Page 6 - 1958-01

Pag. 2 ÎJRUMUL SO'CTALÎSMVLV I Nr. 950

Rodnic bilanţ cultural Din tarile de democrafie populară
în raionul Alba în cAo.. 1lectarea ‘ ''
şi difuzarea presei ^ ° <>0<><><^0<:><><><><><><;k><><><><><><><><>00<><XX>0<><><S>OC>CX><X><>C<>^>OS>>0000v<x>o<x>(xxx>000000 OOOOOOO

In oraşul Deva R. R. Chineză Zăcăminte de substanţe minerale utile

Sărbătorirea celei de-a 10-a pe scena Casei raionale de cul­ ba Iulia şi Teiuş s-au situat co­ Kauba Maria Pe întinderile nem ărginit ale fier. Numai în patru regiuni Lungimea stratului situat a-
aniversări a proclamării R.P.R., tură formaţiile artistice, soliştii rurile din Teiuş, Galda de Jos, Chinei, în munţii Iunnanului şî (Nanjşan, Finhuanşan, Guşan şi proape de suprafaţa pămintu-
a coincis cu încheierea manifes­ vocali, instrumentiştii şi dansa­ Stremţ, echipele de jocuri din lucrează de mai in cimpiile MQngoliei interioa­ Şaogu) rezervele de minereu de lui atinge 360 km, iar grosimea
taţiilor cultural-artistice ce au torii de la întreprinderea „Ar­ Stremţ, Căpud, Şeuşa, Ciugud, mulţi ani In re, pe malul fluviului Ianţzi şi fier sînt evaluate la 500.000.000 este de 2—4 m. Rezervele de
avut loc in Luna culturii romi- dealul", cooperativa „Munca cît şi solistele Păcurar Maria sectorul de di­ podişurile Sinţzian-ului işi des­ tone. Această cantitate este su­ cărbune din 'acest zăcămînt sint
neşti (1—30 decembrie 1957). nouă", fabrica „Ardeleana", etc. fuzare a presei. făşoară activitatea geologii chi­ ficientă pentru 50 de ani de evaluate la -aproape 5 miliarde
Nelipsite de la acţiunile desfă­ din Stremţ, Lupea Veronica din In bună parte, nezi. Ei au descoperit în ulti­ funcţionare a unei. uzine side­ tone.
Unităţile culturale din raio­ şurate în săptămîna muzicii, au Obreja, Florea Petru din Stremţ, datorită muncii mii ani numeroase zăcăminte rurgice cu o capacitate anuală
nul Alba — căminele culturale fost formaţiile artistice ale şco­ V. Rusan şi Cornelia Avram din bogate de substanţe minerale u- Importante zăcăminte carbo­
săteşti, formaţiunile culturale Sîntimbru. tile. In provincia Anhuei, în a- de 1.000.000 tone fontă. nifere au fost descoperite de a-
ale sindicatelor, Casa raională propiere de uzina siderurgică semenea intr-un judeţ din pro­
de cultură, teatrul de păpuşi, larilor şi pionierilor, care au Că trecerea în revistă s-a sol­ sale, oamenii din Maarşan, cercetătorii bogă­ La răscrucea a trei provincii vincia Gansu — in partea de
muzeul din Alba Iulia — au dat programe in şcoli şi in să­ dat cu un bilanţ rodnic, se da- muncii din oraş ţiilor subterane au descoperit nord-vest a republicii.
participat la sărbătorirea Lunii lile de spectacole. primesc la timp mari zăcăminte de minereu de — Sîciuan, Guicijou şi Iunnan
culturii prin cele mai felurite toreşte faptului că activul sec­ ziarele şi revis-
forme de activitate, antrenând In ziua de 15 decembrie — ţiei de învăţămînt şi cultură, cit iele la care sînt abonaţi. — au fost descoperite zăcămin­
in acţiunile culturale întreprin­ declarată ca zi a schimburilor şi al Casei raionale de cultură
se, noi mase de oameni ai mun­ de experienţă între unităţile din Alba Iulia, au urmărit cu Balog Gheorghîna te foarte bogate de antracit.
cii, activizând şi îmbunătăţind
munca cultural-artistică sub toa­ culturale din raion, 16 unităţi perseverenţă ca toate acţiunile este difuzoare R. D. G erm ană Dezvoltarea flotei comerciale maritime
te raporturile. Multe din aceste culturale fruntaşe cu formaţiile prevăzute a se desfăşura in Lu­ voluntară la co­
