Page 11 - 1958-01

rj Dfir 1i.
PROBLEMA PRINCIPALA
transformarea socialistă a agriculturii
r Comuniştii din comuna Lă-
puşnic, raionul Ilia, se preocu­
pă intens de cele mai arzătoa­
re probleme ale comunei. Şi, cum
problema principală este trans­
formarea socialistă a agricultu­
rii, ei au în centrul atenţiei toc­
mai această problemă.
In urma muncii politice desfă­
şurate, peste 400 de familii din
•omuna Lăpuşnic, şi-au unit pă-
mînturile în cadrul întovărăşiri­
lor agricole. Dacă la începutul
anului trecut ritmul cooperati­
vizării agriculturii era foarte în­
cet, în ultimul timp comuniştii
din sat dau un puternic impuls
acestei munci. Astfel, din vara
anului trecut şi pînă acum, s-au
inaugurat în comună 5 întovă­
răşiri agricole. In satul Stîn-
ceşti, de pildă, s-a format o în­
tovărăşire cu 36 familii, cuprin-
zînd tot satul şi ceea ce a fost
mai important este că întovă­
răşirea s-a făcut fără nici un
schimb de teren. De asemenea
;i în satele Brîznic, Răduleşti şi
^ Lăpuşnic s-au mai înfiinţat cîte
o întovărăşire agricolă pe lîn-
gă cele existente.
In satele unde organizaţiile
de bază au atras în munca de
transformare socialistă ai agri­
Păşesc spre o viaţă fericită
In comuna Cîlnic pe locul nu­
meroaselor ogoare de altă dată,
fărimiţate şi acoperite cu felu­
rite culturi, se întind astăzi tar­
lalele colectiviştilor şi ale înto-
vărăşiţilor.
De pe aceste terenuri întinse,
lucrate după metode agrotehnice
şi cu maşinile şi tractoarele
S.M.T.-ului, colectiviştii şi înto-
vărăşiţii obţin în fiecare an re­
colte cu mult mai mari decît
ţăranii cu gospodărie inclivi-
,%duală.
E drept că pînă s-a ajuns aci
au existat unele greutăţi, dar
ele n-au descurajat pe comunişti,
pe deputaţi, pe tovarăşii din ac­
tivul fără de partid. Dimpotri­
vă, luptînd împotriva lor, au reu­
şit să le învingă. La început au
fost puţini la număr cei care,
în frunte cu cîţiva comunişti,
au constituit o gospodărie agri­
colă colectivă. Au urmat apoi
zile, săptămîni, luni şi chiar
ani în care s-a muncit neobosit
pentru atragerea de noi membri
în gospodăria agricolă colectivă
şi pentru constituirea de noi
unităţi socialiste. Şi s-a reuşit
ca în marea lor majoritate ţăra­
nii muncitori din Cîlnic să în­
ţeleagă că locul lor e în colec­
tivă sau în întovărăşire.
Metodele folosite de organiza­
ţia de bază din sat şi de către
comitetul comunal de partid pen­
Urmăream mai zilele trecute ar­
ticolul „Pe linia unei susţinute activi­
tăţi culturale” şi chemarea la întrecere
lansată de colectivul de conducere al
căminului cultural din Apoldu de Sus,
publicate în ziarul „Drumul socialis­
mului” nr. 944 din 28 decembrie 1957.
De la bun început m-a impresionat
diversitatea de preocupări cultural-ar-
tistice desfăşurate la căminul cultural
din Apoldu de Sus, antrenarea în a-
ceastă muncă a unui mare număr de
vîrstnici şi tineri, grija pe care comi­
tetul comunal de partid şi sfatul popu­
lar comunal o poartă faţă de viaţa
culturală a comunei. Iată — mi-am
zis -T- de ce, seară de seară, la Apoldu
de Sus există cîte ceva la căminul
Cjultural: ba repetiţii la cor, fanfară,
',chipe de dansuri, teatru, ba lecţii la
cercul agrotehnic, conferinţe, audiţii co­ 1955: mai mişca ba corul, ba echipa
lective la radio etc. Şi am mai zis în
gîndul m eu: tovarăşilor din Apoldu de
Sus le dă mîna să lanseze o chemare
la întrecere pe întreaga regiune, cu o-
biective ca acelea publicate în z ia r;
ei, de pe acum au baze serioase pen­
tru a realiza toate obiectivele chemă­
rii, în cinstea lui 1 Mai.
