Page 2 - 1958-02

Pag. 2
mbonălăjim n
In zilele de 25—26 ianuarie
a.c. s-a ţinut la Hunedoara con­
ferinţa orăşenească U.T.M. pen­
tru darea de seamă şi alegerea
noului organ de conducere.
Participarea activă a tinere­
tului la Îndeplinirea sarcinilor
de producţie a fost una din ce­
le mai importante probleme ca­
re s-a situat în centrul lucrări­
lor conferinţei. Atît darea de
seamă prezentată de tov. Ale­
xandru Marcu, prim-secretar al
comitetului orăşenesc U.T.M.,
cit şi delegaţii care au parti­
cipat apoi la discuţii, au supus
unei minuţioase analize felul
‘în care tineretul hunedorean şi-a II pe ţară în întrecerea socia­
adus aportul la infăptuirea o-
biectivelor celui de-al doilea
plan cincinal. A reieşit că acti­
vitatea in producţie a tinerilor,
din întreprinderile şi instituţii­ neretului hunedorean ar fi fost
le oraşului, a cunoscut în cursul
anului trecut o reală Îmbunătă­
ţire. Ca prim rezultat al mun­
cii politice de masă desfăşura­
tă in această perioadă de că­
tre organizaţiile de bază U.T.M.,
este intensificarea întrecerii so­ şi alţii, au criticat aspru tendin­
cialiste in sectoarele productive, a da prioritate cifrelor, în dau­
care a cuprins in rindurile ei a-
proape 13.000 tineri, din mij­
locul cărora s-au ridicat peste
4.000 fruntaşi în producţie. Prin
munca plină de abnegaţie şi
înaltul spirit de răspundere do­
vedit in activitatea sa, tinere­
tul hunedorean a reuşit să cîş-
tige încrederea deplină a orga­
nelor de partid din întreprinderi
care, in semn de apreciere, i-a
încredinţat spre patronare un
număr de 30 secţii. La chema­
rea organizaţiei de a crea for­
me tinereşti de muncă la dife­
rite locuri de producţie, tinere­
tul hunedorean a răspuns cu
entuziasm şi devotament, ceea
ce a făcut ca in prezent să e-
xiste in întreg oraşul 218 bri­
găzi de producţie. Tineretul a
preluat cu curaj şi a aplicai
practic iniţiativa valoroasă a ti­ acestora.
nerilor de la „Progresul" Brăi­
la, care a avut ca urmare rea­
lizarea pe întregul oraş a unor
economii de peste 11.000.000 lei.
De asemenea, îmbrăţişarea cu
căldură a iniţiativei tinerilor de noscut, în perioada anului tre­
la uzina „Tudor Vladimirescu"
Bucureşti, a făcut ca numărul
orelor de muncă voluntară e-
fectuate de tineri pentru cură­
ţenia in secţii, să atingă cifra
de 20.000 in timp ce pentru co­
lectarea fierului vechi şi pentru
acţiuni de înfrumuseţarea ora­
şului, tinerii hunedoreni au mai
efectuat alte 50.000 ore muncă
voluntară .
Conduita tineretului in pro­
ducţie a cunoscut şi ea o îmbu­
nătăţire evidentă. Disciplina in
muncă, grija faţă de maşini şi
agregate, atitudinea faţă de vir-
stnici şi superiori, se imprimă
tot mai mult, întregind astfel
prestigiul clştigat pe merit de
tinerii noştri.
Conferinţa a apreciat progre­
sul făcut de tineretul hunedo- nic să se nască noi cerinţe.
