Page 7 - 1958-01

Nr. 930
Roadele muncii organizate
• Experienţa a dovedit că acolo
unde organizaţia de bază reu­
şeşte să aleagă din multiplele
sarcini pe cele iuai importante,
să facă o legătură strînsă între
diferitele laturi ale muncii ca­
re de condiţionează unele pe al­ ramuri de activitate.
tele, acolo apar şi realizări con­
crete,
In satul Dobra sînt consti­ tistice. Partea cea mai pozitivă căminului cultural, a fost pus
tuite, pe principiul teritorial şi
al locului de producţie, 3 orga­
nizaţii de bază — organizaţie
de bază sat, organizaţie de ba­
ză cooperaţie şi Ocolul silvic.
Aceste organizaţii, îndrumate
de către comitetul comunal de
partid, colaborează strins între
ele. Pentru toate aceste organi­
zaţii, în momentul de faţă mun­
ca pentru transformarea socia­
listă a agriculturii, constituie
una dintre cele mai importan­
te activităţi.
Este de remarcat faptul că
în acţiunea comună pe care o
desfăşoară în direcţia transfor­
mării socialiste a agriculturii,
ele împletesc cu pricepere a-
ceastă activitate cu cea a cul­
turalizării maselor. De fapt este
ştiut că un ţăran cu o cultură
avansată înţelege mai uşor ne­
cesitatea folosirii în agricultură
a mijloacelor de producţie me­
canizate şi că pămîntul lucrat
cu asemenea mijloace şi după
regulile agrotehnice, dă o pro­
ducţie mai mare. Iată de ce cele
3 organizaţii sprijină din plin
Rezultate frumoase în muncaactivitatea căminului cultural,
de cooperativizare a ag ricu ltu riiDe curind, în satul Sălaşu In­
ferior, raionul Haţeg, a avut loc
o adunare generală a organiza­
ţiei de bază cu activul fără de şi de alţi ţărani muncitori care tivitatea acestora, organizaţia C Volumul cuprinde observaţii cri-
partid, unde a fost pusă în dis­ mai stăteau încă la îndoială.
cuţie problema cooperativizării
agriculturii din sat, felul cum
comuniştii âu reuşit să mobili­
zeze ţăranii muncitori la coope­
rativizarea complectă a satului.
Din dezbaterile ce au avut loc,
s-â desprins faptul că după în­
fiinţarea comitetului comunal de drumarea comitetului comunal mai adus în întovărăşire 4,32 ha ^ ei învechiţi şi nepregătiţi este des-
partid, munca politică în acea­ de partid, a folosit şi alte mij­
stă direcţie s-a desfăşurat mai loace. de atragere a ţăranilor
bine, că toţi comuniştii din sat muncitori în întovărăşirea agri­
au intrat în întovărăşirea agri­ colă. De pildă, a fost pus la loc
colă şi că aii desfăşurat •o mun­ „vizibil un panou unde s-au
că intensă pentru' atragerea 3e~" .popularizat' ţăranii -careva u ce­
noi familii în Întovărăşirea agri­ rut să . intre în ' întovărăşire.
colă; Membri de partid că Şte­ Drept urmare, într-o ‘singură să fie complect coOperativizat. [ Autorul surprinde în acest vo­ mii cititori ai anului 1958, ne­ se astfel integral sumele desti­ tric Alexandru Pintea, lăcătu­
fan Iovănescu, Petru Coroescu
şi alţii, au primit din partea
organizaţiei de bază sarcina de
$î-au ales comitetul sătesc de femei
Zilele trecute a avut loc in
localul Şcolii maghiare din co­
muna Jeledînţi, raionul Orăştie,
o adunare generală â femeilor
din sat, CU aCeastă ocazie s-a
pielucrat un, referat întocmit pe
baza hotărârii Biroului politic al
C.C. al P.M.R. privind îmbu­
nătăţirea continuă a formelor
oooo-oooooooocKxxx^ooooooocrCKXxxxxxxjoocKxxxxxxx^oo xK>wo<x><x><xx>oocx><K><><><><x>o<x><>v<><><yx)oo<xxx><x>oock>o«.oooooo<xxx>ooo<x>o<>c»ooo<>c>o<xxx>ooov o v o o w w w w o c k x ooooo<jv<xk>ooovo<xkx>ow voo ov<k>o w o «^xzo<x
StaţiuneaexperimentalipomicolăfeBcngia-
i însemnaţi realizare
a regimului iemicrat - popular
¦ In urmă cu o jumătate de
veac, în comuna Geoagiu a fost
înfiinţată o mică şcoală tehni-
co-agricolă. Şcoala a fost înfiin­
ţată pe moşia unui conte şi a-
vea drept scop de a pregăti lo­
gofeţi şi administratori pentru
moşiile marilor proprietari de
pâmînt. Pînă în anul 1944 ă-
¦ceâstă şcoală, deşi era plasată
într-o regiune potrivită, a avut
o activitate limitată în ceea ce
priveşte primirea elevilor şi pre­
gătirea acestora pe linie profe-
şională.
