Page 5 - 1958-01

PROLETAR1 Dl N TOATE TARILE. UNIŢI VAI
Anul X Nr. 950
jW W W V Primele rezultate
rj a Atelierele principale
e**' C.F.R. Simeria, acum,
in noul an, munca se desfă­
şoară parcă cu mai mult a-
vînt. Muncitorii îşi dau oste­
neala pentru a obţine rezul­
tate bune chiar de la începu­
tul anului. Majoritatea, învă-
ţind din experienţa anilor tre­
cuţi, şi-au dat seama că e mai
bine ca să nu se lucreze în
asalt, la sfîrşit de lună sau
de an.
La secţia l-a
locomotive şi
cazangerie, fie­
care muncitor
lucrează cu sirg. Totuşi, nu
poţi vorbi numai aşa văzînd
oamenii muncind, fără a cere
părerea- autorizată a unui
maistru. In acest sens, mais­
trul şef Irinca Dumitru II, de
la secţia l-a locomotive, a
dat câteva.explicaţii sumare :
— Acum se dă zor pentru
a se termina reparaţia gene­
rală a locomotivei 342.200.
In momentul de faţă, se fac
ultimele lucrări pentru îndru­
marea locomotivei, la proba
de- parcurs. Locomotiva a ve­
t nit pentru a fi reparată de
la Combinatul siderurgic din
Succese la staţia
C.F.R. Simeria
Staţia C.F.R. Simeria-călători
şi-a îndeplinit planul anual în­
că de la data de 12 decembrie.
De-atunci, pînă la sfîrşitul anu­
lui trecut, majoritatea indicilor
de baza au fost depăşiţi simţi­
tor. De pildă, sarcina statică a
fost depăşită (în sensul reduce­
rii staţionării trenurilor în sta­
ţie), cu 7,84 la sută. De aseme­
nea, a fost redusă staţionarea
trenurilor în tranzit fără mane­
vră cu 39,63 la sută, iar a tre­
nurilor în tranzit cu manevră cu
33,22 la sută. Rezultate asemă­
nătoare s-au obţinut şi Ia cei­
lalţi indici.
La obţinerea acestor succese
au adus o contribuţie însemnată
şi tovarăşii Lazăr Mihuţ, impie­
gat de mişcare, Nicolae Burduf,
şef de manevră şi Roman Tot,
revizor de ace.
Construite prin autoimpunere
Ca în toate comunele din re­
giunea noastră şi în comuna Ră-
chitova, raionul Haţeg, în anii
puterii populare s-au ridicat
multe construcţii de folos obştesc. min cultural, tot prin autoim­
Multe dintre ele au fost con­
struite cu fonduri din autoim-
punere. Astfel în satul Răchitova
s-a construit un pod din beton
armat lung de 12 m şi lat de
5 m a cărui valoare se ridică
la 27.239 lei, sumă încasată din
autoimpunere.
De asemenea, în satul Ciula
Mică a fost dată în folosinţă o
sală de clasă, la începutul anu­
lui şcolar.
In satul Vălioara, ce aparţine
de comună, s-au
Vizita delegaţiei culturale romlne în India
MADRAS 3 (Agerpres) De la trimisul special al Agerpres :
Delegaţia culturală romînă care vizitează India a sosit Ia Ma-
dras. Membrii delegaţiei au oferit în sala Connemara Hali o re­
cepţie cu prilejul celei de-a 10-a aniversări a proclamării Re­
publicii Populare Romîne.
In aceeaşi zi delegaţia a fost primită de guvernatorul sta­
tului Madras şi de primarul oraşului Madras. Aceştia au felici­
tat pe membrii delegaţiei romîne cu prilejul aniversării Repu­
blicii.
Ziarele din Madras apărute Ia 1 ianuarie au publicat pe
larg declaraţiile şefului delegaţiei romîne Al. Buican, făcute în
cadrul conferinţei de presă din 31 decembrie 1957 consacrată dez.
veîtărîi culturii în Republica Populară Romînă.
Duminică 5 ianuarie 1958
MftMijiijwimaCTBWBiiamiiaaBimimMsrpcgaaTTO-i
Hunedoara şi acum ne gră­
bim pentru a o termina cit
mai repede. S-a făcut repa­
raţie generală interioară. Me­
canismul motor, mecanismul
de distribuţie şi altele, au fost
readuse în stare iniţială. Sec­
ţia cazangerie a înlocuit toate
ţevile interioare. Sperăm ca
peste cîteva zile să-şi ia dru­
mul spre Hunedoara, ¦Ştim
că au mare nevoie de ea. Au
muncit mult băieţii. Dar cele
mai bune rezul­
tate au fost ob­
ţinute de mon-
tatorii llie Va-
siu, Petru Munteanu, P-avel
Irim ie, precum, şi loan Chin-
ciu şi Alexandru Savu. '
Numai atît mi-a spus tov.