- Concluzii şi perspective -
In urmă cu un an şi jumătate
în ţara noastră s-au creat ca­
sele regionale ale creaţiei popu­
lare, care prin munca lor, con­
tribuie la ridicarea nivelului ca­
litativ al activităţii cultural-e-
ducative şi artistice a cămine­
lor culturale de la sate şi clu­
burilor sindicale. Menite să în­
drume şi să sprijine creaţia
populară şi toate genurile de
artă, să orienteze colectivele de
artişti amatori şi pe interpreţii
individuali, să promoveze un re­
pertoriu valoros atît prin conţi­
nut cît şi prin realizarea aitis-
tică, să valorifice cele mai bune
creaţii locale în domeniul lite­
rar, plastic, muzical sau core­
grafic, aceste noi instituţii sint
din ce in ce mai apreciate de
către unităţile culturale şi ac­
tiviştii culturali de la oraşe şi
sate.
Dacă la înfiinţarea ei Casa
creaţiei populare din Deva a a-
vut o activitate destui de slabă,
în cursul anului 1957, printr-o
mai susţinută preocupare din
partea conducerii acestei institu­
ţii, s-a reuşit să se obţină o sc­
rie de realizări care merită toa­
tă atenţia şi care pot să garan­
teze rezultate şi mai bune în
munca de viitor.
rîftd ftii
Ooofertnţa orăşenească
U . T J . hunedoara
rean în activitatea de produc­
ţie, care, laolaltă cu efortul ge­
neral al tuturor muncitorilor,
s-a concretizai în obţinerea u-
nor rezultate de seamă. _Planul
global de producţie al combina­
tului a fost îndeplinit pe anul
1957 cu 13 zile inainte de ter­
men ; al Trustului 4 construc­
ţii cu 8 zile mai devreme, in
timp ce brigadierii de pe şan­
tierul Bluming au obţinut locul
listă dintre şantierele de tine­
ret.
Conferinţa a scos totodată la
iveală faptul că entuziasmul ti­
mai rodnic dacă în activitatea
practică a comitetului orăşenesc
U.T.M. nu s-ar fi manifestat şi
unele lipsuri. In cuvintul lor,
numeroşi delegaţi, printre care
Maria Spineanu, Anton Zlătior,
Ivan Mateescu, Nicolae Copilu
ţa fostului comitet orăşenesc de
na calităţii acestora. Un alt as­
pect negativ combătut cu tărie,
a fost lipsa de legătură cu te­
renul a membrilor comitetului
orăşenesc U.T.M. Datorită aces­
tui mod greşit de muncă, de­
seori sarcinile trasate de comi­
tet nu erau duse la îndeplinire.
Mai multă atenţie
condiţiilor de viaţă ale
tineretului şi educării
patriotice a acestuia
Cu mult spirit de răspundere
au fost dezbătute în lucrările
conferinţei problemele legate de
condiţiile de viaţă ale tinerilor,
cit şi de educaţia patriotică a
Condiţiile de viaţă ale tinere­
tului ce lucrează in întreprin­
derile din oraşul Hunedoara —
a constatat conferinţa — au cu­
cut, o îmbunătăţire simţitoare
în ceea ce priveşte cazarea şi
masa servită la cantină. Eviden­
tă este preocuparea deosebită
pe care au dovedit-o în acest
sens conducerile I.C.S.H. şi
C. S. H. Astfel conducerea
I. C. S. H. a depus efor­
turi susţinute pentru rea-
menajarea taberei O. T. unde
pavilionul nr. 25 şi cel al absol­
venţilor şcolilor profesionale,
constituie un exemplu de orga­
nizare şi gospodărire. Măsuri
eficace de îmbunătăţirea cazării
tinerilor a luat şi combinatul si­
derurgic., în urma consfătuirii
organizate în acest sens cu ti­
nerii din tabăra nr. 1. Confe­
rinţa a apreciat apoi că mai
există încă greutăţi în această
direcţie, datorită faptului că Hu­
nedoara e în plină şi continuă
construcţie, ceea ce face ca zil­
Ca primă acţiune întreprinsă
de Casa creaţiei populare, a fost
cunoaşterea — printr-o docu­
mentaţie amănunţită — a forţe­
lor artistice de amatori din regi-
une. In acest scop s-au întocmit
fişe pe genurile de activitate ar­
tistică a fiecărei unităţi cultu­
rale în parte, care cuprind date
în legătură cu instructorii echi­
pelor, repertoriul unităţilor cul­
turale etc. Aceasta a dat posibi­
litatea ca munca să se desfăşoa­
re mai accentuat pe îndrumarea
repertoriului formaţiilor, pe cele
mai actuale probleme. Aşa de e-
xemplu, Casa creaţiei populare
a reuşit să întocmească în anul
1957 liste de repertorii axate pe
teme ca : a 40-a aniversare a
Marii Revoluţii Socialiste din
Octombrie, transformarea socia­
listă a agriculturii. Luna culturii structorilor.
