Page 5 - 1957-12
P. 5

VRO IBYAR! D lfl TOATF. TARII E, UNIŢI-VA t.

                                                                                                                                 Anul [X Nr. 922                                                                     Marţi 3 decembrie 1957                                     4 pagini 20 bani

                                                                                                                                 8 sectoare miniere                                       Cuvînfarea tovarăşului Emil Bodnăraş
                                                                                                                                   şi-au îndeplinit

                                                                                                                                 planul anual ia adunarea populară de la Bobîlna

                                                                                                                                    Opt sectoare miniere din Va­                            Tovarăşi,                                şi topoare, răsculaţii au făcut minuni     tatorilor s-au făurit unitatea şi frăţia
                                                                                                                                 lea Jiului şi-au îndeplinit îna­                                                                    de vitejie. Ei au dobîndit mari victorii   dintre oamenii muncii din patria noa­
                                                                                                                                 inte de termen planul anual. De                            Din împuternicirea Comitetului Cen­      în bătăliile din preajma oraşului Dej      stră, indiferent de naţionalitate. De aici
                                                                                                                                                                                          tral al Partidului Muncitoresc Romîn       şi în alte locuri. Mai multe oraşe ar­     au izvorît tradiţiile revoluţionare de
                                                                                                                                 la începutul anului şi pînă la                           şi a guvernului Republicii Populare        delene, printre care şi Clujul au fost     luptă ale poporului romîn şl naţiona­
                                                                                                                                                                                          Romîne aduc un călduros salut mun­         ocupate de ţăranii răsculaţi.              lităţilor conlocuitoare, tradiţii de care
                                                                                                                                 27 noiembrie planul pe întregul                          citorilor, ţăranilor muncitori şi inte­                                               sîntem mîndri şi cărora partidul nostru
                                                                                                                                                                                                                                        Eroismul maselor răsculate, dîrzenia    şl guvernul ţării ie acordă o înaltă
                                                                                                                                 bazin a fost depăşit cu 52.014                                                                      şi înflăcărarea cu care au luptat pen­     preţuire.
                                                                                                                                                                                                                                     tru cauza lor dreaptă este slăvită de
                                                                                                                                 tone de cărbune cocsificabil şi e- lectualilor, ostaşilor şi ofiţerilor întru­                      întregul nostru popor. Numele condu­          Unitatea de luptă a maselor exploa­
                                                                                                                                                                                                                                     cătorilor răscoalei de ia Bobîlna —        tate, frăţia oamenilor muncii, reprezin­
                                                                                                                                 nergetic. Din această cantitate                          niţi în această mare adunare populară      Zudri Nagy Antal, Mihai Valahul din        tă o forţă de care exploatatorii s-au
                                                                                                                                 colectivul minei Petrila a dat                           cu prilejul comemorării eroicei răscoale   Vireag, meşterul Ion al lui Iacob —        temut întotdeauna. Burghezia şi mo-
                                                                                                                                 peste plan 22.000 tone de căr­                           de ia Bobîlna. Ca luptători revoluţio­     se înscriu la loc de cinste în lun­        şierimea romînă şi maghiară din ţara
                                                                                                                                 bune, iar cel al minei Vulcan                            nari, cinstim cu un sentiment de mîn-      gul şir al conducătorilor luptei unite     noastră au făcut totul pentru a dezbi­
                                                                                                                                                                                          drie puternică amintirea nepieritoare a    a iobagilor romîni şi maghiari din
                                                                                                                                                                                                                                     Ardeal împotriva cruntei asupriri feu­     na această unitate. Semănînd vrajba