Irinca. Chiar şi aceste puţine
cuvinte în care sînt redate a-
numite ,fapte, demonstrează
elanul în muncă cu care cefe­
riştii de la -Simeria au por­
nit în noul cin. .
V. ALBI)
/Vs- 'V ' u 'V ' v
Comunistul. loan
Boşco, şef de briga­
dă la U.R.U.M. Pe I Expoziţia „10 ani de putere
troşani, este unul dintre cei
mai buni forjori ai uzinei
Lună de lună el îşi depăşeş- j*
te planul de producţie. ţ
k S-a scurs un deceniu de la înfăptu­ dusele acestei mari întreprinderi, se anii regimului dehiocrat-popular, zeci- de produse din piele — haine de pie­ ¦ştiinţe a P. P. ,Bulgaria, con­
In clişeu : forjorul loan j
Boşco, lucrîncl la ciocanul ţ
mecanic. j tor al puterii populare, bogăţiile şi riile de semicocs, un grafic cu creş­ ridicarea nivelului de trai al populaţiei lo ri; fabrica de tricotaje. „Sebeşul” pre­ ţie , va işemna acordul de cola­
confecţionat 20.000 bucăţi cără­
midă şi s-au cumpărat 3.000 bu­
căţi ţiglă, pentru ca în anul
Vrii' * să se construiască un că­
punere, iar în satul Mesteacăn
s-a procurat material lemnos şi
ţiglă necesare pentru construi-,
rea unei şcoli.
La aceste lucrări făcute prin
autoimpunere, au muncit mult
tovarăşii Petru Neiconi, Moise
Popa, Dionisie Olărescu, Miron
Olărescu, Valeriu Tăşală, Pe­
tru Biba, Gheorghe Avrămescu
şi alţii, mulţi dintre ei. fiind în
comitetele de cetăţeni sau de­
putaţi.
T. POMPILIU
corespondent
Dezvoltarea învăfămlnfulyiJji regiuiteajoaştră
j 4 pagini 20 bani
m asgaECgmilss’gînmBB
IN PRIMUL ŞUT
Minerii, tehnicienii şi inginerii ex­ Vrînd să-şi consolideze titlul de ex­ Slmi/i dclidU.................. ..A.197...... 12,667
ploatărilor carbonifere din Valea Jiu­ ploatare fruntaşă pe bazin, minerii de
lui. au început noul an cu multă însu­ la Vulcan au început noul an cu mult ’&eviîn sediimedii............... ..,.1.725........,5 .151.
fleţire şi cu hotărîrea de a da patriei entuziasm. Sectorul 111 a şi înscris pe
tot mai mult cărbune de calitate. graficul planului la zi o depăşire de &îm din min&Utătihnaţionale.232 ..... 3A 50
8,3 la sută. Dintre brigăzi, cea con­
Prima zi de lucru a însemnat şi pri­ dusă de tînărul miner Emeric Csiki,
mele izbînzi. La mina Petrila, brigada
condusă de Francisc Bartha, din sec­
torul II, a şi trimis la suprafaţă 65 a scos Ia ziuă 24 tone de cărbune
tone de cărbune peste planul la zi. peste plan, cea condusă de Pavel Constituirea Consiliilor raionale C m iciiC apifiici
Din acelaşi sector, brigăzile conduse Boyte 20 de tone de cărbune, iar cea
dc leronim Budai şi Nicolae , Cristea a lui loan Hunyade 5 tone de cărbune v _______________________ ;______ ;______________ ;____ :_____ Vineri, seara a avut loc la
au scos la suprafaţă împreună, peste peste plan. Prezidiul 'Marii Adjunări Naţio­
sarcina de plan, peste 30 tone de căr­ şi orăşeneşti ale F. D. P. nale solemnitatea fînmînării de
bune. Pe sector, s-a înregistrat în a- Şi în celelalte sectoare, prima zi RAIONUL HAŢEG ordine ale P. P. Romîne,: con-1
de muncă în subteran din anul acesta ¦ferite de Prezidiul . Marii.I Adu-'
ceastă zi o depăşire de p lan , de 8 la a adus şi primele bucurii. In secto­ Haţeg (de la subredacţia noa- tarile populare, care vor avea nări. Naţionale cu prilejuit celei
sută. rul 1, numai brigăzile minerilor loan de-a 10-a aniversărif a procla­
Vişa şi Gheorghe Jeican au dat peste stră voluntară) Ie ri.a avut loc loc la' 2. martie 1958.