Fără să vreau — poate fiindcă sînt
un fiu al comunei Ţărăţel — m-am
gîndit cum va răspunde căminul cul­
tural din comuna mea la această che­
mare ?
Trebuie să vă spun, dragi cititori,
că speranţele mele în legătură cu an­
trenarea căminului cultural „Horea"
din Ţărăţel, în întrecere, sînt foarte
slab?. O afirm aceasta pe baza „rea­
lizărilor" acestui cămin în ultimii doi
DRUMUL SOCIALISMULUI Pag. 3
V rWU5BPB
Munca de furnalist TELEGRAME EXTERNE
a devenit mai uşoară
Pentru lărgirea schimbului tehnica -r-
Lucrez ca furnalist In Com­ împingeau ghiftele pînă la isto­
binatul siderurgic Hunedoara vire. Acum ghiftele au dispărut. ştiinţific între S.U.A. şi 0. R. S. S.
din anul 1950. Atunci m-am an­ La furnalele 1 şi 2, locul lor
culturii un larg activ fără de femeile. Faptul că organizaţia gajat ca ajutor topitor la secţia l-au luat corfele, iar la furnalul NEW YORK 6 (Agerpres). îl constituie tehnica sateliţilor
furnale vechi, şi anume la fur­ 4,mecanizarea. La furnalele noi, Binecunoscutul ziar american artificiali — ruşii merg in frun­
partid din rîndul femeilor, depu­ de partid din comună a dovedit nalul 1. Ca ajutor am stat doar Încărcarea se face cu schipul, „Des Moines Register" cheamă te. America ar putea afla multe
taţilor şi tineretului, rezultatele o preocupare permanentă faţă de cîteva luni, deoarece am fost lucru ce nu necesită efort fizic. la lărgirea schimbului tehnico- de la Uniunea Sovietică in ce
au fost din cele mai buna. in munca de partid în rîndul fe­ avansat ca prim topitor la fur­ ştiinţific intre S.U.A. şi U.R.S.S. priveşte aceste noi experienţe
comuna Lăpuşnic şi în satele meilor, a făcut ca în întovărăşi­ nalul 2. In 1952 am fost mutat In privinţa astupării şi des- pasionante în studierea spaţiu-*
Brîznic şi Răduleşti, acest activ rile agrilcole să intre peste 80 la furnalul 6. Am încercat un tupării şticului, azi, oamenii Cînd, în urmă cu trei ani, lui interplanetar.
de femei, cu o suprafaţă de pes­ puternic simţămlnt de mîndrie, sînt feriţi de pericolul acciden­ scrie ziarul, am făcut prima
s-a împărţit pe colective, condu­ te 50 hectare' teren. cînd odată cu preluarea condu­ telor prin utilizarea maşinilor Ziarul cheamă Statele Unite
cerii unei echipe, am destupat de destupat şi astupat Şticul. noastră propunere (de a invita să realizeze legături şi contacte
se de către un membru de par­ Pe lingă aceste lucruri bune, şticul pentru prima dată la cel un grup de lucrători din agri­ mai largi cu Uniunea Sovieti­
tid, pe grupe de case. Munca de în munca organizaţiilor de par­ mai mare furnal de atunci. La furnalele 6 şi 5 aceste munci cultura U.R.S.S. să viziteze că. „Fie ca întreaga lume să
lămurire de la om la om, dusă tid din comuna Lăpuşnic mai e- făcindu-se acum cu ajutorul u- S.U.A. N.R.), nu ne gîndeam ştie că America nu se teme de
xistă şi cîteva lipsuri de care Pe urmă, sub ochii mei a în­ nor instalaţii mecanice şi res­ contactele cu ruşii. Un schimb
de aceste colective a făcut ca comuniştii trebuie să ţină nea­ ceput să crească furnalul de 700 pectiv electrice, nu se mai cere că Statele Unite pot să înveţe larg — ştiinţific şi tehnic — in­
părat seama. In multe sate în- mc, furnalul cu cea mai mare unui furnalist forţă fizică. ceva de la ruşi în domeniul a-
în scurt timp să ia fiinţă aici văţămîntul de partid se desfă­ capacitate. II întrecuse pe „6“. griculturii sau in vreun alt do­ tre Uniunea Sovietică şi Sta­
Am dorit foarte mult să mun­ S-a uşurat nHilt munca şi în meniu tehnic. Acum americanii
întovărăşiri agricole. cesc la acest furnal. Dorinţa ce priveşte urmărirea procesu­ încep să înţeleagă că Uniunea tele Unite ar putea face din pla­
Dar în munca de lămurire a mi s-a împlinit in anul trecut. lui tehnologic, prin introduce­
rea aparatelor automate de mă­ Sovietică a obţinut mari succe­ neta noastră locul care oferă
ţăranilor muncitori pentru a păşi îmi amintesc cum era înain­ surători şi control, aceasta in se în multe domenii ale ştiin­
pe calea cooperativizării agri­ te la furnalele mici. Pe atunci, special la furnalele noi. ţei şi tehnicii. In multe domenii cea mai mare siguranţă pen­
fonta se turna în tipare chiar speciale — un exemplu elocvent
culturii au contribuit şi alte eve­ şoară nesatisfăcător, lecţiile nu la locul de muncă. Cită bătaie Astăzi se poate spune fără tru viaţa omului.