Faptul că în şcoală era pri­
mit un număr mic de elevi şi
că aceştia primeau o educaţie
potrivit intereselor claselor ex­
ploatatoare, era explicabil. Po­
litica statului burghezo-moşie-
resc din acea vreme nu urmărea
nicidecum dezvoltarea agricultu­
rii noastre în ansamblul ei, nu
¦urmărea sprijinirea ţărănimii
muncitoare pentru a se ridica
din înapoiere.
Cifrele de mai jos, care au
fost extrase din arhiva şcolii,
. reprezintă o tristă realitate care în activitatea practică.
ne înfăţişează lipsa de interes
ce se manifesta în trecut faţă
de dezvoltarea agriculturii şi fa­
ţă de pregătirea cadrelor nece­
sare acestui scop.
activitate .care ia o amploare pe
zi ce trece. Pe lingă acest că­
min a fost organizat un colec­
tiv de 8 conferenţiari din cei
mai buni membri de partid şi
oameni specializaţi in diferite
Cu mult succes îşi desfăşoa­
ră activitatea şi formaţiile ar­
din munca acestora este fap­
tul că ele nu se limitează nu­
mai la satul lor, ci, îndrumate
de către organizaţia de bază,
fac deplasări în alte sate din
raion.
Formaţia de cor, cu ocazia
festivalului regional a obţinut
premiul I pe regiune.
Alături de celelalte formaţii
o influenţă pozitivă exercită şi
biblioteca de pe lingă acest că­
min. Tovarăşa Holdean Silvia,
bibliotecară, nu se mulţumeşte
numai la a difuza cărţi citito­
rilor. Ea şi verifică pe fiecare
cititor la înapoierea cărţii, în-
drumindu-1 în acelaşi timp spre
noi şi interesante cărţi. O in­
fluenţă pozitivă exercită şi cele
16 cercuri de citit, organizate
şi îndrumate de către conduce­
rea acestui cămin. Tov. Dincă
Marin, directorul căminului, ca­
re cunoaşte bine mai multe la­
turi ale activităţii artistice, reu­
şeşte să îndrume cu multă com­
petenţă munca culturală, să a-
xeze întregul repertoriu artisti-
co-cultural, pe activitatea de
transformarea socialistă a agri­
a se ocupa de lămurirea ţărani­
lor muncitori Nicolae Colmeuş,
Gavrilă Gheorghiţă, Victor Băl
Ocupîndu-se cu răbdare de ei,
arătîndu-le marile avantaje ce
le au lucrînd pămîntul în comun,
aceşti ţărani muncitori şi-au fă­
cut cereri de a intra în întovă­
răşirea agricolă.
Organizaţia de bază, sub în­
seară 8 ţărani muncitori s-au
prezentat cu cererile la sfatul
popular.
de organizare şi de activitate în
rîndul femeilor. Participantele
la discuţii au arătat că sarcina
principală care stă în faţa fe­
meilor din acest sat, este parti­
ciparea activă la transformarea
socialistă a agriculturii şi la
îmbunătăţirea activităţii cultu­
rale din sat.