4r planul la zi 32 tone de cărbune, iar mării R. P. Romîne, jimor tov a i
Şi la Aninoasa, în prima zi de mun­ din sectorul IV, sector de tineret, bri­ la Haţeg adunarea de constitui­ A .urmat apoi., constituirea r'ăşi pentru meritele(, ior deose­
că a anului 1958, minerii au obţinut găzile conduse de Iovi Traian, Emanoil bite in îndeplinirea f sarcinilor
succese remarcabile. Din sectorul IV, re a Consiliului raional al consiliului raional al F-.D.P. Din date de Partidul Muncitoresc
brigada condusă de minerul Remus
Moisiu a dat peste planul’ la zi 37 F.D.P. • consiliu fac;parte',-printre alţii,
tone d e , cărbune, iar cea condusă de
Iosif David,' 5 tone d e ' cărbune. Din La adunare au participat re­ tovarăşii . Ienăşescu , Octavian, , Roniin, pentru actmitatea. deo­
sectorul II, sector de tineret, brigăzile prezentanţi ai organizaţiilor de prim-secretar al Comitetului ra­ sebită pe tărîmul ! construcţiei
minerilor Ardeleanu Petru şi Matei. He- Bodea şi loan David, au trimis la partid, de masă şi economice, ional'de partid, Sorinca Teofil, de stat, economice, ksociale, cul­
• merik au extras împreună. peste, pla­
nul la zi 26 tone de cărbune. suprafaţă cu 65 tone de cărbune mai muncitorii fruntaşi în producţie. secretar al Comitetului raional turale şi obşteşti. /
mult. < A( lu a t 1cuvîntul tov. Mure- de partid, Oprinescu Gheorghe, La solemnitate*'au luat parte
1 şan, Teodor, secretar al .Comi­ preşedintele Comitetului executiv tovarăşii: Gluvu Stoica, Emil
tetului; raional P.M.R. Haţeg, al Sfatului popular raional. Bodnăraş, general colonel Ale­
¦ xandru Drăghici, Anton Moi-
¦ In prima sa şedinţă,- Consi­
57.560 tone cărbune ¦
care. a vorbit despre însemnăta­ liul a ales ca preşedinte pe tov. sescu, vicepreşedinte al Prezi­
peste plan
tea alegerilor de deputaţi în sfa- Ienăşescu Octavian. diului Marii 'Adunări Naţionale,
¦ general cqlcjnel Leontin Sălă-
¦ HARNICII MINERI AI VĂII X ORAŞUL DEVA fan, Latioş Fazekaş, V'ladimir
Cheorghiu, Gh, Stoica, secreta­
X JIULUI AU în c h e ia t l u n a d e - t
X CBMBRIE A ANULUI TRECUT, * In sala festivă a Sfatului ' Deva,- Ion Henţiu, preşedintele rul Prezidiului Marii Adunări
popular orăşenesc Deva, a -avut Comitetului'executiv al Sfatului Naţionale, şi mCmbri ai Prezi­
X CU SUCCESE DEOSEBITE IN l
¦ EXTRACŢIA CĂRBUNELUI, EX- ,ţ loc ieri dimineaţă adunarea pen- popular orăşenesc, Mezo luliana diului Marii Adunări Naţionale.
¦PLOATAREÂ MINIERA VULCAN, t tru- constituirea Consiliului oră­ muncitoare, la * I.A.R:T. Deva, ???
¦ CARE: ESTE DIN NOU FRUNTA- t şenesc F.D.P. Au participat nu­ Eugen Birtoc, muncitor Va în­ i Cu prilejul celei de-a 10-a a-
¦ ŞA PF. BAZIN, A EXTRAS IN ' meroşi oameni ,ai muncii- din treprinderea „i Mai“, Ionel • nioersări a proclamării Republi­
LUNA DECEMBRIE 2.533 TONE f oraş, reprezentanţi ai organiza­ Viad, activişti de partid, Dionisie cii Populare Romîne, Prezidiul
DF. CĂRBUNE PESTE PLANUL X ţiilor de partid,'economice şi de Pintecan, vicepreşedinte al Co­ Marii Adunări Naţionale a mai
LUNAR. LA FELk EXPLOATAREA $• stat, conducători de întreprin­ mitetului '•executiv al ' Sfatului conferit . ordine şi medalii, ale
LONEA A DAT 2.100 TONE DE ¦
CĂRBUNE PESTE PLAN, IAR deri şi -instituţii. • ~ • popular orăşenesc, Francisc Ra R. P. Romîne unui mare număr
MINA PETRILA A EXTRAS PES- ¦ Tov. -Nicolae Trileanu, ¦prim- . polty, directorul întreprinderii de activişti de partid şi de stat.