din R.P.R., fapt ce s-a dovedit
‘printr-o mai bună calitate a pro­
gramelor artistice prezentate de
cluburile şi căminele culturale
în cadrul acestor manifestări.
In luna decembrie a avut loc
la Deva, concertul celor mai
buni solişti amatori din regiune,
organizat de Casa creaţiei popu­
lare, la care au participai peste
m J M U L SOCIALISMULUI
U-WfctW^fVMSlhiJS
In ce priveşte educarea patrio­ tru a aduce cărţile citite şi pen­ Romanescu, miner la sectorul
tică a tineretului conferinţa a tru a împrumuta altele noi.
scos în evidenţă faptul că co­
mitetul orăşenesc U.T.M. a reu­
şit să obţină rezultate mulţumi­
toare. In această direcţie s-a
ţinut un ciclu de .conferinţe cu
caracter educativ organizate
săptămînal, împreună cu SRSC
in cluburile tineretului. De ase­
menea, cele două universităţi
populare deschise anul acesta
in oraşul Hunedoara, contribuie
în mare măsură la educarea ti­
neretului, la îmbogăţirea cunoş­
tinţelor sale de cultură gene­
rală.
Numai aceste acţiuni însă nu
sint suficiente pentru sădirea in
inimile tinerilor a sentimentelor
patriotice, pentru dezvoltarea
continuă a acestora. Formele de
educare sint multiple, numai că
ele nu sint folosite cu destulă
pricepere. Comitetul orăşenesc
U.T.M., a neglijat organizarea
de intîlniri cu vîrstnicii, unde
aceştia să vorbească tinerilor
despre tinereţea vitregită de
bucurii pe care ei au avut-o, des­
pre trecutul glorios de luptă al
partidului nostru, despre pa­
triotismul înflăcărat al U.T.C-
iştilor. Aceeaşi neglijenţă a
manifestat-o comitetul şi fa­
ţă de joile de tineret, care de­
seori se organizează superficial,
neimprimîndu-li-se un conţinut
educativ.
Conferinţa orăşenească UTM
Hunedoara, a dovedit creş­
terea din punct de vede­
re politic al tinerilor, pre­
cum şi un dezvoltat spirit de
răspundere. Aceasta dovedeşte
caracterul combativ de care au
fost animate dezbaterile celor
mai arzătoare probleme, cit şi
marele număr de propuneri va­
loroase făcute în sensul îmbu­
nătăţirii muncii de organizaţie.
Pe bună dreptate se poate
spune că proiectul de hotărîri
adoptat în baza propunerilor fă­
cute de participanţii la confe­
rinţă, a dat o orientare justă,
bine definită, comitetului U.T.M.
nou ales, îndreptindu-i atenţia
spre rezolvarea celor mai im­
portante probleme, fapt ce va
asigura succesul deplin al mun­
cii U.T.M. pe viitor.
t r ă d a n i e şi r e z u l t a t e
La o depărtare de 3 ore de pripă, era necorespunzător, mo­ pentru crearea condiţiilor nece­ altele, se numără printre tova­ Comitetul raional al femeilor
comuna Loman, printre dealurile bilierul şcolar inexistent, iar ma­ sare desfăşurării învăţămîntului răşele care au contribuit în bu­ din Haţeg, compus din 41 de
de la poalele munţilor Sebeşu­
lui, se găseşte cătunul Goseni.
