Page 2 - 1958-01
P. 2
Pag. ' «t VKUmJL SOCIALISMULUI Nr. 94j
sms& SSE m = s x
Cel mai înalt sistem energetic din I n e Hidrocentrala Stalingrad
pe rful Marin va da curent electric
In R.S.S, KirghM, pe rtul nivelului mării, se organizează
Narîn, care izvorăşte din gheţa un laborator energetic unde vor Uriaşa „fabrică de electrici torii se pregătesc să bareze în ma este a doua centrală din cas
rii lanţului central al munţilor tate" — hidrocentrala Stalin- vara anului acesta spaţiul de cada Hidroenergetică de pe Irtiş.
Tian-Şăn, şi pe principalii aflu fi soluţionate problemele legate grad — va da primul curent 700 de metri dintre groapa de Au început pregătirile în vede
enţi ai acestui rîu urmează să pentru industrie in acest ari. fundaţie a hidrocentralei şi ma rea construcţiei hidrocentralei
se construiască peste 20 de mari de transmiterea cît mai raţiona lul drept al fluviului. Asaltul de la Şulbin — a treia pe Ir-
hidrocentrale de înaltă presiune Pe şantierul hidrocentralei hotărîtor împotriva celui mai tîş — care prin puterea ei va
cu o putere totală de peste lă a energiei electrice în condi Stalingrad au fost transportate mare fluviu din Europa nu va depăşi hidrocentrala de la Buh-
4.000.000 kW. Traseul liniei e- elementele necesare asamblării fi uşor. Nicăieri pe întreaga ei tarma. Pe Irtîş va lua fiinţă un
lectrice de înaltă tensiune se va ţiile de mare altitudine. tuturor celor 22 de hidroăgre- lungime de 3.700 km Volga nu nou lac de acumulare, cu un vo
întinde pe o distanţă de 2.500 gate. Turbinele centralei vor are un debit atît de mare de apă
km, la o altitudine de peste Sistemul energetic de pe riul produce anual 11.400.000.000 ca in secţiunea din dreptul ba lum de 20 de miliarde m. c. de
1.000 m deasupra nivelului mă kWh de energie electrică. rajului de la Stalingrad. Aici apă, care nu numai că va ali
Narîn — cel mai înalt din lume curge pe secundă de 275 de ori menta hidroturbinele, ci şi va
rii. In prezent cea mai mare hi mai multă apă decit pe cursul servi la irigarea şi alimentarea
Narinul este cea mai mare — va asigura dezvoltarea în drocentrală de pe glob este cea superior al fluviului, în dreptul cu apă a .stepelor secetoase de
de la Kuibîşev, pe Volga, cu o oraşului Kăliriin. Bararea albiei
caie de apă din R.S.S. Kirghiză, masivul central Tian-Şan a unui putere de 2.100.000 de kw. A- Volgăi va permite ca în iarna pe malurile Irtişului. Lacul de
fiind echivalentă prin resursele nul acesta intîietatea o va deţi anului acesta să se pună in func acumulare va servi şi ca sursă
sale energeţice cu Volga — cel mare centru industrial pe baza ne hidrocentrala Stalingrad cu o ţiune primele agregate ale hi de alimentare cu apă a I(azah-
mai mare rîu din Europă. putere de 2.300.000 kw. drocentralei Stalingrad. stanului central.
folosirii bogatelor zăcăminte de
In trecătoarea Tiuz-Aşu, Ia o Pe Volga s-au construit multe Numai turbinele de la Buh- Primele trei hidrocentrale din
altitudine de 3.100 m deasupra minereuri utile. De aici energia baraje şi batardouri. Construc- tafma vor spori cu 500.000.000 cascada de pe Irtîş — de lă
kWh producţia anuală de ener Us.t-I<amenogorsk care este deja
electrică ieftină va putea fi fur gie electrică a hidrocentralei de în funcţiune, de la Buhtarma,
la Ust-Kamenogorsk, prima de care este în curs de construc
nizată nu numai R.S.S. Kirghi- pe Irtiş, construită în cel de-al ţie, şi de la Şulbin a cărei con
5-lea cincinal. strucţie începe, vor produce a-
ze, ci şi Uzbekistanului şi Ka- nual 100 de miliarde de kWh de
energie electrică.
zahstanului.
Totodată se prevede alimenta
rea cu energie electrică şi a re
giunilor de frontieră ale R. P.