   întrecerea se desfăşoară                                                             Colaborarea dintre perso­                14.000 tone. Un frumos succes                            luptei dusă pe aceste meleaguri cu 5       dale.                                      naţională şi şovinismul, moşierii şi
                                                                                      nalul tehnico - ingineresc şi              au obţinut minerii Văii Jiului şi                        veacuri în urmă de iobagii romîni şi                                                  capitaliştii încercau să izoleze oame­
                                                                                      muncitorii uzinei „Victoria"               în privinţa creşterii productivi­                        maghiari, împotriva cruntei exploatări        Răscoala pînă la urmă a fost în-        nii muncii de diferite naţionalităţi, să-i
                                                                                      din Călan, este rodnică.                   tăţii muncii. In luna octom­                             feudale, pentru dreptate, omenie şi un     frîntă. Şovăielile iobagilor care s-au     aţîţe pe unii împotriva altora, pentru
                                                                                                                                                                                          trai mai bun.                              încrezut în cuvîntul viclean al duş­       a putea astfel să-i exploateze şi să-l
                                                                                        In fotografie: inginerul Ştefan Boke,    brie productivitatea muncii a                                                                       manului lor de clasă, al nobilimii şi
           cu intensitate                                                             şeful secţiei mecanice, discutînd îm­      fost mai mare pe bazin cu 19,8                             Răscoala de la Bobîlna, prin întin­      conducătorilor bisericii ; trădarea mi­    asuprească mai lesne. Aceasta a fost
                                                                                                                                 la sută faţă de productivitatea                          derea, puterea şi organizarea ei, este     cii nobilimi şovăelnice, vremelnic alia­   politica oficială a statului burghezo-
   A mai rămas circa o lună pî- normă au fost sporite. Din scrip­                     preună cu strungarul Felix Brettfeld,                                                               una din cele mai însemnate mişcări         tă cu răsculaţii: coalizarea împotri­      moşieresc romîn, a tuturor partidelor
                                                                                      schiţele tehnice ale unei noi piese.       medie obţinută în anul 1956.                             ţărăneşti din Evul Mediu. Ea a fost        va ţăranilor răsculaţi a tuturor for­      claselor exploatatoare, a grupurilor na­
                                                                                                                                                                                                                                     ţelor reacţiunii feudale şi clericale, în  ţionaliste romîne, maghiare şl germa­
nă la sărbătorirea unui deceniu           tele normatorilor reiese că în a-           o o c <^ o o o o o o o o o o o o o o o o o o o o o o o o o o o o o o o o o o o o o o o o o o o o w  prima mare răscoală ţărănească orga­       frunte cu regele, au dus inevitabil la     ne din ţara noastră.
de la proclamarea Republicii              ceastă perioadă oţelarii hunedo­                                                                                                                nizată din ţara noastră, prima mare        această înfrîngere.
Populare Romîne. In Combina­              reni au dat peste normă nu mai                  Cursuri de instruire a secretarilor                                                             ridicare la luptă a iobăgimii romîne                                                     Partidul Comunist Romîn, credincios
tul siderurgic Hunedoara, ini­            puţin de 3.415 tone oţel de bună                   şi a locţiitorilor de secretari                                                              şi maghiare unite, împotriva nedreptă­       Răfuiala exploatatorilor învingători a   învăţăturii marxist-Ieniniste, a fost de
ma de oţel a patriei, întrecerea          calitate. Colectivul cuptorului                      ai organizaţiilor de bază                                                                  ţii sociale.                               fost fără seamăn de sălbatică faţă de      la înfiinţarea sa singurul partid poli-
în cinstea măreţului eveniment            nr. 3, unde lucrează echipele                                                                                                                                                              ţărănimea răsculată. Conducătorii răs­     tic din Romînia, care a apărat cu de­
se desfăşoară cu intensitate. Se                                                                                                                                                            împovăraţi de biruri grele, dijme şi     culaţilor au fost spînzuraţi, mii de ţă­   votament interesele fundamentale ale
                                                                                                                                                                                          dări de tot felul, iobagii romîni şi ma­   rani au fost schingiuiţi, mutilaţi, tru­   poporului romîn şi ale minorităţilor
                                                                                                                                                                                                                                     purile lor au fost zdrobite, satele răs­   naţionale. Sprijinindu-se pe experienţa
dă oţel peste normă, mai multe conduse de prim-topitorii L. To­ »                     Jn scopul îmbunătăţirii niu ncii politice de masă, Comitetul ghiari din Transilvania erau prada ja­                                            culaţilor au fost trecute prin foc şi sa­  istorică a poporului nostru în lupta