de cap am avut atunci. Fonta teama că s-ar greşi, că munca
nimente ce s-au petrecut- în sînt legate de viaţa satelor, de se lipea de tipare şi munceam la furnale şi în special la cele
pină ne treceau toate năduşe- noi, a devenit incomparabil mai
viaţa satelor. Comuna Lăpuşnic problemele transformării socia­ lile la dezlipirea ei. S-a con­ uşoară faţă de trecut. Progresul Sindicafele engleze cer încetarea
struit mai apoi oanda de turna­ ştiinţei şi tehnicii, grija statului
a fost de curînd electrificată, în liste a agriculturii. De aseme­ re a fontei şi prin aceasta s-a de a veni în ajutorul nostru, al e xp erie n ţe lo r cu arm a nucleară
uşurat munca furnaliştilor foar­ furnaliştilor, în scopul uşurării
satele Muncelu Mare şi Meri- nea, gazetele de perete au încă muncii, a făcut ca munca de
te mult. furnalist să devină căutată.
şoru de Munte s-a început con­ , o slabă activitate, articolele ne- Apoi, munca de încărcare a LONDRA 6 (Agerpres). — vernul să propună celorlalte pu­
LUDOVIC CSOSZ La şedinţa din trei ianuarie a teri încetarea imediată şi necon­
strucţia unui cămin cultural şi schimbîndu-se decît la perioade furnalelor. Pe atunci ghiftarii secţiei internaţionale a Congre­ diţionată a experienţelor cu
prim-îurnalist sului sindicatelor britanice s-a bombele cu hidrogen11.
a unor şcoli elementare. In sa­ destul de mari. discutat problema încetării expe­
rienţelor cu arma nucleară. Potrivit afirmaţiilor observa­
tul Răduleşti s-a construit un ¦ Lichidînd aceste lipsuri şi îm­ torului, reprezentanţii Congre­
După cum relatează corespon­ sului vor ridica şi problema
pod peste valea din mijlocul sa­ bunătăţind munca politică de dentul ziarului „Times“, la şe­ zborurilor deasupra Angliei ale
dinţă au fost examinate „argu­
tului. Toate acestea au făcut să masă în rîndul ţăranilor mun­ mentele pe care reprezentanţii avioanelor americane încărcate
Congresului sindicatelor brita­
convingă şi mai mult ţăranii citori, comuniştii din comuna nice le expun la 6 ianuarie cu bombe cu hidrogen, ceea ce
primului ministru pentru ca gu-
muncitori de justeţea politicii Lăpuşnic vor putea să se achi­ reprezintă un pericol grav pen­
partidului nostru. La aceasta a te de sarcina trasată de adu­ A fost reorganizat Cabinetul tru populaţia Angliei.
mai contribuit şi faptul că în­ narea comuniştilor cu ocazia a-
tovărăşirile existente s-au întă­ legerii noului organ de condu­ pedagogic al oraşului Deva
rit, au obţinut sporuri mari de cere, aceea ca în anul 1958 co­ <i îl
recolte. muna Lăpuşnic să fie în între­ In anul şcolar 1957—1958 s-a re­ vilor, în sensul confecţionării de ma­ Intensificarea mişcării greviste din Italia
organizat cabinetul pedagogic cu me- terial didactic, adunării lucrărilor de
Un aport însemnat au adus gime cooperativjzată. todişti voluntari de pe lîngă secţia de desen, lucru manual, etc.