T E : PLANUL LUNII, DECEMBRIE ¦ secretar al Comitetului orăşenesc I.A.R.T, Deva, Aurel Ciuceanu, muncitori, ţărani, muncitori, mi­
.790¦ TONE DE CĂRBUNE. ¦ P.M.R. Deva,'- a t subliniat:sarci­ prim-secretar al Comitetului o- litari, tehnicieni, ingineri., învă­
DE LA ÎNCEPUTUL ANULUI¦ nile ce revin organizaţiilor de . răşenesc U.T.M./ Eugen Pîrvu, ţători, profesori, oameni de şti-
ŞI PINA LA 31 DECEMBRIE, ¦ partid, de masă, economice şi directorul întreprinderii „1 Mai“, -itiţă şi artă, pentru .merite deo­
BRAVII MINERI AI VĂII JIULUI ¦ de stat în campania electorala. Gheorghe Pătraşcu, preşedinte­ sebite în activitatea lor. Cei de­
AU SCOS LA ZIUA PESTE PLA- ¦ Apoi s-a trecut la constituirea le Comitetului organizatoric coraţi vor primi ordinele'şi me­
Consiliului orăşenesc al F.D.P. A.V.Ş.A.P. .oraş);şi alţii,.
x tX NUL ANULUI TRECUT, 57.560 ¦ daliile la sfaturile populare.
TONE DE CĂRBUNE, RECUPE-
Din Consiliul orăşenesc al F.D.P. In, prima sa şedinţă, consiliul ,-jj ? * * ; r Ui
t
X RIND ASTFEL CEA MAI MARE *
printre alţii fac parte tovarăşii: a ales . pe tov.: Nicolae Tri­ Vineri1dimineaţa a sosit in
X PARTE DIN RAMINEREA IN î Nicolae Triteanu, prim-secretar teanu, ca preşedinte al consi­ Capitală delegaţia culturală bul­
X URMA DIN ANII ANTERIORI. i al Comitetului' orăşenesc P.M.R. liului. •• gară condusă de acad. Sava
Ganovski, "care va participă la
elaborarea şi semnarea Planu­
se pentru maşina de gătit „Vesta”, lui de muncă pe anul 1958 pen­
produse de papetărie, siropuri, sucuri tru aplicarea convenţiei ¦cultu­
etc. • rale dintre' P. P. Romînă şi
populară în regiunea Hunedoara44 Celelalte întreprinderi de industrie R. P. Bulgaria.
uşoară, ca fabrica de piele „Slmiori Totodată, a sosit şi o delega­
‘Bărnuţiu” din Sebeş, au adus o serie ţie a Prezidiului Academiei de
irea Republicii Populare Romîne. Pe poale vedea macheta uzinei „Victoria” de sate din regiunea noastră au fost le, poşete, portmonee, mingi sportive, dusă de asemenea de acad. Sa­
plaiurile hunedorene, sub soarele înnoi­ din Călan, cu cele două furnale, bate­ electrificate, ceea ce duce permanent la precum şi o serie de piei de diferite cu­ va Ganovski. Această delega­
zintă ciorapi de mătase, cămăşi şi blu­ borare ,ştiinţifică dintre Acade­
frumuseţile slujesc omului dezrobit. In terea producţiei şi o hartă sugestivă, regiunii.
scopul unei largi demonstrări a aces­ iiustrînd produsele fabricii (instalaţii La. expoziţie mai prezintă o serie de ze de mătase, îmbrăcăminte pentru co­ mia de ştiinţe a P. P. Bulga­
tui lucru, decurînd în oraşul Deva a de baie, calorifere, sobe, vase emailate produse întreprinderea Zlatna, Fa- • pii etc., i a r . fabrica de blănuri „Vi­
fost deschisă, sub directa îndrumare a etc) şi direcţia pe care o iau aceste brica . chimică din Orăştie, pre­ dra” din Orăştie, expune peste 20 di­ ria şi Academia P. P. Romîne,
Comitetului regional de partid, expozi­ bunuri, atît în ţară, cîţ şi peste hotare. cum şi întreprinderea minieră Brad, ferite piei prelucrate. precum şi planul d e ,.realizare a.