                                                                                                                                                                                                                                     bie.                                       împotriva exploatării, Partidul Comu­
şarje rapide, mai multe lamina­           por, P. Orelt şi A. Nojogan, a                 regional de partid a luat iniţiativa de a instrui secretarii şi                                  fului nemilos al stăpînilor, erau umi­                                                nist Romîn a dus o luptă necruţătoare
te, mai mult cocs. Vă vom re­             întrecut cu puţin colectivele ce­           | locţiitorii de secretari ai organizaţiilor de bază din regiunea                                   liţi şi dispreţuiţi. Jugului feudal i so     Deşi înfrîntă, răscoala de la Bobîl­     împotriva asupririi naţionale, a dema­
lata cîteva aspecte, de la oţe-           lorlalte cuptoare, elaborînd cu                                                                                                                 adăuga asuprirea de către conducăto­       na a însemnat o puternică lovitură da­     scat diversiunea naţionalistă a clase­
lăria Siemens Martin şi lami­             740 tone de oţel mai mult de                t noastră, in cadrul unor cursuri cu o durată de 5 zile.                                            rii bisericii catolice, ale căror intere­  tă orînduirii feudale. Pentru veacurile    lor exploatatoare.
noare.                                                                                ţ Un astfel de curs a fost de schis duminică în localitatea                                         se se împleteau cu aie nobililor feu­      ce au urmat, ea a deschis calea altor
                                                                                      | Geoagiu, unde participă secretari şi locţiitori ai secretarilor or­                                                                          răscoale ale iobagilor, sub conducerea       Frăţia şi unitatea de luptă a oame­
                                                                                                                                                                                                                                     lui Dozsa, a lui Horia, Cloşca şi          nilor muncii romîni şi ai naţionalită­
     140 şarje rapide                     cît prevedeau normele.                         ganizaţiilor de bază din sectorul socialist al agriculturii din                                  dali.                                      Crişan, răscoale ce au zguduit temeli­     ţilor conlocuitoare s-a afirmat pe o
                                                                                                                                                                                                                                     ile orînduirii feudale.                    treaptă superioară în lupta pentru cu­
   Oţelarii hunedoreni au elabo­              în faţa graficului                          întreaga regiune.                                                                                 Aduşi la sapă de lemn, nemaiputînd                                                  cerirea puterii politice, pentru instau­
rat între 1 şi 27 noiembrie 140                                                                 Totodată, au fost luate măsuri de şcolarizare a secretari­                                îndura silniciile şi lanţurile iobăgiei,     In istoria luptelor de clasă din ţara    rarea regimului democrat popular, pen-
şarje rapide sporind astfel tot              După ce a calculat rezultate­                                                                                                                ţăranii s-au ridicat cu îndîrjire fără     noastră, răscoala de la Bobîlna re­        tru făurirea statului muncitoresc-ţără-
mai mult producţia de oţel. De            le obţinute în întrecere de că­                 lor şi locţiitorilor de secretari din întreprinderi, instituţii, din                            seamăn, hotărîţi să lupte pe viaţă şi      prezintă una din cele mai luminoase        nesc. Această frăţie şi unitate de luptă
la începutul anului şi pînă în            tre laminorişti, normatorul Scri-                                                                                                               pe moarte împotriva asupritorilor.         pagini.                                    constituie una din cele mai valoroase
prezent s-au elaborat de altfel,          su de la secţia laminoare s-a               | comerţ şi cooperaţie.
1.258 şarje rapide. Ca întotdea­          îndreptat bucuros spre hala ma­             4 In. cadrul acestor cursuri se fac expuneri pe diferite teme                                         Pornită din Alba de jos, răscoala          In focul acestor lupte de clasă duse                (Continuare în pag. 4-a) j«
una, echipele de la cuptorul IV           re a laminoarelor, unde a con­              p privind munca de partid din industrie, minerit, din sectoarele                                    s-a întins spre Satu Mare, văile Mu­       de masele asuprite împotriva exploa­
conduse de maiştrii şarjelor ra­          semnat pe grafic rezultatele ob­            X socialist şi individual ale agriculturii, precum şi expuneri pri­                                 reşului şi Someşului, cuprinzînd aproa­
pide A. Stanciu, T. Bîrlea şi A.          ţinute de laminorişti în primele                                                                                                                pe întreaga Transilvanie. Tabăra răs­
                                          27 zile ale lunii noiembrie.                    vind probleme ale vieţii de partid din instituţii, comerţ, coope­                               culaţilor fusese ridicată nu departe de
                                          1.609 tone laminate peste plan                                                                                                                  locul adunării noastre, lîngă comuna
                                          a consemnat cu acest . prilej                   raţie etc.                                                                                      OIpret. Înarmaţi doar cu furci, coase
                                                                                                Aceste expuneri sînt ţinute de membri ai biroului comite­