învăţămînt şi cultură a Sfatului popu­
lar al oraşului Deva. Preocuparea de care colectivul de ROMA 6 (Agerpres). — de la minele din Sicilia şi 7.000
metodişti voluntari ai cabinetului pe­ Sîîrşitul anului 1957 a lost mar­ de muncitori de la transportul
tru lămurirea ţăranilor munci­ ca desfăşurată pentru transfor­ Cabinetul pedagogic funcţionează pe dagogic a dat dovadă pînă în pre­ cat prin intensificarea mişcării rutier de stat. Mişcarea grevis­
tori, n-au fost deosebite faţă de marea socialistă a agriculturii. specialităţi fn localul şcolii pedago­ zent, dă încrederea că roadele muncii greviste a oamenilor muncii din tă a oamenilor muncii italieni s-a
cele folosite în multe alte sate. Mulţi dintre aceştia, printre ca­ gice „Ian Amos Komenski", venind de îndrumare nu vor întîrzia să se ar Italia. In luna noiembrie au fost desfăşurat sub lozinca luptei
Deosebit e însă felul, cum au re pot fi amintiţi ţăranii mun­ în ajutorul cadrelor didactice din oraş rate Ia sfîrşitul anului şcolar în mun­ in grevă in Milano 90.000 de pentru sporirea salariilor, redu­
ştiut să folosească aceste meto­ citori- Ioan Ienciu, Ioan Dăni- şi al elevilor şcolii pedagogice. Din ca desfăşurată de şcolile din oraşul cerea zilei de' lucru, pentru re­
de comuniştii de aci. lă, Nicolae Zidaru şi alţii, s-au colectivul de metodişti fac parte ca­ nostru. muncitori din 153 întreprinderi tribuirea egală a bărbaţilor şi
dovedit a fi agitatori pricepuţi. dre didactice cu o temeinică pregătire industriale din oraş. In lunile a femeilor şi pentru satisface­
Iată numai cîteva aspecte ale profesională, cu experienţă Ia catedră TITANIA PONTA MARGHITAN rea altor revendicări
muncii politice desfăşurate în Zilnic, din .casă în casă, ori şi care se bucură de prestigiu în rîn­ inspector la secţia de învăţămînt noiembrie—decembrie au înce­
direcţia atragerii de noi mem­ de cîte ori se întîlneau cu cei ră­ dul colegilor, Conducerea cabinetului şi cultură a Sfatului popular tat de mai multe ori lucrul La lupta pentru îmbunătăţi­
bri în gospodăria agricolă co­ maşi în afara gospodăriei, co­ o are profesorul Gh. Achiţei, directorul 20.000 de metalurgişli şi cons­ rea sistemului de învăţămînt
lectivă sau în întovărăşiri. Mai muniştii, agitatorii, deputaţii, şcolii pedagogice I. A. Komenski. al oraşului Deva tructori navali, în decembrie au în lunile noiembrie şi decem­
întîi toţi membrii de partid din cei din activul fără de partid fost în grevă 10.000 de mineri brie au participat la grevă
comună au fost îndrumaţi ca ei stăteau de vorbă, le demonstrau Activitatea cabinetului se desfăşoară O 90.000 de studenţi de la uni­
în mod deosebit să constituie practic care sînt avantajele lu­ planificat, avînd stabilite sarcini pre­ -*>O <"?¦'-T'-O versităţile din Torino, Milano,
exemplul personal, înscriiindu-se crării pămîntului în comun, ce cise, menite să sprijine ridicarea cali­ Padua, Genua, Florenţa. Paler-
în una din formele socialiste ale rezultate au obţinut colectiviştii tăţii procesului de învăţămînt. Printre mo şi Bari.
agriculturii. Atunci cînd aceştia, din sat, ce înfăptuiri au fost obiectivele de seamă ale cabinetului
pe baza liberului consimţămînt, realizate în anii regimului de- sînt: ÎNTREPRINDEREA
au făcut acest lucru, organiza­ mocrat-popular etc. ATELIERELE CENTRALE
ţia de bază şi comitetul comunal — Activizarea muncii metodice din
de partid le-a trasat sarcini tu­ Rodul muncii politice desfăşu­ şcoli (colţul pedagogic, comisiile me­ CRIŞCIOR
turora să desfăşoare o muncă rate a fost .destul de bun. La todice care funcţionează pe lîngă fie­
politică susţinută pentru a atra­ 14 decembrie 1957 s-a inaugu­ care şcoală). La clasele I—IV, comi­ angajează
ge spre gospodăria agricolă co­ rat o întovărăşire care cuprin­ siile metodice lucrează pe clase —
lectivă sau în întovărăşire şi pe de 49 familii cu 40,60 ha. teren nu pe şcoli. Se dezbat probleme ridi­ Contabil şef de secţie cu
alţi ţărani muncitori. arabil, iar alţi 54 ţărani munci­ cate de practica predării, se organi­ experienţă in sectorul indus­
tori şi-au făcut cereri de a se zează interesante lecţii deschise, etc. trie şi construcţii, în sectorul
Apoi, cu sprijinul comitetului constitui într-o întovărăşire în construcţii şi montaje.
