şi instituţii, cit şi pentru muncă prinderile din regiunea Hunedoara se bucură de stima
de folos obştesc, unui număr de peste 1.300 femei, me­ întregului colectiv de muncă respectiv, datorită sîrguinţei la aceasta, sfaturile şi ajutorul în *
dalii, ordine şi alte distincţii. şi priceperii în muncă de care dau dovadă.
rezolvarea diferitelor propuneri s-au *
simţit din plin. Astfel de propuneri ¦
oo¦ realizate sînt construirea de podeţe, ¦
Teiuş, Sremţ, Ighiu şi altele. In- mutarea pieţii din centrul comunei, •
începerea construcţiei şcolii de 10 *
ani ş. a. O contribuţie însemnată a $
avui-o tov. Bekes şi la construcţia J
şcolii din comuna Feneş, în special *
Acolo unde 90 la sută sînt femei Ia procurarea materialului lemnos. J
Neobosită s-a dovedii a fi tov. Bekes *
şi în munca de lămurire a celăţe- *
Un procentaj specific maşini sînt mînuite de diferite mun­ nicit o tradiţie, aceea de a 1nu ceda nilor, şl In special a femeilor, de a *
şi o predilecţie citoare. sub nici o formă locul de fruntăşie".
spre frumos intra în formele socialiste' de lucrare ¦
Ne-am oprit lîngă o maşină Kett.
După felul producţiei sau a! orga­ Aici am făcut cunoştinţă cu tovară­ Cresc oamenii a părninţului. La Coşlariu, 5 femei ¦
n izării muncii, fiecare instituţie sau şa Qlga Găldeamu. Nu a fost nevoie
de prea multă intervenţie, pentru a au intrat în noua întovărăşire agri- ¦
întreprindere are un specific. Dar, afla că ea este conducătoarea brigă­
specificul despre care vrem să vor­ zii nr. 11. Cît priveşte munca şi rea­ Chiar de la înfiinţare, brigada 01- colă de curînd înfiinţată, în urma ¦
bim este cu totul de altă natură.. Spre lizările acestei brigăzi, faptele vor­
exemplu, vizitezi fabrica „Sebeşul". besc d e . la sine. Spre exemplu, rea­ gâi Găldeanu a fost o adevărată muncii de lămurire desfăşurată de ea. *
Aici, pe lîngă particularităţile oare lizarea planurilor lunare se face în
sînt comune oricărei întreprinderi, ai medie de 108—109 la sută. Membrele pepinieră de creştere a oamenilor. Dar tov. Bekes Terezia este si •*>
să observi un lucru care la început brigăzii folosesc la maximum cele mamă bună. Cel mai mare fecior al *
îţi pare ciudat. La fiecare pas întîl- 480 minute de lucru şi dau în ace­ Gînd a pornit la drum, brigada avea
neşti aproape numai femei. Bărbaţii laşi timp produse de bună calitate.
îi poţi număra pe degete: portarul, Zilnic, din mîinile harnice ale celor în componenţa ei şi pe comunista S. familiei, Gheorghe, elev la Şcoala <>
şoferii, cîţiva tehnicieni etc. Şi cum
e şi normal, îţi pui întrebarea: „Să 7 membre ale brigăzii pornesc spre Elisabeta. Ba le-a mobilizat pe cele­ superioară dc marină, este fruntaş ¦
fie oare vre-o întâmplare ?“. Răspun­ alte operaţiuni mai complicate, peste
sul însă îi primeşti îndată ce pătrunzi lalte fete în procesul de producţie şi la învăţătură. Nici cel mai mic, Şle- *
în secţiile fabricii. 2J300 perechi ciorapi. Este o cifră
care chiar de la începutul anului a le-a îndrumat să se califice. Astăzi, fan, elev în clasa a V-a nu des- •>
Peste tot se lucrează cu multă mi­ situat brigada pe locul l, în cadrul
gală. Mai dibace, mai răbdătoare pen­ toate sînt stăpîne pe meserie şi se minte tradiţia de elev bun la invă- *
tru munca de tricotare s-au dovedit întrecerii socialiste.