                                                                                          tului regional de partid, membri ai comitetelor raionale şi o-
                                                                                          răşeneşti de partid, precum şi de specialişti din diferite ramuri

                                                                                          ale economiei din regiunea noa stră.

Marian, au dat cele mai multe normatorul Scrlsu. In frunte se .:lllllllllllll!l!!l!l!i!l!IIIIM!IM
şarje pe- întreaga oţelărie.              situează schimbul condus de I.
                                          Trifu care a dat peste plan 835             Yeşti ic la sabredacfta noastră
    Oţel peste normă                      tone laminate de bună calitate.                                    voluntară din Anlnoasa

   Dacă numărul şarjelor rapide              De relevat că de cîteva zile                      Zi record                         Priboi, complex condus de brigadierii                    straiuri şi chiar puţuri sînt date în      Consfătuirea pe fără
a fost mare pe perioada 1-27              pe lîngă obişnuitele ¦ţagle, la:                                                       Brezu Gheorghe, Borodi Petru şi Ho-                      folosinţa minerilor de ia cărbune. In
noiembrie, se înţelege de la si­          minoriştii hunedoreni execută o               Pentru a întîmpina cu noi succese        toş Gligor, s-au angajat să extragă                      cursul lunii noiembrie a.c. a fost re­     a cocsarilor şl-a încheiat lucrările
ne că şi cantităţile de oţel peste        importantă comandă de oţel 'la ­            cea de-a 10-a aniversare a Republicii      în ziua record o cantitate de 270 tone                   marcată munca brigăzii condusă de
                                          minat pentru rulmenţi.                      noastre dragi, minerii de la exploa­       cărbune. Munca lor entuziastă, orga­                     Nagy Caro).
                                                                                      tarea Aninoasa au organizat la 29 no­
   Din fondul întreprinderii                                                          iembrie a.c. o zi record.                  nizată şi îndrumată de conducerea sec­                     In perioada de ia 1-25 noiembrie         După trei zile de dezbateri, dumi­ ing. Gh. Vanei — că această consfă­

  Fondul 'întreprinderii preparaţiei Pe-                                                 In această zi, minerii de la Ani­       torului, a făcut ca în această zi să                     a.c. harnicii mineri conduşi de tov.       nică au luat sfîrşit lucrările primei tuire a fost bine venită, că a pus în
trila din bazinul carbonifer Valea Jiu­                                               noasa au hotărît să muncească cît          se scoată la ziuă cantitatea de 282                      Nagy au reuşit să sape 17 metri de
lui, in valoare de peste 100.000 lei,     ce aparţin preparaţiei etc. / . 23.600 lei  mai spornic, pentru a obţine rezul­        tone cărbune, întrecîndu-şi propriul an­                 suitor în plin, cu un profil de 10,17      consfătuiri comune pe ţară a cocsari­ discuţie probleme radicale şi hotărî-:
a devenit un important mijloc pentru      s-au cheltuit pentru organizarea unor       tatele dorite. Deşi s-au ivit greutăţi la  gajament.                                                m.p. pe metru liniar, precum şi pinte­
                                          excursii colective la care au partici­                                                                                                                                                     lor, minerilor şi furnaliştilor, organi­ toare de care depinde rezolvarea dez­
                                          pat peste 500 de tineri şi vîrstnici cu
                                                                                                                                                                                                                                     zată din iniţiativa Filialei A.S.I.T. voltării industriei siderurgice, în speţă