In acest cătun, locuit de oieri şi
tăietori de pădure, a luat
fiinţă în anii regimului demo-
crat-popular o şcoală de 4 ani.
Aici învaţă carte copiii acelora
care în regimul trecut, îngro­
şaţi numărul analfabeţilor de pe
aceste plaiuri.
Deşi cu experienţă în învă-
ţămînt, munca învăţătorului
Mihai Chitacu nu a fost uşoară. optime.
Localul de şcoală amenajat în La ajutorul dat de părinţi
117 elemente talentate. Această
manifestare, apreciată de către
publicul spectator, a fost extin­
să şi în centrele raionale din
Sebeş, Alba, Haţeg şi Orăştie,
dînd rezultate' bune, în sensul
depistării de noi elemente talen­
tate şi a îmbogăţirii repertoriu­
lui formaţiilor artistice de ama­
tori1.
Ridicarea continuă a nivelului
de cunoştinţe profesionale a in­
structorilor echipelor de cor, tea. populare a fost preocuparea pen­
tru, dansuri, este o preocupare
de seamă în activitatea caselor
creaţiei populare. Manifestările
de la căminele culturale, diri
cluburi, precum şi în concursu­
rile artistice, au scos la iveală
o serie de deficienţe caro, de cele
mai multe ori, provin din lip­
sa de orientare şi pregătire a in­
Analizînd această situaţie, ca
prim pas, în anul 1957 Casa
creaţiei populare —• cu spriji­
nul Şcolii populare de artă din
Petroşani — a organizat un curs
de 15 zile cu 26 instructori ai
echipelor de teatru de la cele
mai bune formaţii din regiune.
Tot în acest scop, pe lîngă
clubul din Simeria, Caca crea­
Nr. 973
P r i e t e n i i c ă r ţ i i La alegerea Comitetului
La clubul minier din Petrila miner la sectorul I, Augustin
poţi vedea adesea mulţi oameni Topor, paznic la gospodăria de raional al femeilor
ai muncii îndreptîndu-se s p re ' locuinţe, Ştefan Grecu, munci­
sala bibliotecii. Ei vin aci pen­ tor la sectorul VIII şi Vasile din raionul Haţeg
III.
Privindu-i, printre ei poţi re­ Pentru a veni în ajutorul ce­ La 26 ianuarie a.c., in sala meilor din strada Valea Ungu­
cunoaşte cu uşurinţă pe vechiul tăţenilor au fost organizate 6 festivă a oraşului Haţeg, s-a ţi­ rului din oraşul Haţeg, a lă­
şi pasionatul cititor Mihai Be- biblioteci volante, printre care nut conferinţa raională a femei­ murit 16 familii să facă cereri
lei, muncitor la sectorul VIII la Şcoala minieră, Căminul nr. lor. Participantele la conferinţă, pentru înscrierea in întovărăşi­
al mingi Petrila. Printre zecile 3, Lunca Florii, Atelierul elec­ circa 200 de delegate şi invi­ re. Asemenea exemple se pot da
de cărţi citite de dînsul se nu­ tate, care au venit din toate păr­ multe şi din satele Sălaşu Supe­
mără „Calvarul" de Tolstoi, „A- tric, atelierul de grup şi la mi­ ţile raionului, înainte de a trece rior, Sălaşu Inferior, Galaţ, O-
nii împotrivirii" de Qeo Bogza, nă, de unde cititorii pot ridica la alegerea comitetului raional colişul Mic etc.