a fi femeile. Ble au întotdeauna o Vorbind despre cauzele acestor suc­ descurcă cu uşurinţă la locurile de ţălură. Serile, de multe ori, mama %
predilecţie spre lucrurile migăloase,
dar în acelaşi timp frumoase. De a- cese, comunista S. Elisabeta — care muncă. Ca o consecinţă a muncii con­ şi le consacră ajutorării tui Şle- X
ceea, pe întreaga întreprindere femeile
reprezintă un procentaj de 90 la sută. este şi membră a brigăzii — a spus: ştiincioase, multe dintre ele au fost fan la pregătirea lecţiilor. *
„Sîntem o brigadă cu o vechime de V. F.
Acesta este specificul despre care vor­ premiate. Printre acestea se numără t
beam, al întreprinderii „Sebeşul". aproape 6 ani. Cum s-ar zice, avem
şi utemista Maia Schuler, care de cu­ La secţia marochinăHi '& tfwpe raiivei „Moţul" din Baia 'de Criş, con­ Bobinatori
O brigadă cu tradiţii o tradiţie. La Înfiinţare, am pornit la rînd a . primit drept răsplată a muncii, fecţionarea sacoşelor din virUlin este o muncă migăloasă dar îndrăgită
lucru cu fetele pe care le avem şi o primă excepţională. Aparent, meseria de bobina­
Pătrunzînd în secţia apretură-fini- astăzi. Această omogenitate ne-a per­ toare pare fără multă importan­
saj nu auzi decît un zumzet monoton mis să ne cunoaştem reciproc şi să De asemenea, antrenarea fetelor la mult de femei. Printre muncitoarele acestei secţii se numără şi tovarăşa ţă. Şi totuşi departe de a fi aşa.
de maşini. Dar, printre firele de mă­ împărţim sarcinile de producţie, după Să cunoşti meseria de bobina­
învăţămîntul de partid. şi U.T.M. a Constanţa Lucaci} care pe ultima lună a realizat planul în proporţie de 136 toare e ceva.
tase şi bumbac, care formează un posibilităţile fiecăreia. Fetele sînt
adevărat păienjeniş, observi. că aceste destul de conştiincioase şi discipli­ fost întotdeauna o preocupare a co­ la sută. Tînăra Eva Sicoie, bobinatoa­
re la atelierul electric de repa­
nate. In brigada noastră s-a stator-- munistei S. Elisabeta. Acum îţi este In clişeu: tov. Constanţa Uicaci la locul de muncă. raţii a Combinatului siderurgic
Hunedoara, este mîndră de pro­
mai mare dragul să asişti la o dis­ - •«L> -US> fesia ei, a îndrăgit-o şi nu o
cuţie de politică internă sau interna­ consideră mai prejos decît alte­
le. De fapt are dreptate. Prin
ţională în cadrul brigăzii. Toate mem­ EC H PA profesia ei concurează direct la
brele brigăzii au căpătat acum o ma­ producţia de fontă, oţel, lamina­
te, cocs. Cum ? După cum ştiţi,
turitate politică. Chiar conducătoarea la toate agregatele combinatului
se utilizează curentul electric.