Chineze. .,V:
Ce reprezintă o singură zi In colhozul „S. M. Kirov” (R. S.S. Estonă). Mecanizatorii de la sta
pe un şantier de construcţie ţia de maşini şi ameliorări din Piar na-Iagupişk, sapă canale cu ajutorul
unui plug pentru pămînt desmlăştinat.
Ce reprezintă o zi de muncă ani, populaţia Manhattan-ului de Hidrocentrala de la Buhtar- r
pe un şantier? Dacă veţi între vest, a Ronx-ului, Brocklin-ului
ba un zidar, indiferent unde lu de L. LEVINA şl L. RAZEVA şi Harlem-ului — cartierele de ma va produce anual peste
crează el — la Moscova, Kiev cocioabe din New York — s-au
sau Narian-Marî, el vă va spu rătăm că in primul cincinal in 2.500.000.000 kWh de energie Realizări ale industriei extractive
ne că pentru el calculul zilelor vestiţiile capitale se cifrau la înmulţit cu 900.000 locuitori. electrică. Energia noii „fabrici
se face după înălţimea pereţilor suma de 61 miliarde ruble. A- Pe fundalul acestor calcule, de electricitate" va fi furnizată ooooooooooooooooooooooooooooooooooooooooooooooo 00000000<XX>00000000000
clădirii pe care o construieşte, ceasta înseamnă că în prezent Altaiului minier (denumit as
tencuitorul — după numărul de constructorii realizează progra evident foarte modeste, ale re
metri pătraţi de perete tencuit, mul primului cincinal in numai vistei americane, capătă o deo tăzi „depozitul de bogăţii sub Un nou tip de mină Folosirea noilor agregate de extrac rea puţului de mină, mecanismul con
macaragiul — după tonele de 100 ide zile. Şi doar atunci au sebită importanţă cifrele pe care
pămînt ridicat. fost construiţi Magnitogorskul le poate prezenta cititorilor, ei terane"), uzinelor şi şantiere La noul tip de mină, a cărei con ţie suprimă compleot necesitatea lucră solidează pereţii cu beton curgător.
şi Dneproghesul, primii giganţi presa sovietică. lor din Kazahstanul răsăritean, strucţie a fost proiectată la Karagan- rilor grele de pregătire. Folos’rca scutului şi mecanizarea
Zidarii, dulgherii, tencuitorii, ai industriei constructoare de marilor sovhozuri create pe pă- da, productivitatea muncii minerilor va
electrosudorii, b'etoniştii, arma automobile şi de tractoare şi Fiecare zi de construcţie din mînturile de ţelină. spori de 13 ori în comparaţie cu ve Cărbunele este concentrat în sub proceselor de înaintare, în îmbinare cu
torii, montorii, macaragii, exca- sute de alte mari întreprinderi. anul 1957 a adus oraşelor şi sa chile tipuri de mină, iar preţul de teran în separatoare. Problema ali comanda automată a maşinilor, redu
vatoriştii — sînt cu toţii mem telor Ţării Sovietice peste Elidrocenfrala de la Buhtar- cost al combustibilului extras se va mentării întreprinderilor ou căldură şi ce de 1,5 ori necesarul de muncitori,
brii uriaşului colectiv de Ge se poate construi cu 150.000’m. p. de locuinţe înzes reduce de patru ori. energie este rezolvată cu ajutorul unei micşorează cu 25—30 la sută preţul
5.000.000 de constructori. Iar 600.000.000 ruble ? Să facem cL- trate cu tot confortul modern. OeEiîrală telefonică turbine ou g; e, care se integrează de cost al coiutrucţiei. După noua
dacă un bun zidar poate aşeza teva calcule simple. O casă de cu comandă electronică Această întreprindere subterană va în complexul de aerare şi încălzire a metodă se vor săpa lunar cile 100 de
zilnic 1.000—2.000 de cărămizi, locuit cu patru etaje costă apro Ce reprezintă aceasta ? expedia zilnic! uzinei siderurgice de la minei. Dispare totodată necesitatea in metri de puf, ceea ce reprezintă a-
iar un excelent tencuitor poate ximativ 2.500.000 ruble. Aceasta Dacă luăm ca normă medie Da Institutul de cercetări pentru te Kara-Tau pînă la 15.000 de tone de stalaţiilor de calorifer şi de’ cazane. proape de zece ori mai mult în com
fâjui 15—20 metri pătraţi de înseamnă deci că cu banii pe pe cap de locuitor un spaţiu lo lecomunicaţii urbane şi rurale din Le (cărbune cocsifioabil. La noua mină, paraţie cu viteza realizată in bazinul
perete, înmulţite cu milioane a- care statul ii alocă anual pen cativ de 9 m. p., aceasta în ningrad a fost montată o centrală te cărbunele va curge în flux neîntrerupt Dirijarea tuturor transportoarelor de Krivoi Rog la construirea puţurilor de
ceste cifre devin intr-adevăr fan tru construcţii capitale se pot seamnă că peste 4.000 de fami lefonică experimentală du comandă e- din abataje în vagoanele de cale fera la abataj pînă la punctul de încăr mină.