ţia „10 ani de putere populară în re­ printre care o frumoasă machetă a flo- Fabrica de teracotă din Deva şi „Ce­
In 10 ani, în regiunea noastră au acestei colaborări pe 1958.
???
giunea Hunedoara”. fost construite trei furnale, două ter­ taţiei de la Gurabarza. ramica” Baru-Mare, expun o serie de o Vineri dimineaţa a părăsit Ca-
mocentrale, o uzină cocsochimică, o piese din teracotă, precum şi cărămizi ,p ita la ,'plecind spre P. D. Ger­
Prin conţinutul şi tematica ei, acea­ semicocserie, precum şi o oţelărie elec­ Industria locală produce peste 50 sor­ de şamotă refractară. In expoziţie sînt mană, delegaţie a Uniunii a-
sta oglindeşte în mod sugestiv reali­ trică. timente de bunuri de larg consum. în­ prezentate şi produsele fabricii „1 Mai" sociaţiilor., studenţilor\ din' P. P.
zările măreţe obţinute de oamenii mun­ treprinderile „1 Mai” din Deva, „Ho- Petreştl, printre care caiete, hîrtie, Romînă care va participa la şe­
cii din regiunea noastră, în cei 10 Toate .acestea sînt redate în expozi­ ria“ Alba-Iulia, „6 August“-Petroşani dinţa Comitetului executiv al
ani care au trecut de la făurirea R.P.R. ţie prin machetele bine executate de
către l.C.S. Hunedoara, precuţn şi ma­ şi „Vasile Roaită” din Haţeg, prezin­ blocuri dc corespondenţă etc. Uniunii. Internaţionale a Stu­
Atenţia vizitatorilor este atrasă în cheta termocentralei de la Paroşeni, e- tă în expoziţie o serie de produse denţilor, ce va avea loc între
mod special de panourile care oglin­ xecutată de către întreprindere. printre care: garnituri de bucătărie, Faţă de anul 1950, producţia de pie-
desc realizările bravilor noştri mineri.
Faţă de anul 1947 producţia de căr­ Un stand important din expoziţie îl V. MUREŞAN^ 6— 11 ianuarie la Leipzig.
bune a crescut în 1957 de aproape 2 ocupă Uzinele Metalurgice Cu-
mobilă pentru cameră combinată, pie- (Continuare în pag. 2-a)
¦* A Ai.*-- ---S .r.
ori. Aceasta, datorită grijii partidu­ gir. In anul 1957, U. M. Cugir au
lui şi guvernului nostru pentru crea­ produs peste plan 700 maşini de cu­
rea de condiţii din ce în ce mai bune sut. In expoziţie, această întreprindere
de trai şi de muncă pentru mineri. A- a prezentat 5 tipuri de maşini de cu­
lături de panouri, vizitatorii se opresc sut, înccpînd cu prima maşină tip 1948,
şi. cercetează macheta u n u i' abataj în maşina de cusut „Casnica” cu mani­
care munca este mecanizată. De ase­ velă, pînă la maşina de cusut elec­
menea, se poate studia un puţ de ex­ trică, care atrage în mod deosebit a-
tracţie, care uşurează munca de scoa­ tenţia gospodinelor.
terea cărbunelui la suprafaţă. Uzina mai prezintă la ex­
Un sector important al economiei noa­ poziţie un nou produs care
stre naţionale îl ocupă siderurgia. Hu­ uşurează şi contribuie la sporirea pro­
nedoara şi Călanul sînt centre mari in­ ducţiei în sectorul forestier. Este vor­
dustriale, cunoscute în întreaga ţară. ba de dispozitivul electromecanic cu
Producţia de oţel a crescut faţă de lanţ şl cadru pentru tăiat copaci. De
1947 de 10,2 ori, cea de laminate de asemenea mal expune o maşină de gă-
11,2 ori. Combinatul siderurgic „Gh. tit cu gaze lichefiate, precum şi o se­
Gheorghiu-Dej” din Hunedoara a pre­ rie de atte produse c a : lanţuri de
zentat- la •expoziţie o serie de expo­ motociclete, de biciclete, piese pentru
nate c a : fontă albă, fontă cenuşie, autocamioane şi tractoare etc..
oţel laminat pentru rulmenţi, cocs me­ Vizitatorii studiază cu atenţie pa­
noul care oglindeşte sistemul energe­
talurgic, precum şi o serie de unelte tic al regiunii Hunedoara, prezentat
produse în combinat. Alături de pro­ de către Uzina electrică din Deva, Iri Aspect de la expoziţia „Zece ani de putere pogţţjâfă în fjt-gliqfta Hu nedoara", deşeţiisă la Deva.