ridicarea nivelului material şi cultural                                                                                                                                                                                             Hunedoara. Consfătuirea a avut ca a producţiei cocsului. Noi, cărbunarii,
al muncitorilor, inginerilor şi tehni­
cienilor de aici. In urma propunerilor    familiile lor. Pe lîngă sumele amin­        locurile de muncă aşa cum ar f i : de­     Brigadă fruntaşă                                         nul (picior de sprijin) necesar beto-      scop găsirea mijloacelor de îmbunătă­ sîntem plăcut impresionaţi de munca
                                          tite, din acest fond s-au repartizai        cuplarea curentului, lipsa de aer com­                                                              nării.
                                          12.000 tei în scopuri cultural sportive.                                                                                                                                                   ţire a cocsului metalurgic fabricat la depusă de siderurgişti; elementele noi.

făcute s-a stabilit ca suma de 60.000 Muncitorii merituoşi au beneficial de primat, multe brigăzi au reuşit totuşi               Deosebite sînt şi realizările muncito­                             Excursie                         Hunedoara din cărbuni de Valea Jiu­ dau garanţia că problemele acute vor.

lei să fie .întrebuinţată in scopuri so­ asemenea de prime în valoare de pes­         să obţină rezultate remarcabile.           rilor de la lucrările de investiţii de                                                              lui şi stabilirea tehnologiei adecvate fi rezolvate.                     ,A
ciale : amenajări ta creşa şi căminul te 10.000 lei.
                                                                                                                                                                                          De curînd conducerea şcolii elemen­        pentru folosirea lui în furnale. Refera­ Vorbitorii siderurgişti, printre care

                                                                                      De pildă, complexul 13, sectorul IV la mina Aninoasa. Mereu noi galerii, tare din Aninoasa a iniţiat o excursie                                tele expuse au constituit o bază largă ing. Victor Cîndea, Ioan Dinu, Şte­

r O*-* -O"*-6-0'4 O3-*                                                                                                                     hO--0-4r-^-«-6-6-* 6 »W în Capitala patriei noastre.                                      de discuţii pentru participanţii la con­ fan Foreş, Viadimir David, Ion Căli-

                                                                                                                                                                                          La această excursie' au participat         sfătuire.                                  nescu, Ion Gheorghişor, în cuvîntul

              peşte umoral sirisişlep din Pricaz?                                                                                                                                         70 de elevi ai ciclului II, însoţiţi de    Din referatele expuse, cît şi din dis­ lor, au arătat realizările obţinute pînă
                                                                                                                                                                                          7 cadre didactice, in cadrul unei emi­
                                                                                                                                                                                                                                     cuţiile purtate pe marginea lor, au acum la uzina cocsochimică şi fur­

                                                                                                                                                                                          sii locale a Centrului de radioficare      reieşit succesele obţinute în special de nale, şi au expus pe larg cerinţele