construi 240 case de locuit cu lii, compuse in medie dm patru leotranică. tă ! pentru aceasta au fost elaborate care în vagoanele de cale ferată este
tastice. Pentru constructorii ^ca patru etaje, sau peste 400 şcoli persoane, se mută zilnic in a- noi mecanisme de extracţie şi de complect automatizată şi se face de Primele mecanisme au şi fost con
re vin in fiecare dimineaţă la cu 440 locuri fiecare, sau apro La această centrală telefonică atrage transport. Agregatul realizat de ingi către dispecerul-şef de la puribtul cen struite şi se montează în puţul minei
lucru nu este lipsit de interes ximativ 30 de orăşele spitali partamente noi. atenţia grila comutatorului electronic1*. nerii din Karagarida meoanizează com tral. Cărbunele este încărcat cu aju „Iu jn a ia c a r e se sapă în perimel/ul
să ştie, de exemplu, că ridica ceşti. Trebuie totodată să se ţină Alături se află un dispozitiv care re plex nu numai havareă," încărcarea' şi torul unei instalaţii speciale de dozare minier „Kirov". Un asemenea utilaj
rea productivităţii muncii nu cepţionează 'Semnalele şi dirijează cen transportarea cărbunelui în abataj, ci în care sînt folosiţi semiconductori. va., fi folosit,în muRe mine nou co:i-
mai cu 1 la sută permite să Nu încape îndoială că la a- cont de faptul că ritmul con trală. şi susţinerea lucrărilor miniere, cît şi sruiţe ale bonnului.
se construiască zilnic în plus setnenea 'proporţii nici nu putea strucţiilor creşte an de an. dirijarea acoperişului. Vor putea fi ex La suprafaţă nu vor exista halde.
peste 2.000 m. p. de suprafaţă să viseze Rusia ţaristă. O ase Lămpile de control difuzează o lu ploatate concomitent trei straturi car Tot sterilul rezultat, din săparea gale Combine pentru
de locuit. Iar 2.000 m. p. de su menea amploare a construc Astfel în Ţara Sovietică pro mină vie verde-albăstruie, înregistrînd bonifere. riilor de pregătire şi din concentrarea straturile înclinate
prafaţă de locuit înseamnă două ţiilor n-o cunosc nici astăzi ce blema locuinţelor se rezolvă nu legăturile pare se produc în milionimi subterană rămîne în mină unde este
case în trei etaje cu 32 de a- le mai dezvoltate ţări capita prin cuvinte, ci prin fapte. de secundă. aşezat ou ajutorul maşinilor în sec La uzina constructoare de ma
partamente. liste. toare speciale. şini „Kirov" din Oorlovka se
Reducerea preţului de cost al Noi locatari. După cum rela Scut pentru săparea fabrică noua combină „Dun",
tează revista americană „For puţurilor de mină destinată exploatării straturilor
carbonifere hclinate. Această
Consiliul tehnic al Institutului de maşină care a fost concepută
proiectări şi construcţii „Ghiprorud- de proiectanţi trustului „Don-
moş" din Krivoi Rog a aprobat un ghiprougjemar este prevăzută
complex de noi mecanisme elaborat de cu un mecaniim de tăiere, un
construcţiei cu 1 la sută înseam tune", în America creşte zilnic un grup de constructori pentru săpa dispozitiv pentru încărcarea
nă 6.000.000 de ruble. Gu aceas numărul oamenilor siliţi de îm rea rapidă a puţurilor de mină din cărbunelui cu ajutorul căruia
tă sumă se pot construi şcoli cu prejurări să trăiască în cocioa bazinele de minereu de fier. cărbunele va rece din abataj
2.000 de locuri. be, în încăperi semiclărîmate, Pentru prima oară In practica mi pe transportor In complex cu
murdare, în care mişună şobo nieră, in locul susţinerilor provizorii combina se vq- folosi susţineri
Prin urmare, ce reprezintă o- lanii. Chiar in oraşe ca San la săparea puţului de mină se prevdde metalice.