Ing. PRICĂ DUMITRU
directorul staţiunii
experimentale pomicole din
Geoagiu
Situaţia şcolii pe o perioadă
de cinci ani se prezenta astfel:
Anul Nr. elevilor Anul Nr. elevi­
înscrişi lor absol­ teoretică, cît şi în cea practică,
venţi
1921 29 1924 13
1922 16 1925 12
1923 11 1926
1924 7 1927
1925 13 1928
După ce au terminat şcoala,
doar cîţiva din aceşti absolvenţi
s-au dus să lucreze în agricultu­
ră. Majoritatea lor se îndreptau
înspre alte meserii, cu totul
străine de cea învăţată. Aceasta
din cauză că în şcoală teoria
nu se împletea cu practica, iar
după terminarea cursurilor, ab­
solvenţii nu se puteau descurca
După reforma învăţămîntului
din anul 1948 şcoala a fost or­
ganizată pe baza unor principii
noî corespunzătoare intereselor
statului democrat-popular, ale
ţărănimii muncitoare. De acum
scopul ei devenise altul; să pre­
culturii— obiectiv pentru rea­ t
lizarea căruia luptă toate orga­ t
nizaţiile de partid şi de masă
din raza acestei comune.
In luna octombrie 1957, cu t
ocazia unei analize a activităţii t
culturale pe care a făcut-o or­ t
ganizaţia de bază Dobra sat,
şi unde tov. Dincă, directorul
să prezinte raportul, a făcut o le torilor şi a activiştilor de partid. I acţionari c a : baronului Ludwig
serie de propuneri preţioase in [
vederea lărgirii activităţii cul­ t
turale pentru transformarea so­ jr
cialistă a agriculturii. Rezultate­ ^ delean, pentru mărirea producţiei I Punerea in funcţiune a liniei
le muncii pot fi apreciate după [
următoarea c ifră : în ultimele t
3 săptămini au fost atrase în ^
întovărăşirea existentă un nu­ ^
măr de 76 familii care au adus p
o suprafaţă de peste 50 ha te­ L
ren arabil. Astăzi, întovărăşirea L
a ajuns la 310 familii cu peste bită valoare ideologică şi artistică. părată o uzină siderurgică.
262 ha, ceea ce înseamnă că
satul se apropie de cooperativi­
zarea complectă.
Intovărăşiţii sînt organizaţi
in 3 brigăzi de producţie, lu­
crează pămîntul cu mijloace me­
canizate ale S.M.T.-ului. Pe lin­
gă acestea ei dispun de un
fond de bază comun, in valoare
de peste 15.000 lei, care con­
stă in unelte agricole c a : se­
mănătoare de cereale, greblă
mecanică, prăşitoare etc. De
curind s-au cumpărat şi 50 de
oi, al căror număr intovărăşiţii
au hotărît să-l ridice la 100.
O atenţie deosebită a fost
dată muncii agitatorilor din
sat. Analizînd şi controlând ac­
de bază a reuşit să mat atragă L tice asupra vieţii contemporane, 1929 a cuprins şi uzinele so­
în întovărăşirea agricolă şi alţi [ precum şi unele sentimente de pro-
ţărani muncitori. Cei mai buni t test faţă de anumite aspecte ale
agitatori din sat s-au dovedit a ţ societăţii burghezo-moşiereşti.
fi Romulus Vlad şi Constantin c Schiţele dezvăluie imoralitatea
Anghelescu, care în trei zile au L exploatatorilor, snobismul, venallta-
lămurit 8 ţărani muncitori, iar [ tea ascunsă sub fhasca principiali-
alţi doisprezece întovărăşiţi au C tăţii. Şcoala burgheză cu profesorii
teren.
Munca politică desfăşurată de (
către comunişti pentru coopera­ L
tivizarea agriculturii este rodni­
că. Există toată garanţia ca în
scurt timp, satul Sălaşu Inferior
MARIN BIRLEA
secretar âl Comitetului comunal [¦ mente ce nu depăşesc adeseori o
de partid din Sălaşu inferior ^ pagină-două, tipuri de copii — bă-
Tot cu această ocazie s-au
făcut şi o serie de propuneri
preţioase, iar pentru conducerea
şi organizarea muncii în viitor L extrem de comică, într-un stil în-
adunarea generală a ales un
comitet sătesc al femeilor for­ t însă abil satira, autorul înfăţişează
mat din 9 tovarăşe.