„Născuţi in furtună" de N. Os- al femeilor, au ascultat darea
trovski, „Dulăii" de Z. Stancu, cind pleacă de la serviciu căr­ de seamă a comitetului organi­ De asemenea, în cele patru
„A venit un om" de F. Muntea- ţile pe care le doresc sau pe zatoric care şi-a desfăşurat acti­ gospodării agricole colective,
care le-au cerut. Aceasta a fă­ vitatea in perioada alegerii co­ femeile au dovedit mult spint
nu şi altele. mitetelor comunale şi săteşti ale gospodăresc, iniţiativă şi price­
In curînd tov. Belei va deveni cut ca numărul cititorilor în­ femeilor. pere. Astfel, colectivista Paras-
scrişi la bibliotecă să ajungă la chiva Brăilă din Ostrov a pres­
purtător al insignei „Prieten al 2.086, iar al acelor care frecven­ Atit din darea de seamă, cit tat singură 200 zile-muncă, a-
cărţii". Şi el nu este singurul tează in mod regulat biblioteca, şi din discuţiile purtate, a reie­ trăgînd şi pe alte femei, iar
cititor căruia aş putea să-i a- la 890. şit că principala sarcină care
duc laude ;• ca dînsul sînt mulţi. stă în faţp femeilor din raionul Margareta Neagu şi Ilca Nisto-
Iată cîţiva: Kalman Notavaş, MARIOARA SARAIACU Haţeg, in perioada .aceasta rescu din G.A.C. Riu Bărbat au
bibliotecară
zvoitarea r â u rilo r anexe de producţie este: dovedit mult interes în consoli­
darea gospodăriei.
isotifia adunării generale
Sprijinirea muncii pentru Cu toate succesele obţinute
transform area socialistă in munca cu femeile privind
cooperativizarea, conferinţa a
a agriculturii subliniat că este nevoie de o
(Urmare din pag. l-a) acest an să se acorde o atenţie Pe lingă acţiunile gospodă­ mai temeinică activitate în rîn­
mult mai mare acestei probleme. reşti, de înfrumuseţare a satelor dul femeilor, pentru ca acestea
sine şi reducerea valorii zilei- şi de sprijinire a tuturor ac­ să-şi dea mai bine seama de
muncă. Adunarea generală a combă­ ţiunilor cu caracter obştesc de importanţa ce o are cooperati­
tut atitudinea înapoiată a unor masă, la care femeile cu spiri­ vizarea agriculturii pentru via­
Adunarea generală a apreciat colectivişti care manifestă ne­ tul lor de bune gospodine, pot ţa lor. Multe delegate şi invi­
că anul trecut s-a îmbunătăţit glijenţă faţă de păstrarea avu­
simţitor participarea colectiviş­ tului obştesc, lăsînd uneltele cu aduce o contribuţie de seamă, tate, în cuvîntul lor, au propus
tilor la muncile din cadrul gos­ care muncesc în ploaie sau ză­
podăriei. In acest sens a fost padă. conferinţa a arătat că femeile ca în proiectul de plan să se
evidenţiată, printre altele şi fa­
milia colectivistului Aurel Crişan Discuţii vii s-au purtat şi în joacă un mare rol in transfor­ prevadă organizarea unor vizite
care a efectuat în cursul anului jurul planului de producţie pe
trecut 708 zile-muncă, primind anul 1958. Ţinînd seama de lip­ marea socialistă a agriculturii, cu femeile în satele cu gospo­
drept răsplată 3.040 kg. grîu,
566 kg porumb, 1.323 kg car­ surile din anii trecuţi şi de con­ problemă care de altfel frămîntă dării şi întovărăşiri agricole şi
tofi, 3.540 kg. fin, 123 litri ţuică, diţiile existente, colectiviştii au
cantităţi însemnate de alte pro­ hotărît să mărească în acest an mult pe gospodinele din raion. intîlniri între colectiviste şi ţă­
duse şi suma de 3.894 lei.
numărul de vaci de la două, la In această problemă, multe rancele muncitoare cu gospodă­
Numeroşi colectivişti au arătat opt capete. Au hotărît de aseme­
nea să mărească turma de oi şi familii depind de poziţia pe ca­ rii individuale.