zi de lucru pe un şantier de Francisco, Pittsburg, New Or- folosirea unui scut mecanizat. In aba
construcţie din U.R.S.S., ţară pe In curind. lamina nr.
care nu numai prietenii, dar şi leans, cocioabele au ajuns să taj perforarea găurilor de mină nu se bis a trustului ţKrasnogvardeis-
duşmanii s-au obişnuit s-o nu înainteze pină aproape de car va face cu perforatoare izolate, ci cu kugol“, va încipe încercarea in
mească ţară-şantier ? tierele centrale. Numărul cocioa un cărucior de perforat pe care sînt industrie a noii maşini.
In anul 1957 statul a investit belor creşte însă cu o rapiditate montate 15 ciocane cu funcţionare ra Pentru a lucia în abatajele
zilnic în economia naţională pes deosebită mai. ales la New York.
pidă. Dirijarea încărcătoarelor pneuma cu straturi înclnate şi cu roci
te 600.000.000 ruble. Pentru a In prezent ele ocupă aici o su Locuinţe în construcţie pe Şo şeaua Kievului din Moscova. tice de rocă dislocată este mecaniza laterale slabe, Constructorii de
ne da seama ce reprezintă a- prafaţă de aproximativ 4.000 tă. Pentru evacuarea apei sînt folosite maşini din Gorovka au cons
ceastă cifră este suficient să a- hectare. Numai în ultimii şapte hidroelevaioare, Concomitent cu săpa truit un al doilet model al ace
luiaşi tip de mşină — combi
O* O O ¦L>< na „Dunş", pnvăzută cu un
Viitorii giganţi atomici xidul de carbon, circulînd sub o pre Schema cu un singur circuit este Reactoarele „omogene” pot avea o braţ tăietor articilat.
siune de 60-70 de atmosfere într-un extrem de atrăgătoare şi promiţătoare, mare putere cu un consum relativ mic La mina nr. 2 - 2 bis a trus
Necesităţile energetice ale Uniunii Convorbire cu N. A. N1KOLĂEV, neratoare de abuf, pompe de circulaţie circuit închis. deoarece se simplifică considerabil con dc combustibil ' r.u:lear. Totuşi, ca şl
Sovietice sînt pe deplin asigurate pe director adjunct al Direcţiei aie circuitului ^primar şi trei turbogene- strucţia centralei şi dispare necesita ceiălalte reactoare pe bază de neutroni tului „Şahterskariraţit" a înce
următoarele cîteva secole de uriaşeL ratoare cu o putere de cîte 70.000 kW. Bioxidul de carbon încălzit în reac tea de a folosi generatoare de abur, termici, ele nu rezolvă problema folo put încercarea noi combine des
rezerve de combustibil organic şi de generale pentru folosirea energiei Aproximativ 10.000 m cubi de apă sub tor pînă la o temperatură de 500 gra care sînt foarte costisitoare. sirii complecte a uraniului natural. tinate extragerii jărbunelui din
resursele hidroenergetice. Dar chiar în aioinice de pe Ungă Consiliul ¦ presiune de 100 de atmosfere şi la o de C intră în generatorul de abur, un straturile înclinat de mică gro
anul. 1975 două treimi din energia temperatură de 275 de grade C intră de cedează căldură apei celui de-al La cea de-a doua centrală experimen Din acest punct de vedere este pro sime utilată cu duă bare pur-
produsă în Uniunea Sovietică vor fi de Miniştri al U.R.S.S. pe oră din reactor în generatorul de doilea circuit şi este refulat cu ajutorul tală cu o putere de 50.000 kW va fi miţătoare cea de-a patra instalaţie a- tînd o garnitură c discuri tăie
consumate de partea europeană a abur. La nevoie, fiecare ciclu energetic unei suflante înapoi în reactor. Apa instalat un reactor pe bază de neu tomică experimentală ce se construieşte toare. Una dintrebare poate fi
U.R.S.S. şi de Ural. Or, aproviziona mai deplină a acestuia. La noile cen poate fi deconectat de reactor prin din cel de-al doilea circuit este debi troni termici cu un moderator de gra cu un reactor pe bază de neutroni ra instalată la înălţiiea maximă a
rea acestor regiuni cu combustibil pr6- trale atomice vor fi instalate reactoa două şubere. Reactorul şi întreaga cen tată în generatorul de abur. fit şi cu sodiu topit ca agent termic. pizi cu „reproducerea lărgită” a com stratului exploatat Productivi
venit din bazinele carbonifere aie Do- re cu o putere de 100.000-200.000 kW. trală vor putea funcţiona cu o putere bustibilului. tatea noii maşini este de pînă
neţuiui şi Peciorei este un lucru corii- redusă. Toate acestea sporesc securita Aici, ea se transformă în abur supra Folosirea sodiului permite ca fără o la 80 tone de CŢihistibii pe
plicat şi costisitor. Pe de altă parte In actualul cincinal vor fi constru tea de funcţionare a centralei şi per încălzit cu o presiune de 30 de atmos mare presiune în circuit să se încălzea Drept combustibil, în zona activă va oră.