ZEVEDEl STĂNILA c zi a şcolarilor şi pionierilor.
corespondent
gătească cadre cu temeinice cu­
noştinţe profesionale, care să a-
ducă un aport însemnat la dez­
voltarea sectorului horii - viticol
din agricultura ţării: noastre. La
baza întregului proces de învă-
ţămînt stă educarea elevilor în
spiritul ideologiei marxist-leni-
niste, în spiritul materialismului
dialectic, iar la baza pregătirii
de specialitate, a tît, în latura
stă învăţătura marilor exponenţi
mieiurinişti.
In anii regimului democrat-
popular numărul elevilor din
şcoală a crescut simţitor. Spre
6 deosebire de trecut, cînd erau
primiţi numai copii de „bani
2 gata“, acum învaţă aici fii de
muncitori şi ţărani muncitori din
8 regiunea noastră.
In ultimii' ani şcoala medie
tehnică din Geoagiu a pregătit
un număr de 237 cadre nece­
sare agriculturii noastre. Toţi
elevii au fost şi sînt bursieri, a-
sigurîndu-li-se din partea stalu­
lui condiţiile optime de şcolari­
zare. Datorită disciplinei care a
fost imprimată în şcoală de că-
-tre organizaţia de bază, simţul
de răspundere şi dragostea faţă
de învăţătură şi faţă de meseria
aleasă s-a întărit considerabil.
In activitatea şcolară teoria
OKU M U t H O Ct L tâ M o iiir
l )
l în Editura tineretului
l 1
STATUILE NU RÎD
NICIODATĂ
t
l de MUNTEANU FRANCISC
Un roman despre lumea munci­ ) Moşia a fost vindută unor mari s-au schimbat multe. Astfel, s-a
In centrul acţiunii, autorul. pla-
sează lupta muncitorilor de la o fa-
brică de textile dintr-un oraş ar-
în perioada imediat următoare ac-
tului istoric de la 23 August 1944.
Bogata experienţă de viaţă a
scriitorului, capacitatea de a crea
oameni vii şi nu simple scheme,
curajul de a spune lucrurile des-
chis, partinic, dau lucrării o deose­
STEAUA MAGILOR
de VINT1LA PETRU
In ciclul de nuvele intitulat sim-
Jr bolic „Steaua magilor", Petru Vin-
^ tilă analizează influenţa revoluţiilor
[ ruseşti din 1905 şi 1917 asupra ţă-
(. rii noastre.
C Evocînd epoca răscoalelor din
î )
^ 1907 şi apoi pe cea a primului răz-
[ boi mondial, autorul îşi transmite
mesajul prin înfăţişarea succesivă
i. a doi eroi principali: moşierul-poli-
^ tician Mihai Voloşescu şi ţăranul-
soldat Iovan.
[ Prin destinele lor, autorul îşi de-
L monstrează convingător ideea con-
L damnării iremediabile, a clasei Iul
^ Voloşescu şl a victoriei finale, pe
[ care, în ciuda înfrângerilor momen- I dezlănţuirii acestuia, furnalul
l ta ne, o vor obţine Iovan şi tova- I se opreşte în anul 1916. Mun­
I răşii săi, conduşi de „Steaua magi- 1 citorii au rămas astfel pradă
L lor“ din Rusia pe drumul maturi-
[ tăţii politice.
[ ber zele DIN BOURENI
de AL. O. TEODOREANU
^ crisă în schiţa „Berzele din Bou-
reni", iar justiţia militară şi re-
[ prezentanţii ei sînt satirizaţi în schi-
ţa „Consemnul".
[ SUB LUPA
D w- de M. SINT1MBREANU
r
ii. lum, alcătuit din numeroase mo-
[ ieţi şi fete de şcoală — în dife-
L rite împrejurări ale activităţii lor celor 1.911 cititori ai anului 1957 ca avînd astfel posibilitatea să Weber.
ţ din timpul cursurilor — din orga- şi terminase de totalizat numă­ achiziţioneze ultimele cărţi edi­ Afluenţa din prima zi, ne în­
[ nizaţia de pionieri, din tabără sau rul cărţilor c itite : 4.050. Cifrele tate.