      Despre gospodăria agricolă          inţe pentru îngrijitorul de                                                                                                                     din localitate, un număr de 6 elevi,       cocsarii hunedoreni, căile pe care s-a lor în ce priveşte calitatea cocsului şi
   colectivă din Pricaz, raionul          porci, locuinţă pentru ciobani                                                                                                                  care au făcut parte din grupul ex­
   Orăştie, s-a vorbit şi s-a scris       şi cameră de lucru pentru pre­              numai grîu şi porumb, în anul              nizate pentru a lucra pămîu-                             cursioniştilor, au împărtăşit ascultăto­   ajuns la aceste succese, greutăţile pe respectiv a cărbunelui cocsificabil, a-
   aproape întotdeauna numai lu­          pararea laptelui. Tot în acest              1953 s-a repartizat colectivişti­          tul) şi duc o viaţă mai ferici-                          rilor impresiile lor despre Palatul pio­
   cruri bune. Şi, într-adevăr, da­       an, gospodăria a mai cumpă­                 lor pe lîngă alte produse, 12              c şi mai liniştită decît ei. Cu                          nierilor, Muzeul „Grigore Antipa", gră­    care le-au avut de înlăturat, probleme­ rătîndu-şi totodată nemulţumirea faţă
   că ne gîndim la felul cum ea           rat un rutier cu remorcă.                   kg cereale şi 13 lei la zi-mun-            toate acestea, ei încă mai şo­                           dina botanică, Parcul de cultură şi o-
   s-a întărit din punct de vedere                                                    că, iar în anul 1955, 15,500 kg            văie să se înscrie în gospodă­                           dihnă „I. V. Stalin", circul „AEROS"       le de bază care frămîntă în prezent de calitatea cărbunelui. Toţi au soli­
   economic, nu se poate vorbi alt­          Odată cu ridicarea construc­             cereale şi 11 Iei Ia zi-muncă.             ria colectivă. Ca atare, numă­                           şi altele.
   fel. Aruncînd doar o scurtă            ţiilor amintite mai sus, a cres­            Cu siguranţă că nici venituri­             rul colectiviştilor a crescut                                                                       colectivele de mineri, preparatori, coc- citat intensificarea eforturilor mine­
   privire asupra realizărilor obţi­      cut şi nivelul de trai ai colecti­          le din acest an nu vor fi mai              destul de puţin, deşi în sat mai                            Emisiunea celor mici a fost aprecia­
   nute de colectivişti pe linia          viştilor. Veniturile băneşti reali-         mici, doar colectiviştii au re­            există peste 160 familii de ţă­                          tă mult de ascultătorii emisiilor loca­    sari şi furnalişti, precum şi sarcinile rilor în vederea îmbunătăţirii calită­
   dezvoltării economice a gospo­                                                     coltat de pe parcela cultivată             rani individuali.                                        le din Aninoasa.
                                          zate de gospodărie în fiecare               cu porumb hibrid peste 7.900                                                                                                                   care stau în faţa acestor obiective.       ţii cărbunelui cocsificabil.
                                          an (în anul trecut a avut un                kg Ia ha.                                     Care sînt cauzele care au fă- ţ                                                    LIC1U LUCIA
                                                                                                                                                                                                                                     Problemele în jurul cărora s-au axat Au mai luat cuvîntul irig. llie Bar-
                                                                                                                                 cut ca gospodăria colectivă din î
                                                                                                                                                                                                                                     discuţiile majorităţii participanţilor la bu din partea Institutului de cercetări

                                                                                                                                                                                                                                     cbnsfătuire au fost acelea privind con­ miniere, Dorin Dobrovici, din partea

                                                                                                                                                                                                                                     ţinutul de ceriuşă în cărbunele cocsi­ I.P.R.O.M.E.T., Ioan Stoic'oi de la se-

                                                                                                                                                                                                                                     ficabil livrat combinatului siderurgic micocseria din Călan şi alţii.

                                                                                                                                                                                                                                     de minerii Văii Jiului, spălarea sepa­ Cu multă atenţie a fost ascultat cu­

   dăriei,. este suficient pentru a venit total de 520.993 lei, din Reaiizînd asemenea venituri, Pricaz să nu crească numeric ? ?                                                                                                    rată a cărbunelui de L’upeni, Vulcan vîntul tov. N. Cătană, director general

   î QiihlMeoAne convinge de justeţea afir­ care 215.480 Iei numai de la nu este de mirare că pînă în In primul rînd trebuie arătat                                                                                                  şi Uricani, şi problema reducerii con­ al Combinatului siderurgic Hunedoa­

   maţiei.                                fermele de animale), precum şi prezent 13 familii de colecti­ că organizaţia de partid din •                                                                                               ţinutului sulfului în cărbunele destinat ra, care a spus printre altele: „Con­