unităţi au putut prezenta la lor artistice s-au deplasat şi au na culturii, să fie îndeplinite cu mitetul orăşe­
sfârşitul lunii un bilanţ cultural dat programe în alte localităţi. succes, lucru ce s-a reuşit în nesc P.M.R. un­ In anul 1957 flota comer­
rodnic şi rezultate din cele mai Intre 14—24 decembrie în bună măsură. de reuşeşte să cială maritimă a Republicii De­ doilea plan cincinal vor fi în­ găturile internaţionale ale So­
frumoase. colecteze şi să mocrate Germane a luat o ma­ treprinse lucrări importante cietăţii de navigaţie maritimă
toate localităţile cu populaţie a- Ceea ce reţine in prezent a- difuzeze In mod re dezvoltare. In cursul acestui pentru sporirea flotei comercia­ din R. D. Germană. In prezent,
Reamintind unele din cele mai parţinînd minorităţilor naţio­ tenţia organelor raionale de în­ exemplar zia­ an, prin lansarea navelor „Frie- le maritime a R. D. Germane. ea întreţine legături permanen­
importante acţiuni culturale ce nale, colectivele căminelor ^cul­ văţămînt şi cultură este de a rele. den“ şi „Freundschaft", precum In 1960 ea se va compune din te cu societăţile de navigaţie
au fost întreprinse în Luna cul­ turale şi echipele şcolilor, au găsi noi metode pentru ca uni­ şi a altor nave maritime, tona­ 56 nave maritime. In cursul ur­ maritimă din peste 20 de ţări.
turii, nu putem să nu menţio­ prezentat programe în limbile tăţile culturale rămase în urmă, Albu Rozalia jul total al flotei comerciale a mătorilor trei ani tonajul flo­ In anul 1957 volumul transpor­
năm succesele de care s-au bu­ minorităţilor naţionale. Deose­ ca cele din Zlatna, Hăpria, Al- crescut de aproximativ două tei comerciale maritime a Re­ turilor efectuate de flota mari­
curat iniţiativele luate de Casa bit de frumoasă a fost activita­ maş, Benic, etc., să-şi regăseas­ de la regiunea ori. publicii Democrate Germane va timă a R. D. Germane s-a du­
raională de cultură şi Muzeul tea culturală desfăşurată cu a- că ritmul şi să se încadreze in P.T.T.R., înde­ creşte de aproape patru ori. blat în comparaţie cu anul
regional din Alba-Iulia încă în ceastă ocazie de artiştii ama­ avintul care a împins majorita­ plineşte munca Pînă ia sfîrşitul celui de-al 1956.
primele zile ale lunii. In săptă- tori germani din Berghin. tea unităţilor culturale din ra­ de difuzoare vo­ Se întăresc şi se dezvoltă le­
mîna muzeelor şi artelor plas­ luntară a pre­
tice, conducerea muzeului a pre­ In săptămîna dramaturgiei o- ionul Alba, de a face totul ca sei cu multă R. P. Polonă Uzina metalurgică „Warszawa"
zentat' în faţa oamenilor mun­ riginale, brigada artistică a me­ .lunile de iarnă să înregistreze conştiinciozitate, '
cii din Alba Iulia, Zlatna şi dicilor din Alba Iulia, a pre­ succese mult mai mari ca în
Teiuş, conferinţa despre realiză­ zentat în faţa a peste 800 de trecut, in opera de culturalizare In partea de nord-est a capi­ cum şi toate clădirile anexe. U- trată cu tehnica cea mai moder­
rile economice şi social-cultu- spectatori un reuşit program de a maselor, oamenilor muncii de talei R. P. Polone, unde nu de zina se construieşte cu ajutorul nă, va fi dată în exploatare in­
rale din regiunea Hunedoara, a estradă, mult apreciat. mult se întindeau terenuri vi­ Uniunii Sovietice. Utilajul de tr-un viitor apropiat. De ase­
organizat expoziţii şi acţiuni la oraşe şi sate. rane, in prezent se află un ma­ bază este livrat de întreprinde­ menea se lucrează la construi­
muzeale, implinindu-se in acest re şantier. Aici se construieşte rile industriale din Moscova şi rea altor obiecte de producţie.