că consiliul de conducere nu a să înfiinţeze o fermă de porci,
manifestat preocuparea necesară cumpărînd chiar acum la înce­ re o ia femeia. Dacă ea este lă­ Pe lingă rolul pe care-1 au
pentru dezvoltarea ramurilor putul anului 5 scrofiţe de pră-
anexe. Gospodăria dispune de silă. murită pe deplin in această femeile în cooperativizarea agri­
condiţii pentru a înfiinţa şi dez­
volta ramura zootehnică, pentru Cunoscînd că grădina de le­ privinţă, cu uşurinţă îşi poate culturii, în conferinţă, s-au dis­
a înfiinţa ateliere de fierărie şi gume aduce venituri mari, co­
rotărie etc. Asemenea ramuri, lectiviştii au hotărît să măreas­ convinge soţul de a se înscrie cutat şi alte probleme în legă­
care ar fi adus venituri băneşti că suprafaţa cultivată cu legume
însemnate gospodăriei colective, şi zarzavaturi. Pentru a-şi spori în gospodărie sau întovărăşire. tură cu activitatea acestora.
nu au fost dezvoltate anul tre­ veniturile băneşti, ei au
cut. Colectiviştii au propus ca în hotărît de asemenea să Sint numeroase exemplele care Asţfel, s-a vorbit despre grija
mărească suprafeţele cultivate
cu plante tehnice, cum sînt sfe­ dovedesc marea contribuţie pe pe care trebuie s-o aibă mamele
cla de zahăr, floarea-soarelui şi
altele. care o pot da femeile în coope­ in educarea tinerei generaţii,
rativizarea agriculturii. In -scur­ despre sprijinirea activităţii sfa­
tul timp ce a trecut de la înce­ turilor populare, a acţiunilor
perea alegerilor de femei, după obşteşti, de culturalizare a ma­
noua formă de organizare, noile selor sau de înfrumuseţare a
comitete comunale şi săteşti ale comunei.
femeilor, au muncit pentru dez­ Cele 17 tovarăşe care au luat
voltarea sectorului socialist, ob- cuvintul, printre care Maria Do-
ţinînd rezultate frumoase. Ast­ brei, Maria Antal, Margareta
fel, în satul Berthelot, toate fe­ Neagu, Elisabeta Donţiu, Adela
meile au intrat în întovărăşire ţ Dragu, Ilca Nistorescu şi alte­
exemplul lor fiind urmat şi de le, au vorbit despre aceste as­
femeile din satele Crăguiş şi pecte ale muncii femeilor, accen-
Copaci, care de asemenea au iuind în special pe cea mai im­
intrat în întovărăşirile agricole portantă problemă — cooperati­
existente. Maria Belea, Clara vizarea agriculturii.
Ghiţescu, Rozalia Babeş, Maria După darea de seamă şi dis­
Cazac, lulia Dăncescu şi multe cuţiile purtate, conferinţa a ales
tovarăşe, alese din rîndul celor
terialul didactic insuficient. A- în cătun, tov. Chitacu a răspuns nă măsură la lămurirea altor fe­
ceste lipsuri de ordin material printr-o pregătire temeinică a mei vecine. care au avut cele mai frumoa­
au putut fi înlăturate numai prin copiilor. Este interesantă expo­
munca neobosită dusă zi de zi. ziţia de obiecte executate de elevi In satul Păucineşti, femei ca se rezultate in muncă. In prima
Primind sprijin din partea sfa­ la orele de activitate practică Iosefina Popescu, Netuţa Ar- sa şedinţă, comitetul raional şi-a
tului popular Loman şi creînd în ateliere. Aici se întîlnesc zeci mioni şi Maria Dumoni şi-au
un comitet de părinţi activ, a de obiecte : împletituri, îndoituri, lămurit soţii să intre în coope­ ales biroul din care fac parte
pornit cn hărnicie la amenaja­ ţesături, obiecte din lemn etc. rativa zootehnică de creşterea tovarăşele: Rozina Popa, ca
rea localului de şcoală, ia con­ vitelor mari, iar în Demsuş, Ma­
fecţionarea de mobilier şi mate­ Pe plan extraşcolar tov. Chi­ rfa Danciu şi-a lămurit socrii să preşedintă, Ardeleanu Doina, se­
rial didactic. In prezent, cursu­ tacu duce o muncă intensă pen­ intre în întovărăşire. Tovarăşa cretară, Ana Berindeanu şi Cla­
rile se desfăşoară în condiţii tru crearea unei întovărăşiri ra Ghiţescu, vicepreşedintă, iar
zootehnice. Maria Rogobete, Maria Cristian
şi Irina Rill, ca membre în bi­
l. IANCU Malixima Donţiu, desfăşurind roul raional al femeilor.