      Pînă la sfirşitul anului tre­       recoltele bogate de cereale, au             vişti şi-au construit case, iar            gospodărie (secretar al organi- j                                  da ta m                          cocsificării.                              sfătuirea a fost de o reală importan­
   cut, colectiviştii au construit,       făcut posibil să se repartizeze             alte 6 familii şi-au cumpărat              zaţiei de bază, Ioan Nistor) s-a *
î                                                                                                                                                                                                                                    Problema cenuşei interesează în ţă. S-au clarificat o serie de probleme,

   cu ajutorul permanent al sta­ colectiviştilor cantităţi însem­ case, numai din veniturile pri­ ocupat prea puţin de atragerea                                                             Sub îndrumarea Comisiei de              special' pe cocsari, deoarece aspectul ¦şi mai ales acelea ale influenţei sul­
                                                                                                                                                                                          femei a oraşului Deva, au fost
   tului democrat-popular : un sai­ nate de produse agricole şi su­ mite de la gospodărie.                                       cU noi familii în rîndul colec­                                                                     calitativ al cocsului (rezistenţa) esle fului şi cenuşei în procesul de fabri­

   van pentru 790 oi,.o maternita­        me mari de bani. Pentru a o-                   Făcînd o analiză asupra mo­             tiviştilor. Pe lîngă faptul că a-                        organizate mai multe biblioteci            în funcţie'de'procentul cenuşei în căr­ care a cocsului". In continuare, tov.
   te pentru 26 scroafe, au ame­          glindi şi mai bine creşterea ni­            dului cum s-a întărit gospodă­
   najat doua grajduri pentru 50          velului de trai al colectiviştilor,         ria colectivă din Pricaz din               dunările generale ale organiza­ de casă, cu scopul de a atrage un                                   bune. L’egat de ac'easta,' furnaliştii au N. Cătană a subliniat necesitatea unei
   bovine, au construit două şo-          este suficient să amintii” că               punct de vedere economic şi
   proane pentru fin cu o capaci­         familia colectivistului Aron Cri-           asupra îmbunătăţirii traiului              ţiei de bază se ţin rar, (în a-                          număr cit mai mare de gospo­               cerut cocsarilor livrarea unui cocs de mai strînse colaborări între mineri şi
   tate de 24 vagoane, un siloz de        şan a primit pentru cele 507                colectiviştilor în lumina cifre­
   4 vagoane, 8 fîntîni, o clădire        zile-muncă efectuate . în anul              lor de mai sus, oricine îşi                ccst an s-au ţinut numai şase)                           dine la citirea cărţilor.                  calitate, cocs care să poată, fi cu suc­ siderurgişti, sc'opul final fiind fabri-
   pentru moară cu ciocane, un            trecut, 6.281 kg cereale boa­               poate da seama că gospodăria
   şopron de trei vagoane, un pa­         be, 1.854 kg cartofi, 2.532 kg fu­          colectivă este mijlocul cel                în nici o adunare nu s-a dis­                            Cele mai frumoase rezultate                ces utilizat şi în furnalele de capaci­ carea unei fonte ieftine şi de cea mai
   tul pentru porumb de 9 vagoa­          raje, 2.206 kg sfeclă furajeră,             mai bun pentru a asigura
   ne, o platformă de bălegar şi          91 kg floarea-soarelui, 50 kg'              ţăranilor un trai fericit şi îm­           cutat problema atragerii de noi                          au fost obţinute de Maria Sen-             tate mijlocie şi mare. A rezultat că bună calitate.                      *¦ T j
   un atelier de fierărie. La a-          ceapă, 3.480 kg paie, 1.917 kg
   cestea se mai adaugă şi con­                                                                                                  membri colectivişti. Doar într-o                         cov, responsabila bibliotecii de           pentru asigurarea unei fonte de cea In încheiere, tov. Constantin Ne'-
   strucţiile ridicate în acest an                                                                                               singură şedinţă s-a discutat                             casă de pe strada Gojdu, care
   ca : o magazie cu etaj pentru                                                                                                 planul de acţiune al comitetu­                           are 120 de cititoare. La acest             mai bună calitate, e nec'esară o strîn- goiţă, secretar al Consiliului Central
   cereale cu o capacitate de 20                                                                                                 lui comunal de partid, cu pri­                           rezultat Maria Seticov a ajuns
                                                                                                                                 vire la transformarea socialis­                          datorită preocupării pa care a             să colaborare şi o înţelegere deplină al A.S.I.T., a arătat necesitatea unei
   vagoane, un patul pentru fu­                                                                                                  tă a, agriculturii. Membrilor de                         avut-o. Astfel, ea stă totdeauna
                                                                                                                                 partid nu li s-au trasat sarcini                         de vorbă cu femeile de pe stra­            între mineri, preparatori, cocsari şi colaborări mai strînse între cei ce
   raje de 12 vagoane, un grajd                                                                                                  concrete în ceea ce priveşte a-                          da Gojdu, le întreabă ce cărţi
                                                                                                                                                                                          ¦ar dori să citească şi chiar le           furnalişti, în ce priveşte livrarea ma­ ¦concură la fabricarea cocsului. El, ă
   cu 15 boxe pentru îngrijirea
                                                                                                                                                                                                                                     teriilor prime respective, după fluxul subliniat că acum, mai mult ca ori-