an 70 ani de activitate a mu­ Teatrul de stat de păpuşi din V. PAŞTEANU fapt pentru care [ uzina de oţeluri speciale „War- Leningrad, Ural şi Ucraina.
zeului. Numărul vizitatorilor a szawa". In acelaşi timp se construiesc
sporit considerabil. Alba Iulia — deşi ocupat cu şeful secţiei de învăţămînt a ajuns să devi-, In prezent lucrările au fost instituţii culturai-educaţive şi
Primii constructori au apărut concentrate Ia construirea turnă­ administrative. Aproape de uzi­
Pe lin g ă' Casa raională de pregătirea programelor pentru şi cultură a Sfatului popular nă fruntaşă pe oraş. aici acum trei ani. De atunci toriei de' oţel. Sînt pe termina­ nă s-a construit un club cu o
cultură s-a organizat o expoziţie au fost construite secţiile de te lucrările de montare a utila­ sală de spectacole avînd aproa­
de artă plastică cu lucrări ale sărbătorile de iarnă — a orga­ raional — Alba forje, electroliză, transport, pre­ jului. Turnătoria de oţel înzes­ pe 1.000 de locuri.
amatorilor din Alba Iulia şi ale
membrilor cercului de artă plas­ nizat ieşiri, dînd spectacole
tică ce funcţionează pe lingă a-
ceastă casă de cultură. Peste 40 foarte reuşite în mai multe lo­ Expoziţia „io ani de putere
de lucrări expuse s-au bucurat calităţi, printre care in comuna
de aprecierea publicului din o-
raş care a vizitat in număr ma­ Mihalţ unde au participat şi ce­ 1 R. C e h o s lo v a c ă ’ Avintul economiei naţionale
re expoziţia ce a stat deschisă
10 zile. In şcolile medii şi de 7 populară In regiunea Hunedoaratăţenii satelor Cistei şi Obreja.
ani din raion au fost organizate Cum era şi de aşteptat, în­
23 expoziţii cu lucrări de desen
cheierea şirurilor manifestaţiilor (Urmare din pag. l-a) meladă din Haţeg, Trustul Gostat din Deşi din punct de vedere al al patrulea. Germană, iar in privinţa pro­
şi picturi. suprafeţei (127.900 km. p.) şi al Industria constructoare de ducţiei de maşini-unelte pentru
Bogată în activitate a fost în cultural-artistice din cadrul lu­ Orăştie. numărului locuitorilor (aproxi­ prelucrarea metalelor se apro­
mativ 13.300.000), Cehoslova­ maşini a Cehoslovaciei este bi­ pie de S.U.A.
raionul Alba săptămîna muzi­ nii culturii, a fost marcată prin le şi îmbrăcăminte a crescut de două De o atenţie deosebită se bucură cia face parte din statele mici, ne dezvoltată. In ce priveşte
cii şi dansului, inaugurată în ea este o ţară cu o economie producţia de maşini pe cap de Naţionalizarea întreprinderilor
ziua de 8 decembrie la centrul organizarea unei treceri în re­ ori. In 1957, au fost distribuite măr­ standul în care sînt expuse o serie de naţională bine dezvoltată. In ce locuitor, Cehoslovacia a întrecut industriale, înfăptuită in peri­
de raion printr-un concert spec­ priveşte extracţia de huilă şi numeroase state capitaliste dez­ oada 1945— 1948, a dat un ma­
tacol dat de corul casei raio­ vistă a celor mai bune echipe furi populaţiei în valoare de peste obiecte de artă populară. Vizitatorii ad­ producţia de oţel, Cehoslovacia voltate. re avint dezvoltării industriei
nale de cultură, condus de prof. ocupă locul al 12-lea în lume, cehoslovace. In 1956 volumul
Letiţia Contor. Cti această oca­ şi formaţii din raion. Acest lu­ 1.800.000.000 lei. O scrie din aceste miră frumoasele costume pădureneşti iar în ce priveşte extracţia de In privinţa producţiei de uti­ producţiei industriale a Ceho­
zie prof. Ioan Crăciun, a vorbit cărbune brun şi lignit — locul laj pentru industria chimică Ce­ slovaciei a crescut de 2,7 ori în