brigăzii — tov. Olga Găldeanu a de­ fruntaşelor in producţie Dacă se defectează motoarele
venit de curînd candidată de partid, electrice, dacă nu-s reparate la
timp, sau dacă sînt reparate de
iar mezina brigăzii — tînăra Marga-' Fiecare dintre noi, cînd intrăm în „Fabrica de marmeladă Haţeg, regiu­ mîntuială, indiscutabil că aces­
reta Kauffer — îşi pregăteşte formele magazinele alimentare, printre alte nea Hunedoara". tea grevează asupra producţiei
pentru a primi carnetul roşu de produse întîlnim : sticle cu sirop, bor­ In schimb, cînd motoarele elec
U.T.M. Cu aceasta, nici. una din cane cu dulceaţă, cu gem de diferite Desigur că la bunul ei renume, co­ trice sînt reparate la timp şi' bi
membrele brigăzii nu este în afara fructe, marmeladă, sticle ou suc de lectivul fabricii îşi are partea sa de ne, producţia merge, dacă bine
organizaţiei de partid sau U.T.M. contribuţie. Muncitoarele de aici (co­ înţeles nu intervin alţi factori
Tînăra bobinatoare merge deşi
I. MANEA fructe, etc. Pe multe dintre ele citim: lectivul fabricii este format în majo­ gur, pe calea cea din urmă. Bo­
ritate de femei) şi-au ridicat conti­ binează sau rebobinează la
o o c o o o o o o o o o o o o o o o o o o o o o o o o o o o o o o o o o o o o o o o o o o o o o o o nuu calificarea, căutînd să dea pro­ timp, bine, toate motoarele ce
i se încredinţează. Mai zilele
duse de calitate, să satisfacă cerin­ trecute a rebobinat spre exem­
plu, un important motor de 30
DE VEGHE ţele consumatorilor. Printre ele, întîl­ Kw. La recepţia lui reparaţia s-a
dovedit de calitate, ca de obi­
nim pe Irina Ril, una din cele mai cei. Candidata de partid Eva
Sicoie, care lucrează de mai bi­
vechi muncitoare ale fabricii, acum ne de trei ani în această secţie
ca bobinatoare calificată, nu-şi
BRAD (de la subredacţia noastră de speranţă sau despre o soră care maistru de fabricaţie. Despre femeile aminteşte să fi executat în anii
voluntară). Era pe la sfîrşitul anu- făcuse ştiu eu ce alte isprăvi, Dar ce au trecut vreo reparaţie de
din echipa ei, conducerea fabricii vor­ mîntuială. Nu, aşa ceva nu se
poate, i-ar crăpa obrazul de ru­
lui 1954. O zi rece de toamnă, plo­ în locul unei asemenea eroine ieşi­ beşte cu mîndrie, socotindu-le printre şine.
aie şi tapoviţă. O fată tinără, simplu tă din comun, am găsit o fată plină fruntaşele în producţie. De fapt echi­
îmbrăcată, intră pentru prima oară de modestie, tăcută, căreia tiu-i pla- s pa tovarăşei Irina Ril, este cea mai
pe poarta spitalului din Brad. Era ce să se vorbească prea mult des constantă în realizările pe care le ob­
Anastasia Bogoş, de fel de prin păr­ pre ea. Ajutorul pe care îl dă la ţine. Augustina Radu, Maria Kiss,
ţile Dejului; terminase şcoala sani­ naşterea noilor cetăţeni ai patriei, ^
tară, şi fusese repartizată aici, la oare nu constituie un lucru demn de Iuliana Valter şi Maria Breteanu, din
această echipă, muncitoare la secţia
Brad. toată lauda? Fireşte că da. cazane, au fost de mai multe ori pre­
Cele mai multe lucruri le-am aflai
miate pentru depăşirile de normă pe
O întilnisem printre pătucurile al­ despre ea de la tovarăşul doctor, de care le obţin. Şi în general, cele 25
be, în camera noilor născuţi. Mi se la colegii ei de muncă. Pentru meri­ de femei din echipa tovarăşei Irina
părea că purta în braţe un ghcmo- tele ei, tineretul din cadrul spitalu­ Ril, lucrează cu hărnicie, reuşind să
toc învăluit în scutece, pe care îl lui i-a acordat cinstea de a fi se- f realizeze mai în fiecare lună depăşiri
aşeză cu multă grijă într-un pătuc. cretara organizaţiei U.T.M., iar în X
Aflasem însă că era o nouă cetă- cadrul sindicatului este responsabilă ) de 28—30 la sută.