                                          coceni, 8,700 kg lină, 34,800 belşugat. Şi de acest lucru, ma­                                                                                                                             tehnologic al livrării.                    cînd, se impune fabric'ârea cocsului

                                          kg brînză, 8 kg miere, de al­ joritatea ţăranilor individuali                                                                                                                              Din partea minerilor au luat cuvîn- destinat furnalelor, din cărbune indi­

                                          bine şi suma de 8.615, lei. Nu din satul Pricaz sînt convinşi                          trăgerea de noi membri. Cei 7                                                                       lul prof. ing. Gh. Vanei, îng. L'adislau gen, accerituînd în acelaşi timp asu-,

                                          trebuie, să se, creadă că acest             pe deplin. Ei văd cu ochii lor             agitatori ai organizaţiei, de ba- j                      recomandă ea, apoi se duce şi              Abraham şi alţii, care au relatat cau­ ¦pra necesităţii intensificării activităţii
                                          lucru s-a petrecut numai în a-              proprii că colectiviştii din sa­           _ă recrutaţi .din rîndul colecti- ¦.
                                          nul trecut. Răsfoind scriptele              tul lor trăiesc mai bine, lu­                                                                       scoate cărţile solicitate de la            zele' conţinutului ridicat de cenuşă în ¦ de cercetări şi studii.
                                          gospodăriei vom vedea că în                 crează m ai’uşor (statul le pu­                                                                     Biblioteca regională. ¦
                                          anul 1951, colectivistul Nico-                                                         viştilor,, nemembri de partid, T Acum, femeile de pe strada                                         cărbunele destinat' cocsificării şi mă­ Rezoluţia care a fost adoptată, cu-,

                                                                                                                                 , . S. BARBU ! Gojdu, cînd au nevoie de vreo                                                        surile care ar trebui luate pentru îm­ prinde sintetizarea lucrărilor consfă­

                                                                                                                                                                                                                                     bunătăţirea muncii preparatorilor din tuirii, constituind în acelaşi timp un

   porcilor în timpul verii, locu­ lae Hanciu a primit 10.144 kg ne la dispoziţie mijloace rueca-                                (Continuare în pug 2-a)                                  carte, se adresează tovarăşei              Lupeni, scopul final fiind reducerea program de viitor în activitatea mine-)

                                                                                                                                                                                          Sencov, responsabila bibliotecii           conţinutului de cenuşă.                    rilor, preparatorilor, coc'sarilor şi fur-t

• t ec: r !:                              u n ; i «tir                                ::t i ; i n t m t t »i i i t m : u         3 3 « 9î                                                 de casă,                                   — Consider — a spus tov. prof. riăliştilor.
   1   2   3   4   5   6   7   8   9   10