despre dezvoltarea mUzicii ro- cru s-a făcut în ziua de 29 de­ mărfuri, cum sînt diferitele tipuri de de la Hunedoara, costumul moţilor de hoslovacia se află la acelaşi comparaţie cu anul 1937.
mînesti în cei 10 .ani de la crea­ nivel cu Republica Federală
rea R.P.R., iar cei peste 150 cembrie în centrele: Alba Iu­ încălţăminte, covoare, vase etc., sînt ia Zlatna, sau al mărginenilor de la
membri ai ansamblului coral lia, Zlatna, Teiuş, Ighiu şi Hă- prezentate în expoziţie de fabrica de Poiana.
au demonstrat în faţa a peste
700 spectatori, frumuseţea cîn- pria. Pregătirile ce au avut loc încălţăminte „Ardeleana" din Alba-Iu- Pe panourile expoziţiei mai sînt ^QQQDCX^XÎCOSOCOOOOCCC
teceior patriotice de masă, a ce­ în vederea acestei zile, au fă­ lia, precum şi de cooperaţia meşteşu­ înscrise o serie de cifre care ilustrea­
lor din repertoriul clasic sau cut ca sălile destinate trecerii gărească din regiune, (Sebeş, Baia de ză dezvoltarea sectorului social-cultu- *********** **************^
inspirate din folclor. In aceeaşi în revistă să fie pline pînă la Criş, Alba-Iulia, Deva, Orăştie). ral al regiunii Hunedoara! numărul
zi s-au prezentat în cuprinsul ultimul loc. medicilor a crescut de la 311 în 1947, ÎNTREPRINDEREA ¦
raionului peste 70 programe de Sectorul agricol este reprezentat prin- la 612 în 1957. In regiune sînt 7(2
cîntece şi dansuri, vizionate de De remarcat este faptul că u- tr-o serie de panouri care oglindesc şcoli cu 52.222 elevi ş i’32.958 cadre di­ ATELIERELE CENTRALE *
nele echipe s-au prezentat cu realizările obţinute în sporirea produc­ dactice, un institut superior cu 667 stu­
9.653 spectatori. repertorii noi, pregătite special ţiei la hectar şi transformarea socia­ denţi. S-au cteat trei unităţi de artă, CRIŞCIOR *
In zilele.care au urmat pînă în Luna culturii, aşa cum au listă a agriculturii. iar Ia sate funcţionează peste 500 de
fost programele date de forma­ unităţi culturale. angajează
in 15 decembrie, s-au perindat ţiile din Galda, Miceşti, etc. Al­ In sectorul socialist al agriculturii la
tele au pregătit piese cu conţi­ data organizării expoziţiei, erau intra­ Cei peste 6.000 de vizitatori al ex­ ˇ
nut legat de viaţa satului, de te în regiunea noastră peste 14.000 de poziţiei — pînă la data de 4 ianaurie Contabil şef de secţie cu *
transformarea socialistă a agri­ familii, cu peste 20.000 ha teren. Exis­ 1958 — dovedesc interesul şi dragostea
culturii, aşa cum au făcut echi­ tau 53 gospodării agricole colective şi cu care oamenii muncii din regiune experienţă în sectorul indus- ţ
pele de teatru ale clubului C.F.R. 270 întovărăşiri agricole. Desigur că vin să aprecieze realizările regimului
Teiuş, căminelor culturale din de atunci şi pînă acum numărul lor a nostru în cei 10 ani de putere populară. trie şi construcţii, în sectorul
Şard, Ighiu, etc. crescut. Superioritatea sectorului socia­ Impresiile consemnate în condica pusă
list din agricultură reiese şi din pro­ la dispoziţia vizitatorilor, confirmă în­ construcţ,ii ş. i montajje. ¦
Trecerea în revistă, organiza­ dusele agricole expuse: grîu, porumb crederea şi entuziasmul cetăţenilor faţă Solicitanţii se vor prezenta ¦
tă la capătul acţiunilor din hibrid, orz, ovăz, floarea-soareiui de ca­ de înfăptuirile măreţe din regiune, toa­
Luna culturii, a dat prilej sti­ litate superioară, obţinute în gospodă­ te fiind în interesul creşterii nivelului cu acte în regulă la Intre- ¦
mulării celor mai bune forma­ riile colective din regiune.
ţiuni şi echipe de pe raza raio­ prindere. ¦