aducerea combustibilului din partea ră ite puternice centrale atomice cu reac mit să se repare şi să se revizuiască fere şi o temperatură de 400 grade scă metalul topit la o înaltă tempera fi folosit aici plutoniul, iar în zona de
săriteană a U.R.S.S. nu este justifi toare de trei tipuri diferite. utilajul principal al circuitului primar C şi este îndreptată într-o turbină de tură şi să se obţină abur cu para reproducere — uraniul 238. Pentru e- Noi utibje
cată din punct de vedere economic. fără oprirea reactorului şi a centralei. medie presiune cu o putere de 50.000- metri înalţi, ceea ce asigură un ran vacuarea căldurii de la reactor este fo pentru flraj
De aceea încă de pe acum este raţio Din primul tip face parte o centrală 100.000 kW. dament considerabil. losită o schemă cu trei circuite. Drept
na! ca în partea europeană a U.R.S.S. anaioagă cu cea aflată în prezent în Pompele de alimentare din circuitul agent termic serveşte sodiui lichid a- Specialiştii sovîtici au pro
şi în Ural să se folosească energia a- funcţiune în U.R.S.S. La centrală vor secundar debitează la centrală apă prin Datorită folosirii apei grele ca mo Reactorul centralei se prezintă ca o vînd ia ieşirea din reactor o tempera iectat pentru prim oară o in
fhfiiică. fi folosite turbine moderne de 100.000 încălzitoare în generatoarele de abur. derator, în reactor poate fi folosit ura zidărie cilindrică de grafit, străbătută tură de 480 grade C. In circuitul se stalaţie complect mecanizată
kW, cu parametri înalţi de ab u r; pre Aburul saturat sub presiunea de 30 de niul natural, at cărui preţ de cost de orificii verticale, în care se introduc cundar se foloseşte un aliaj de sodiu pentru forarea sorelor la o a-
Posibilitatea de a folosi ertergia a- siune — 90 de atmosfere, temperatura atmosfere ajunge în turbine. * este mult mai redus decît al celui înno bare de uraniu uşor înnobilat, acope cu potasiu sau numai sodiui. Aburul dîncime de pînă 1 3.000 metri
tomică în scopuri industriale a fost do- aburului supraîncălzit — 500 grade bilat. In aceasta constă superioritatea rite cu oţel inoxidabil. Grafitul a fost din generatorul de abur la o tempera şi chiar mai mit. Datorită
vedită pentru prima oară prin punerea Celsius. Supraîncălzirea aburului la a- Drept combustibil nuclear pentru centralei' respective. ales ca moderator pentru ?ă el reac tură de 420 grade C şi cu o presiune faptului că noua iistalaţie este
în funcţiune în Uniunea Sovietică, Ia ceastă centrală Se face în reactor. De reactor serveşte uraniul uşor înnobi ţionează slab cu sodiui şi este de ase de 32 atmosfere intră într-o turbină cu utilată cu un trolij pentru ridi
27 iunie 1954, a unei centrale atomo- aceea nu este necesar un supraîncălzi- lat, închis într-un înveliş din aliaj de ...In cel dc-al şaselea cincinal vor menea uşor de exploatat, fiind şl pu abur. carea şi coborîreafapidă a gar
elecfrice cu o putere de 5.000 kW. tor de abur — cea mal scumpă parte zirconiu. fi construite de asemenea patru insta ţin costisitor în comparaţie cu alţi mo niturilor de foraj a o mare a-
a unui generator de abur. laţii energetice experimentale cu o pu deratori. ...Căruia dintre reactoare trebuie să dîncime, această peraţie se e-
In primii ani în Uniunea Sdvietică Avantajele unei asemenea centrale tere relativ mică, cu reactoare care, fectuează în presnt de două