L din viaţa de familie, scoţînd în re-
l lief mai ales laturile negative ale
L comportării acestora.
t Astfel, într-o anecdotică simplă,
[ grijit, viu colorat cu imagini din
( care nu lipseşte umorul, învăluind
L mici instantanee din viaţa de zi cu
L
este împletită cu practica.^ Toa­
te cele învăţate la teorie sînt a-
plicate în practică. Astfel, în
pepinierele de pomi ale şcolii' a
fost produs material săditor ca­
re s-a difuzat atît unităţilor so­
cialiste din agricultură cît şi ţă ­
ranilor muncitori individuali.
Pînă aciim au fost produşi şi
difuzaţi peste 23.000 de altoi
pentru plantat. Din colecţiile de
pomi ale şcolii s-au mai dat
peste 50.000 de exemplare, ma­
terial de altoit elită din soiurile
cele mai valoroase. De aseme­
nea, în domeniul culturii legu­
melor au fost livrate răsaduri
pentru culturile timpurii în can­
tităţi apreciabile.
Profesorii şi elevii şcolii ţin
acum o permanentă legătură cu
producţia. Ei au legături perma­
nente cu unităţile socialiste şi
cu ţăranii muncitori din comu­
nele Geoagiu, Gelmar, Geoagiu
băi, Renghet, Balşa, Mada, Bo-
zeş, Ardeu, Bobîlna, Băcăinţi,
Homorod şi altele, pe care-i a-
jută în mod practic. Elevii şi
profesorii şcolii aduc o contri­
buţie de seamă şi la transfor­
marea socialistă a agriculturii,
atît prin obţinerea de rezultate
deosebite pe terenul experimen­
tal al şcolii, cît şi prin munca
de lămurire ce o duc de la om
la om. Pentru a dovedi superio­
ritatea agriculturii socialiste au
fost înfiinţate livezi model la
gospodăria colectivă din Geoa­
giu şi la alte unităţi socialiste.
Cadrele didactice ale acestei
şcoli au alfabetizat un număr
de 65 ţărani muncitori neştiu­
tori de carte. In timpul iernii,
fiecărui profesor de specialitate
i s-a repartizat cîte o comună
i zcutsu 1 a 86 d a am
I
)
I
f Âcuni o sută de ani, pe me­
leagurile unde astăzi străju­
ieşte uzina „Victorian-Călan, se
întindea moşia unei oarecare
I in propriile sale miini conduce­
1 Bertha Sdndor. Ţăranii din sa­
I tele vecine munceau din zori şi
I pină tn noapte pe pămînturile toria“-Călan a păşit şi el pe ca­ F. R.A., R. I.J., I.P . S., A .V .T.,
I acestei moşii. Dar din anul lea unei vieţi noi. De atunci, în
) 1867 ei au rămas pe drumuri. viaţa muncitorilor de la Călan
1 construit şi pus in funcţiune
1 von Haber, prinţului Emil Egon, furnalul nr. 2 — agregai pu­
I grofilor Dtto şi Rudolf Chotek
I şi alţii.
I ferate Petroşani-Simeria, pre­
cum şi descoperirea minereuri­
I lor de fier din Teliuc şi Ghe-
I se epurează şi se foloseşte nu
I lar, au creat acestora perspec­
) tiva unor noi şi mari profituri.
*)« De aceea ei şi-au pus în gind
J să construiască pe moşia cum­
1 crat acum 50 de ani la furna­
1 Astfel, în anul 1869 se începe
1 turnarea fundaţiei primului fur­
1 nal. Cu această ocazie, mulţi
II ţărani au fost nevoiţi să se an­
) gajeze pentru lucru la lucră­
I vagon deodată) cind a văzut
1 rile de pregătire, apoi la con­
strucţia propriu zisă.
) Furnalul, cu toate agregatele
I sale, a fost terminat şi pus în
funcţiune in luna decembrie
) 1871.