executiv al sfatului popular au care să lucreze în comun 51,78 — In cadrul cabinetului, lunar au
fost antrenaţi în această muncă ha. Printre cei care s-au înscris loc comunicări, consfătuiri, dezbateri Solicitanţii se vor prezenta
toţi deputaţii, care, repartizaţi primii în întovărăşiri se numă­ pe marginea celor constatate în urma cu acte in regulă la Între­
pe circumscripţii, au desfăşurat ră comuniştii Dumitru Petru, asistentelor la clasă a metodiştilor, se prindere.
alături de comunişti, o muncă Natalia Mărcii, Zaharia Petru şi redactează materiale popularizîndu-se
intensă de lămurire a ţăranilor alţii, al căror exemplu a fost experienţa înaintată a unor cadre, sau magazinele de produse*
cu gospodărie individuală de a urmat de majoritatea ţăranilor se combat greşelile ştiinţifice şi peda­ |industriale aparţinînd!
se înscrie într-una din formele muncitori din comună, romîni şi gogice în predare. «OoC.L. Industrial Deva*
socialiste ale agriculturii. saşi, care, înfrăţiţi, muncesc în
comun, smulg solului rod bo­ Colectivul de metodişti duce o mun­ — unde g ă siţi: -----
Nici tovarăşii din activul fără gat, îşi creează o viaţă fericită. că susţinută pentru a atrage profesorii
de partid al organizaţiei de ba­ pe specialităţi la acţiunea lecturilor * @ sortiment bogat de stofă *
ză nu au fost străini de mun­ Mf.t; ./*>r pedagogice. Ei îndrumă cercurile pe­
dagogice de specialitate, dau consul­ o şi m ătăsuri;
taţii organizate cadrelor înscrise la
^perfecţionare, sau celor în curs de 0 ® galanterie tină pentru ¦
calificare.
1 femei şi b ă rb a ţi; ¦
In vederea unei expoziţii ce se va
deschide la sîîrşitul anului şcolar, me- % © articole de partumerie ¦
todiştii cabinetului se preocupă de în­
drumarea cadrelor didactice şi a ele- l şi cosmetice în sortimente ¦
%variate ; ¦
t ® mari sortimente în con- ¦
l fecţii de femei şi bărbaţi X
m sp |in ea rriare. Locţiitorii sînt în bună parte t lenjerie ; X
muncitori pe la Gurabarza, la Brad,
mulţi mineri, iar ţăranii, în majori­ % ® încălţăminte de bună X
tate, sînt înscrişi în cele două înto­
vărăşiri. Există deci mediu prielnic l calitate, pentru temei, băr-* X
pentru o bogată şi susţinută activi­
tate cullurală la Ţărăţel. Există şi o Xbaţi şi copii ;¦ ¦
tradiţie cullural-artistică în comuna
LA ÎNTRECERE noastră. Lipseşte în schimb interesul l ® tricotaje mai multe sor- X
organelor competente, îndrumarea şi
coordonarea acestei activităţi. l timente ; ¦
ani, respectiv în 1956 şi 1957. Liipea, care, pentru activitatea ce ar De la Brad la Ţărăţel să tot fie l © diferite jucării, articole ¦
Nu a trecut prea multă vreme de trebui să o desfăşoare la cămin, be­ cam 3 km. O aruncătură de piatră — % muzicale, biciclete mari şi *
neficiază lunar de suma de 150 lei. cum îi spunem noi prin partea locului.