teancă de curînd născută şi o che- cu educaţia sanitară. In această echipă, nici fluctuaţia nu
este aşa de mare ca în celelalte echi­
ma Mariana. Atras de privelişte, De multe ori, in clipe de răgaz, ‘j Cînd citeşti o carte bine legată este imposibil să nu te gîndeşti şi la pe din fabrică. Aceasta, pentru că şefa
muncitorii care se îndeletnicesc cu această meserie. De aceea, în clişeul echipei, Irina Ril, a- ştiut să se a-
nici nu observasem că intrase înă­ se aşează pe marginea unui pat la L nostru vă prezentăm pe tovarăşa Bor bala Palko, legătoreasă la tipografia propie de fiecare muncitoare şi s-a
„1 Mai" din Deva, care obţine lunar o depăşire medie de 30-35 la sută. îngrijit să le creeze condiţii bune de
untru şi iov. doctor C. Ivan. cîte o lehuză şi-i vorbeşte cald, a-
— O tovarăşă conştiincioasă, exi­ proape, cit mai aproape de sufletul
gentă, ce ştie să se comporte cu toa­ ei, şi-i arată cum va trebui să res­ muncă. Din ceea ce cunoaşte împăr­
tăşeşte cu dragă inimă viitoa­
tă atenţia faţă de lehuze. pecte legile sanitare. Şi femeile o as­ c e ct iv ist De cîiva timp această echipă este relor bobinatoare şi chiar cole­
numită în fabrică „echipa fruntaşelor gelor ei de muncă mai puţin
Astfel a caracterizat-o în cîteva cultă cu interes, chiar cu mult inte­ în producţie". Membrele echipei sînt pregătite. Fata mărunţică, cu
acelea, care alături de celelalte mun­ codiţe şî ochi albaştri are mul­
cuvinte, tov. doctor pe tînăra A. res. Anul acesta, la spital, au fost citoare din fabrică, prepară dulciu­ te prietene, este stimată de ti­
rile atît de solicitate de noi, aducînd nerele din secţie şi de întreg
Bogoş. peste 180 de naşteri şi la multe din In faţa mea o femeie între două Le-am vorbit sătenilor despre viaţa Fabricii de marmeladă din Haţeg, prin combinatul. Nu întîmplător a
vîrste, cu ocl.i albaştri, cu pomeţii amară sub exploatarea chiaburilor Fi- fost aleasă membră în biroul
¦Venisem la spital cu intenţia să ele a asistai chiar tînăra Anastasia obrajilor ieşiţi în afară, cu faţa albă limon Solomon, Săndor Ernest şi a munca lor, un renume bun. Comitetului orăşenesc U. T. M.
şi dungată de ani, stă uşor înclinată celorlalţi. Apoi le-am vorbit despre De asemeni, tînăra bobinatoare
scriu despre o soră ce făcuse fapte Bogos. I. PIRVA spre masă şi-mi povesteşte despre greu­ bogăţia colhoznicilor sovietici. Şi oa­ --------y -------- face parte din ansamblul artis­
eroice salvînd viata bolnavilor fără tăţile inerente oricărui început. E co­ menii m-au înţeles. tic al combinatului, îi plac mult
lectivista Bozero Sofia din gospodăria Cerc de cifit spectacolele de orice gen şi ci­
/ modei „23 August" Rapoltu Mare, raionul Printre primii lămuriţi de mine să teşte cu nesaţ literatură beletris­
Hunedoara. intre în colectivă, au fo st: Aurel Po- cu acfivifate tică sau literatură tehnică, le­
Mantou original av.înd un cor­ Costum de după-amiază, re­ povici, Ioan Lascu, Alexandru Potoky gată de profesia sa pe care o
don la spate', plasat foarte sus. marcabil prin linia simplă şi e- — „La început — povestea ea — şi alţii. La rîndul lor ei au lămurit In circumscripjiile oraşului preţuieşte atît de mult.