I
I Cu toate acestea, viaţa celor
1 angajaţi aici nu s-a schimbat
prea mult. Ei au scăpat de un
I fel de exploatare şi au dat in
•I;
I schimb peste altul. Din ce in
I tehnician la secţia furnale
I ce viaţa acestor muncitori era
I tot mai grea. Datorită pregă­
1 tirilor pentru război, cit şi a
I
1 şomajului. In anul 1924 se for­
mează societatea „Titan-Nă-
I
drag-Câlan". Printre noii acţio­
nari se numărau Barbu Ştirbei,
Max şi Edgar Auschnitt.
Criza economică din anul
cietăţii de la Călan. Munca is­
tovitoare de 12 ore, mizeria
crescindă şi salariile tot mai
scăzute, determină pe munci­
torii de la uzina din Călan să
declare numeroase greve. Ast­
fel, prima grevă a avut loc in
Biblioteca unui club la sfîrşit şi început de an
In cea de-a doua zi a noului
an, de-abia s-a deschis uşa bi­
bliotecii clubului „Filimon Sîr-
bu“ din O.T.-Hunedoâra şi pri­
răbdători, s-au grăbit să urce
scările.
Bibliotecara Viorica Arhire
tocmai: scosese de-o parte fişele
par mulţumitoare, ţinînd seama
că niciodată nu a fost analizată
munca cu cartea de către co­
mitetul de întreprindere, dar
sînt cam mici raportate la nu­
mărul salariaţilor din I. C. S. FI.
Faţă de anii precedenţi, numă­
rul cititorilor a crescut şi e pri­
ma dată în ultimii ani de cînd
biblioteca are o evidenţă clară
în care popularizează metodele
agrotehnice înaintate cu scopul
de a ridica nivelul profesional al
ţărănimii! muncitoare.
In felul acesta, Şcoala media
tehnică din Geoagiu, aduce o
însemnată contribuţie Ia ridica­
rea agriculturii noastre pe o
treaptă superioară.
De Ia şcoala horticolă
la staţiune
experimentală pomicolă
Ţinîndu-se seama de experien­
ţa şi de rezultatele obţinute de
această şcoală, precum şi de fap.
tul că se găseşte în centrul unui
puternic bazin pomi-viticol şi al
unor regiuni cu largi posibilităţi
de dezvoltare a legumiculturii,
partidul şi guvernul au hotărît
să mărească sfera de activitate
pe tărîm ştiinţific şi de cerceta­
re a acestei şcoli. Astfel, ea a
fost ridicată la nivelul unei sta­
ţiuni de cercetări ştiinţifice, pri­ tice ale regiunii noastre; Anual
ma instituţie de acest fel din re­
giunea Hunedoara. Staţiunea ex­
perimentală are ca scop de a
găsi în primul rînd cele mai
bune metode de agrotehnică po­
micolă care, aplicate în livezile
noastre, să ducă la obţinerea de
producţii mari şi de calitate su­
perioară. In al doilea rînd, pe
baza principiilor biologice mi­
ciuriniste, să întreprindă cerce­
tări ştiinţifice în vederea îmbu­
nătăţirii soiurilor de pomi şi ar­
buşti şi creării de noi soiuri .re­
zistente lâ boli şi dăunători şi
capabile să asigure recolte bo­
gate şi de calitate. Staţiunea
mai are drept ţintă studierea
bolilor şi dăunătorilor pomilor
şi arbuştilor fructiferi, precum şi
octombrie 1929 şi a durat 16
Zile. Dar asemenea greve s-au
ţinut lanţ.
Cind clasa muncitoare a luat
rea ţării, colectivul uzinei „Vic-
ternic cu încărcare mecanizată
şi înzestrat cu un aparataj mo­
dern. Producţia de fontă a cres­
cut în ultimii 10 ani de peste
trei ori. O cantitate importantă
de zgură se granulează şi se
valorifică, iar gazul de furnal
numai la furnal, ci şi la turnă­
torie, emailaj şi la bateriile sec­
ţiei de semicocs.