------------------------------------------------ :

VIZITAŢI |

nului. Comisiile care au înre­ Producţia de pîine a crescut faţă de de trai material şi cultural al poporu­ magazinele de produse¦

gistrat rezultatele, au fost bucu­ 1947 de 2,8 ori, iar cea de carne de lui muncitor. industriale aparţinîndî

roase să înmîneze 39 de diplo­ 1,8 ori. Sectorul industriei alimentare Expoziţia esle deschisă pînă ia sfîr- O.C.L. Industrial Deva*
— unde g ă siţi: ----- X
me echipelor şi soliştilor evi­ esfe reprezentat prin produsele fabri­ şiiul lunii ianuarie 1958 şi poate fi vi­

denţiaţi. Pe primele locuri la Al­ cii I.A.R.T. din Deva, Fabrica de mar- zitată zilnic între orele 9 şi 20. © sortiment bogat de stofă X

şi m ătăsu ri; X
**
X © galanterie fină pentru *
Prih paraziţii (viermi), intes­ tă (o linguriţă la pahar de apă
tinali, Înţelegem o serie de vie­ — '-1 la 3 pahare după vîrsta X temei şi b ă r b a ţ i ¦
copilului) şi apoi se va privi cu ¦¦
Viermii intestinaliţuitoare ce trăiesc în intestinele atenţie apa eliminată dacă e 5 ® articole de parfumerie ¦
posibil pe un fond negru.
omului sau ale animalelor, care obiecte şi cu acestea pot ajunge sar să treacă prin forma larva­ X şi cosmetice in sortimente ¦
se hrănesc fie cu produsul de din nou în gură, stomac, dînd ră prin intermediul peştelui, ca­ Cum oe putem feri de a con­
digestie al gazdei respective, fie noi limbrici, re apoi fiind consumat insufici­ tracta viermii intestinali? Avînd X variate ; X
cu sînge extras din. peretele tu-, ent fiert sau fript, se va dezvol­ în vedere că in majoritatea vier- ¦ ¦
bului digestiv. Prin prezenţa lor Oxiurii sînt viermi mici de ta în intestinul omului. minozelor molipsirea se face
în organismul nostru ei produc 2-10 mm., albicioşi ca un fir de prin ouă introduse în gură, fie X ® mari sortimente în con- *
în mod direct, tulburări foarte aţă. Femela oxiurului depune Cum se pune diagnosticul de prin mîinile murdare, prin fruc­
variate, iar alteori deschid porţi ouăle la nivelul anusului, produ- paraziţi intestinali şi cine-1 va te, legume sau apă infectată cu X fecţii de femei şi bărbaţi X
de pătrundere microbilor intes­ cînd mîncărimi puternice. La pune ? Aceasta este sarcina me­ ouă de paraziţi de pe o parte,
tinali în ţesuturile organismului fetiţe oxiurii pot ajunge din a- dicului. Diagnosticul se stabi­ iar pe de altă pafte prin inter­ $ lenjerie; i
prin rănile deschise. nus în organele genitale produ- leşte după semnele enumerate mediul cărnii de porc, vită, peşte