vor fi construite centrale atonioelec- Randamentul acestei centrale atomi constau în posibilitatea arderii mai după cît se pare, sînt deosebit de pro Funcţionarea acestei instalaţii va per i se dea preferinţă ? Deocamdată este ori mai repede dţit în mod o-
trice cu o putere totală de 2.000.000— ce este ridicat — mai mare de 35 Ia complexe a uraniului şi în simplitatea miţătoare. mite să se stabilească perspectivele
2.500.000 kW. Vor fi puşi în funcţiune sută. relativă a construcţiei instalaţiei de unor centrale mai puternice cu reac greu să se răspundă la această între bişnuit
primii giganţi atomici de cîte 400.000- forţă. Se prevede că preţul de cost al La una din aceste instalaţii cu o toare de acest tip. O altă inovaţie în practica
600.000 kW şi centrale experimentale La o centrală atofhică de cel de-al energiei electrice produs de această cen putere de 70.000 kW se intenţionează bare. Este necesar să se studieze toate
de mică putere cu diferite tipuri de doilea tip vor fi instalate reacloare pe trală va fi comparabil cu preţul de să se instaleze un reactor „cu fierbe La cea de-a treia centrală experi- forajului este de asemenea o
reactoare. bază de neutroni termici cu apă sub cost al energiei electrice produse de re” pe bază de neutroni termici, cu menlală va fi instalat un reactor „omo reactoarele cu toată superioritatea apa pompă de tip cu elice pentru
presiune. Ca moderator şi agent termic cele mai bune termocentrale. apă obişnuită ca moderator şi agent gen" de tip „cu fierbere”, cu Circula injectarea în soni: a lichidului
Practica a arătat că sînt avantajoa se foloseşte apa obişnuită. termic. Aburul saturat obţinut în reac ţie naturală. Drept combustibil va fi rentă de moment a unui tip sau altuia. de spălare. Spre deosebire de
se numai centratele atomice mari. La Un mare interes îl prezintă cel tor va fi trimis sub o presiune de 29 folosit uraniul sub formă de suspensie pompele rotative e cîte 36 si
acestea pot fi instalate reactoare mari In acest caz este folosită o schemă de-al treilea tip de cenirală atomică — de atmosfere direct în turbină. Inlru- sau o soluţie de săruri de uraniu în Experienţa în exploatarea marilor cen 39 tone, folosite piă in prezent,
cu două circuite pentru evacuarea căl cu reactor pe bază de neutroni ter cît acest abur este radioactiv, va fi apă grea. Reactorul permite „reprodu această pompă cîi ăreşte numai
durii. Instalaţia energetică cu abur se probabil necesar ca turbina să fie îm cerea lărgită” a combustibilului în ci trale atomice industriale şi a instala trei tone şi are o lare capacita
compune din blocuri. In fiecare bloc, prejmuită cu un dispozitiv de protecţie clul toriu 232 — uraniu 233. Schema te de producţie, irijarea tutu
ţiilor experimentale ce se construiesc ror mecanismelor poii instalaţii
în cursul celui de-al şaselea plan cin de foraj se face d la un pupi
cinal va permite să se aleagă în vii
tor căile cele mai sigure pentru dez
şi poate fi folosit un combustibil mai cu o putere de cîte 2 IC.'.>00 de kWţ mici, unde drept moderator serveşte biologică şi să fie folosită comanda de de evacuare a căldurii din reactor este voltarea energeticii atomice în Urtiu- tru central prin ipăsarea pe
puţin concentrat, asigurîndu-se o ardere intră un reactor şi trei cicluri cu ge apa grea, iar ca agent termic — bio la distanţă. cu două circuite. nea Sovielică. butoane.