Mi-aduc aminte că acum doi
ani bătrinul Novac, care a lu­
lul din Călan, ne-a făcut o vi­
zită la furnalul nr. 2. Vroia să
afle cum se încarcă acum fur­
nalul. Şi bătrinul a rămas ui­
mit cind a văzut că cu o chi-
blă se încarcă o jumătate de
cum se descarcă minereul din
siloz, cum se cerne mecanizat
cocsul, cum circulă vagonul-
cintar şi cum toată încărcarea
e asigurată numai de 5 oameni.
In anii puterii populare uzi­
na „Victoria"-Călan şi-a schim­
bat complect faţa. S-a construit
o fabrică de semicocs, turnăto­
ria s-a modernizat radical. A-
celaşi lucru s-a petrecut şi cu
atelierul mecanic.
La fel ca şi în alte părţi ale
ţării şi furnaliştii de la uzina
„Victoria"-Călan răsplătesc prin
noi realizări grija acordată de
partid şi guvern. Astfel, in cin­
stea celei de-a 10-a aniversări
a Republicii noastre ei au înde­
plinit planul anual al ambelor
furnale cu 20 de zile înainte de
termen.
NICOLAE P1LLY
a uzinei „Victoria“-Călăn
a celor 11.000 de cărţi expuse
în rafturi. In 1957 biblioteca s-a
îmbogăţit cu noi publicaţii în va­
loare de 18.000 lei — folosindu-
nate în acest scop pe anul res­
pectiv şi chiar sumele nefolosite
în 1956. împrospătarea s-a fă­
cut la intervale scurte, bibliote­
Numărul cititorilor, în 1957 a
fost realizat de biblioteca cen­
trală din O.T. Bibliotecile sec­
toarelor au fost cam neglijate
în acest an. Bibliotecara singu­
ră, fără ajutorul responsabilului
cultural din întreprindere, nu a
putut face prea mult. (De altfel
dacă schema ar fi fost complec­
tată cu un director de club, ar
găsirea mijloacelor eficace de
combatere a acestora.
Pentru a duce cu succes la
îndeplinire aceste sarcini însem­
nate, colectivul ştiinţific al sta­
ţiunii şi-a întocmit un plan te­
matic pe o perioadă de 10 ani
în care sînt cuprinse problemele
esenţiale ale sectorului pomi-vi­
ticol din regiune.
Pe lîngă activitatea sa de cer­
cetări ştiinţifice, staţiunea mai
are sarcina de a populariza în
satele regiunii, prin diferite mij­
loace, rezultatele practice ce se
obţin în urma cercetărilor şi ex­
perienţelor. Pentru refacerea li­
vezilor, staţiunea va produce şi
va difuza în cantităţi mari ma­
terial săditor pomicol. In acest
scop va fi înfiinţat un sector
pepinieristic pe o suprafaţă de
100 ha, care va produce anual
circa 200.000 bucăţi pomi de ca­
litatea I-a din speciile şi soiu­
rile cele mai valoroase şi mai
potrivite condiţiilor pedo-clima-
se vor putea planta cu mate­
rialul produs de staţiune citea
1.500 ha cu livezi. Aceasta în­
seamnă că staţiunea va asigura
materialul săditor necesar între­
gii regiuni.
In afară de materialul pomi­
col săditor, sectorul pepinieristic
al staţiunii mai poate livra a-
nual peste 50.000 bucăţi mate­
rial săditor de arbuşti fructiferi
(coacăzi, agrişi, smeură, alun
etc., circa 100.000 bucăţi stoloni
înrădăcinaţi din cele mai valo­
roase soiuri de căpşuni).
Staţiunea nu a scăpat din
centrul atenţiei nici problema
esteticii oraşelor şi satelor noa­
stre. Pentru crearea şi întreţi­
Pag- 3
•—’AXicfcSr
La tragerea de amortizare a
asigurărilor de viaţă A.D.A.S.,
din 31 decembrie 1957, au ieşit
următoarele opt combinaţii de
litere :
Y .C.L., A .D .T., R.O.R., I.U.R.
?
La 31 decembrie a avut loc
în Capitală tragerea ia sorţi de
bază şi tragerea suplimentară a
obligaţiunilor C.E.C., pe baza
noilor avantaje oferite de Casa
de Economii.