cînd o iritaţie, apoi secreţie. Da­ mai sus, pe punerea în evidenţă insuficient fiert sau fript, alte X © încălţăminte de bună X
Mărimea paraziţilor intesti­ torită scărpinării la anus, sub a paraziţilor sau a ouălor de pa­ ori prin rufele murdare-Y'Spre a
nali variază foarte m u lt: botrio- unghii pot ti suprima aceste modalităţi de in­ $ calitate, pentru temei, băr- ţ Q C .lt* F W D U S E lA /D U SF /ifA iE
cefalul 10-12 m., panglica de raziţi, şi cu un fectare este necesar să con­ X
3-8 m., iar geardia e aşa de luate mii de ouă /ftfr n t examen de labo- struim latrine igienice ca­ X baţi şi copii; Âvr CtLRjSJCWAu
mic încît nu se vede numai^ la care sint din Jj), rator auxiliar re să fie desinfectate pe­
microscop. Indiferent de mări­ nou înghiţite din singe: eo- riodic cu lapte de var. • tricotaje mai multe sor- X JE K 4
mea lor, forma lor rotundă sau prin ducerea mîinii la gură, cr zinofilia. Apa canalizată (apa curgă­ X
plată, viermii intestinali pot pro­ sau fără alimente. toare sau fîntînă) să se consu­ tim ente; DGSFACS PGATfiO SGZOMOL
duce o serie de tulburări c a : Trebuie să atragem atenţia că me numai fiartă. Legumele şi
lipsă de poftă de mîncare, scă­ Panglica (tenia solum). Ouăle fructele să fie bine spălate, iar * OB tAHNA
dere în greutate, dureri de cap, acestui vierme sînt eliminate un singur examen de laborator cele în coajă pot fi curăţate. Car­ (JHBOGAT SonT/MteHT
vărăsături, diaree sau constipa- deodată cu ultimele fragmente pentru ouă de paraziţi poate fi nea ce se consumă să fie bine © diferite jucării, articole X D&CCWTCCT'//'
ţie, mîncărimi ale nasului şi şe­ ale parazitului (proglote) şi a- neconcludent în cazul negăsirii fiartă sau friptă. Măturatul să muzicale, biciclete mari şi X « « 6 /;
zutului, paliditate, dureri abdo­ poi sînt înghiţite de porc. In or­ ouălor de paraziţi şi mai ales se facă cu mătura sau cîrpa u- pentru copii, articole elec- X
minale. Uneori1 pot da diferite ganismul porcului apar formele cînd e vorba de oxiuri. De a- medă. Astfel praful în care se X
larvare, cunoscute sub numele ceea se vor face mai1 bine 3 a găsesc ouă de viermi intestinali trice; *
naiize la intervale de 2-3 zile. nu se mai ridică în aer şi nu se
aşează pe alimente. Populaţia de © bogat sortiment în pro- X
toate vîrstele trebuie să se de­ L duse chimicale şi fier lucrat X
prindă a-şi spăla .manile cu apă
caldă şi săpun şi perie de un­ f b ru t; articole sanitare ; *
ghii. Unghiile vor fi tăiate scurt. * ¦