cînd activitatea căminului nostru a fost Avem în sat şi o organizaţie de par­ Drumul e bun pe la noi... Avem şi %pentru copii, articole elec- ¦
apreciată pe regiune şi de cînd echipa tid în frunte cu secretarul ei, tov. Pe­ lumină electrică I Nu avem în schimb
noastră de jocuri populare a făcut faţă tre Tofnescu şi o organizaţie U.T.M. îndrumarea şi controlul sfatului popu­ * trice ; *
cu cinste chiar în concursurile pe ţară a cărui secretară este D. Fericeanu. Ei lar orăşenesc, al comitetului orăşenesc
ale căminelor culturale. Aceasta, să fi bine, pentru toţi aceştia nu există în de partid. La Brad există şi o secţie * © bogat, sortiment in pro- ¦
fost cam prin 1952. prezent pic de preocupare, o fărîmă de învăţămînt şi cultură. Păcat este
de interes pentru a realiza ceva la însă că toate aceste organe se intere­ * duse chimicale şi fier lucrat ¦
S-a mai făcut cîte ceva prin 1953- căminul cultural. sează prea puţin de viaţa culturală
a comunei noastre. Dacă s-ar fi in­ * b ru t; articole sanitare ; ¦
de jocuri. Se mai ţineau cîte o confe­ Zi de zi trec îngîndurat pe lîngă teresat, în cei doi ani de care am
rinţă, sau cîte o piesă de teatru. clădirea căminului nostru. De fiecare amintit, s-ar fi făcut totuşi ceva. * © sortiment variat în va- ¦
dată, aspectul căminului rămîne pen­
fn 1955 — odată cu împărţirea ad­ tru mine acelaşi: uşile închise, firma Aceste gînduri mă frămîntă acum * se de aluminiu, servicii de ¦
ministrativă, comuna Ţărăţel a trecut aruncată, în interior linişte mormiiilală. cînd citii chemarea la întrecere a to­ * sticlă, tacimuri inoxidabile, t
direct sub conducerea Sfatului popular Din cînd în cînd, îmi arunc privi­ varăşilor din Apoldu de Sus. Nu 0 maşini pentru nuci; mac, u- *
al oraşului Brad. Odată cu aceasta, nă­ rile prin geamurile căminului. In sala ştiu ce măsuri vor lua acei tovarăşi
dejdile muncitorilor şi ţăranilor munci­ mare de spectacole, aspectul obişnuit: care răspund de activilalea culturală V6ST6 M ICUL Universale, articole de p o rţe-¦ '
tori din Ţărăţel au crescut. Erau con­ sfori întinse de-a lungul sălii, pe ele din comuna noastră, dar sînt convins DCUUN
vinşi cu toţii că şi munca culturală a atîrnînd, la uscat, rufele unei familii că la noi se pot realiza lucruri fru­ 1 lan şi faianţe si alte arti- ¦
comunei va fi pusă pe baze mai solide care ocupă două camere in incinta moase şi că este timp suficient pen­ » cote de menaj.
şi că Ţârăţelul va ajunge din nou prin­ căminului. Biblioteca, zăvorită şi ea, tru a se îndrepta lucrurile în aşa fel $
tre comunele fruntaşe ale regiunii în n-a mai cunoscut de multă vreme nici $O--------------------
activitatea culturală. Speranţele lor au un fel de activitate. ca şi căminul cultural din Ţărăţel să
rămas doar speranţe, iar activitatea cul­ O
turală a lîncezit din ce în ce, pînă s-a Ca să fiu sincer, am văzut uşile fie antrenat în întrecere şi să reali­
stins ca o luminare consumată în su­ căminului cultural deschise în serile « IN CADRUL' COOPERAŢI- ¦
portul ei. de 24 şi 25 decembrie 1957. In acele zeze o bună parte din obieclivele che­
seri au avut loc acolo două petreceri. * VEI „SOLIDARITATEA"
Stau în aceste seri de iarnă şi mă Bineînţeles, fără programe artistice. mării, în cinstea zilei de 1 Mai. % DEVA !
gîndesc la comuna noastră, la cele pes­ Cu acea ocazie, a fost folosită şi ca­
te 600 de familii, la numărul mare de mera bibliotecii... drept bufet şi depozit M. SILVIU A LUAT FIINŢA UN -
flăcăi şi fete, la toţi aceia care răspund de băuturi. corespondent
în Ţărăţel de activitatea culturală. A- Atelier fotografic
vem şi noi .un director de cămin cul­ Ţărăţelu! este o comună destul de
tural în persoana învăţătorului Ioan * care execută fotografii şi fo- ¦
* toreportaje ( aspecte de la lo- *
* cui de muncă şi busturi pen- ¦
* tru popularizarea fruntaşi• ¦
j lor), atit in localitate cit şi ¦
* in regiune, la cererea intre- ¦
* prinderilor şi instituim or. *
% Contravaloarea lucrărilor ¦¦*¦¦*
$ se poate achita in numera
t şi prin virament.
*+ Atelierul este situat in De- **
l va, str. I.enin nr. 3. X
**
'm iflIIIU IH U M IH Itt!»