Cîştigul de 100.000 lei a fost
atribuit obligaţiunii cu seria
13028 Nr. 02.
Cîte 75.000 lei au cîştigat po­
sesorii obligaţiunilor cu sOria
10395 Nr. 34 şi seria 14890 Nr.
04. i
Cîştigurile de 50.000 lei au
fost atribuite obligaţiunilor cu
seria 04250 Nr. 23; seria 10260
Nr. 04 şi seria 16989 Nr. 49.
Obligaţiunile cu seria 14075
Nr. 10 ; seria 05209 Nr. 27; se­
ria 09553 Nr. 4 2 ; seria 00545
Nr. 45 ; seria 07607 Nt. 10; se­
ria 21292 Nr. 3 şi seria 17357
Nr. 39 au cîştigat cîte 25.000
lei.
Au mai fost atribuite 855 cîş-
tiguri între 10.000 şi 1.000 lei'.
In total la cele două trageri
la sorţi au fost atribuite Câşti­
guri în valoare totală de
2.000.000 lei.
Obligaţiunile C.E.C. care nu
au ieşit cîştigătoare participă
din oficiu la următoarea trage­
re la sorţi din 31 ianuarie 1958.
?
La tragerea la sorţi trimes­
trială a libretelor C.E.C. cu câş­
tiguri, care a avut loo lâ 31
decembrie, au ieşit cîştigătoare
libretele ale căror numere au ur­
mătoarele term inaţii: 542 cu
250 la sută ; 602 cu 200 la' su­
tă ; 005; 173; 276; 307; 453;
782; 893 şi 999 cu 100 la sută.
Cîştigul se calculează faţă de
soldul mediu trimestrial al de­
punerilor pe libretele respective.
Viitoarea tragere la sorţi va
avea loc la 31 martie 1958.
mai fi fost cineva care ar fi pu­
tut s-o ajute).
..Intre primii cititori ai anului
1958 s-au înscris: sudorul elec­
şul Constantin Ţintire şi tîmpla-
rul Iulian Crăc, toţi de la sec­
torul Mecanic ş e f; elevul Ion
Popescu şi gospodina Rozvita
dreptăţeşte încrederea că în no­
ul an, numărul cititorilor* al
cărţilor citite, al manifestărilor
de masă a muncii cu cartea, şi
al tinerilor înscrişi la concursul
„Iubiţi cartea”, va fi mult mat
mare decît în 1957.
Este necesar însă ca la
I.C.S.H. să fie înţeleasă şi mai
mult munca culturală în între­
gimea ei.
C. SOARE
nerea spaţiilor verzi de la ofâşe
şi sate s-au luat măsuri pefltru
a se produce anual plante de
ornamentare : trandafiri, flori vi­
vace etc. •
In scopul refacerii sectorului
viticol, staţiunea va reface o vie
degradată pe o suprafaţă de 10
ha care în scurt timp va fi re­
dată producţiei, servind drept
model pentru unităţile socialiste
şi ţăranii muncitori individuali
din satele din jur. Pentru dez­
voltarea legumiculturii în cursul
anului 1958 s-a prevăzut produ­
cerea de seminţe din toate spe­
ciile de legume.
Activitatea practică a stâţiutlii
a şi început. Chiar în acest an
vor fi plantate 30 ha. livezi noi
din toate speciile de pomi fruc­
tiferi. In decurs de trei ani sta­
ţiunea îşi va acoperi întreaga
suprafaţă de peste 100 ha cu li­
vezi de pomi.
Majoritatea acestor plantaţii
se vor face pe terenuri de pan­
tă, necorespunzătoare culturilor
agricole. Amenajarea terenurilor
a început chiar din toamna anu­
lui trecut. O însemnată suprafa­
ţă de teren expusă degradării
prin eroziunea apelor, va fi a-
menajată pentru a se planta cu
pomi1 pe terase, valuri potcoave
şi valuri continui.
Activitatea pe tărîm ştiinţific
şi practic a staţiunii experimen­
tale din Geoagiu are drept ţintă
refacerea livezilor de pomi din
regiune, dezvoltarea viticulturii
şi legumiculturii, cu alte cuvinte
are drept scop ridicarea acestor
însemnate ramuri ale agricultu­
rii pe o treşptă superioară.