Dacă într-o Familie sînt mai * © sortiment variat în va- *
multe persoane parazitate, e re­
comandabil ca toate să-şi facă X se de aluminiu, servicii de ¦ tm?*
în acelaşi timp tratamentul.
¦ sticlă, tacîmuri inoxidabile, X
Tratamentul medicamentos,
fiind o sarcină pur medicală, * maşini pentru nuci, mac, u- ¦
spre a se doza medicamentele în
proporţiile necesare vîrstei, să ¦ niversale, articole de porţe- X
nu se ia fără aviz medical.
* lan şi faianţe şi alte arti- \
Dr. MIRCEA ŢRIF,
boli, c a : anemie, urticare, a- de măzăriche sau cisticerei. Car­ Materiile fecale ce se recoltea • cote de menaj. t
medio 'de Copii — Deva
pendicită, ocluzie intestinală, nea porcului nefiind fiartă sau ză, e bine şă se ia din mai mul ¦¦¦ -
convulsii, paralizii, meningită friptă bine şi fiind consumată te locuri, căci ouăle de paraziţi
verminoasă, hemoragie internă, de om, din fiecare bob de mă­ nu sînt uniform răspîndite. Pen­
A$ PETRECEŢI O SEARĂ J
— PLĂCUTĂ -----
crize asmatice şi stări febrile. zăriche poate apare o panglică tru oxiuri.se recomandă să se La ¦
Vom caracteriza cîţiva din a- nouă,
facă recoltări speciale, cu nişte X Restaurantul ©©©

ceşti viermi intestinali: Lim­ Alte tipuri de tenii (şagina- baghete de sticlă cu o peliculă t c© reT A R (fL ’
bricii (ascarizii) sînt paraziţi a- ta), de exemplu, au ca gazdă de colodin de la nivelul orificiu-
semănători unei rîme de 15-30 intermediară boul. Un parazit Iui anal. Punerea în evidenţă a
cm. lungime, rotunzi şi ascuţiţi al cîinelui: tenia echinococus, oxlurilor o pot face în special pă­ X . . M i n e r u 1“ :
la capete de culoare alb-roz. Nu­ are drept gazdă intermediară rinţii prin observaţia lor aten­ din Petroşani ¦

mărul de ouă expulzat zilnic de pentru dezvoltarea oului, omul. tă, alît a materiilor fecale pe t ©Specialităţi culinare, ¦ zilnCic Acv RhoPg&At U , . J
un astfel de limbric e de 200.000, Dă omului boala cunoscută sub care se pot vedea uneori oxiurii * seara grătar.
deci are o putere de înmulţire numele de chist hidatfe cu lo­ cît şi direct la nivelul mucoasei X © Vinuri Cotnar, Tîrnave ¦ d c p rtz p a w & te e o f *
extraordinar de mare. Un pur­ calizare la nivelul ficatului, plă­ anale. • şi Alba Iulia. ¦ î n s e n e c o f h ş â
tător de limbrici poate, elimina ' mânului, mai rar al creierului, X © Muzică
prin fecalele sale milioane de ochi sau alte regiuni. O altă- metodă de punere în ¦ îm Ba t a s s
ouă, care se depun apoi pe pă­ Botriocefalul pentru ca să a- evidenţă a oxiurilor de către pă­
mânt, apă, zarzavaturi, fructe, jungă la forma aciuită e nece­ rinţi s seara la culcare se face L @ Dans. ¦ V6S76 M icul
copilului 6 clism.ă cu 'apă săra- X Refrenele vocale:
- DGJUA' W

X Ica Marinescu-Adamescu. * e®
*X