Gulerul şî maşetele sînt dubla­ legantă. Atît fusta cît şi jacheta am fost numai 23 de familii. Oame­ pe alţii. Aşa a luat naştere colectiva. Deva, comisia de femei orăşe­
t-e c—u uTVn‘ materi-a-l i—n -c—a’rouri, strînsă pe corp se încheie în nii se urneau cam greu. Lăsau pe La început nu prea aveam mare lu­ nească a organizat pe străzi GH. ZAMFIR
faţă cu nasturi. alţii să încerce începutul. A trebuit cru. Doi cai slabi, un car şi cîteva cercuri de citit.
multă răbdare, multă perseverenţă, Â c^vlfafe euBurală
mult tact. înfiinţarea unei. gospodării unelte agricole, erau tot avutul nos­ Unul dintre aceste cercuri
colective nu e lucru uşor. Aceasta se tru. Insă cu sprijinul Comitetului ra­ care are activitate bună, este ln munca comisiilor de femei din
înfăptuia în 1954. De atunci şi pînă ional de partid, al secţiei agricole, cercul de citit de pe strada Că­ raionul Petroşani s-a. statornicit obiş­
acum, conştiinţa cetăţenilor din sat s-a am început să ne întregim bunurile. lugăreai. Ana Manea, respon­ nuinţa de a se citi în mod regulat
maturizat. Majoritatea sînt acum în­ sabila cercului, se îngrijeşte de „buletinul informativ" privind activi­
tovărăşiţi şi colectivişti. Multe obiecte ne-au fost făcute ca­ mobilizarea gospodinelor şi de tatea femeilor sovietice.
dou de către gospodăria colectivă din două ori pe lună, in prezenţa
In 1952 am fost trimisă în Uniunea Pricaz. încet, încet, ne-am ridicat şi a 7¦-10 femei, citeşte materia­ De pildă, la sanatoriul de noaple din
Sovietică unde am vizitat colhozurile ne-am consolidat poziţia, îneît la îm­ lul recomandat de comisia de Petrila s-a prelucrat un material inti­
„Stalin", „Kubanîi", „Pobeda" şi al­ părţitul recoltei toţi colectiviştii au ră­ femei. tulat „Femeia sovietică în cei 40 de ani
tele. Am văzut acolo pămînturi în­ mas mulţumiţi. de putere sovietică", iar în cadrul unei
tinse, cultivate cu cereale de soi, ma­ Printre cele mai active mem­ „Joi a tineretului" tot la Petrila, s-a
şini perfecţionate, belşug în casele col­ Gospodăria nu are acum decît trei bre ah' cercului de citit', sînt prelucrat şi lucrarea literară „Bas­
hoznicilor. Lucrurile acestea m-au im­ ani. E puţin, privind asta în perspec­ gospodinele Vinii Magda> Cos- maua roşie". De asemenea, s-au mai
presionat puternic şi cînd m-am în­ tiva viemii. Cu timpul ea va înflori tea Lucrefia, Guţu Ana şi altele. prelucrat şi articole ca, „Nevestele mi­
tors în comună am căutat să lămu­ mai minunat". nerilor din Donbas", „Profesiunea
resc oamenii să înfăptuim şi noi ast­ In ultimul timp, în cercul a- mea", „Nepoţi ivit pentru o femeie”,
fel de fapte minunate. N-am mai întrebat-o nimic, ci i-am cesta, ca şi in celelalte cercuri, şi altele,
strîns mîn'a prieteneşte şi am simţit din oraşul Deva, s-au citit ma­
...Din. casă în casă, de la om la în suflet că trebuie să-i mulţumesc teriale legate de cea de a 40-a
om, cu migală, cu sîrguinţă, cu dra­ mult şi călduros, ca şi cînd mi-ar fi aniversare a Marii Revolufii
goste, am pregătit drum colectivei. făcut un bine personal. Socialiste din Octombrie.
D; STAIGU