corespondent o susţinută muncă în rîndul fe­ R. BUDIN
ţiei populare a organizat un ionale. In cursul anului 1957 a repertoriu au avut un caracter dîn rîndul maselor de oameni ai
studio al actorului, amator, con­ fost organizată şi o expoziţie de
dus de tovarăşul Aurel Marines- artă plastică — în cinstea zilei de general, pentru viitor, conduce­ muncii.
cu, unde sînt instruiţi în mod 7 Noiembrie — la care s-au
rea casei de creaţie trebuie să O sarcină Importantă ce revi­
îndrume formaţiile artistice de ne casei creaţiei populare este
amatori, în funcţie de specificul
permanent 30 de artişti amatori prezentat peste 203 lucrări, din muncii din localitatea unde-şi aceea a unei mai serioase preo­
ai formaţiunilor de teatru. Tre­ care 47 au fost selecţionate pen­ desfăşoară activitatea echipele cupări pentru îndrumarea activi­
respective. Casa creaţiei popu­
buie să spunem însă că acestei tru expoziţia din Bucureşti. Ase­ lare trebuie să se ocupe în viitor tăţii colectivelor de creaţie ale
de o îndrumare mai concretă a
acţiuni î s-ăr fi putut da o am­ menea expoziţie este prevăzută repertoriului, formaţiilor artisti­ brigăzilor artistice de agi­
taţie. In cercurile litera­
ploare mai mare, iar dacă nu s-a a fi organizată şi în anul 1953, re de la raioane trebu­
făcut acest lucru, Casa creaţiei luîndu-se de pe acum măsurile
populare şi-a propus ca în 1958, organizatorice corespunzătoare. ce din localităţile cu naţionali­ ie atraşi şi membrii acestor co­
instruirea responsabililor de for­ Cu toate că în 1957 Gasa cre­ tăţi conlocuitoare, a căror acti­ lective de creaţie şi discutate
maţii, prin cursuri şi seminarii, aţiei populare a avut o serie de vitate este destul de slab îndru- programele alcătuite pentru bri­
să fie o preocupare de bază în acţiuni frumoase, fotuşi va tre­ mală. găzi, iar cele mai bune să fie
publicate pentru a folosi ca o-
mth'itatea sa. bui ca in viitor să se gândească Una din preocupările de sea­ rientare şi altor colective. Casa
mă — înscrisă în planul de
O lăudabilă acţiune dusă în mai mult Ia înlăturarea unor lip­ muncă al casei creaţiei populare
1957 de către Casa creaţiei suri care s-au manifestat în ac­
tivitatea sa. In primul rînd, con­ pentru acest an — este o mai creaţiei populare ar putea orga­
tru strîngerea într-un Almanah ducerea Casei creaţiei Irebuie să
literar, a celor mai îmne lucrări susţinută muncă de îndrumare niza chiar o consfătuire a bri­
literare a creatorilor amatori se gîndească în mod serios la metodică a mişcării artistice de găzilor artistice de agitaţie, un­
amatori. de, pe baza unui program pre­
din regiunea noastră. Acest al­ problema cadrelor de specialita­ zentat de cea mai bună brigadă,
In acest scop vor fi mobili­
manah este prima ’1narare edi­ te, de a fi antrenate în mod ac­ zaţi toţi activiştii de la casele
tată de Casa creaţiei populare, tiv în cadrul consiliului consul­ raionale de cultură, şcoala popu­ să se dea îndrumări prac'ice a-
iar pentru anul 1958 se prevede tativ al Casei creaţiei. Să nu fie lară de artă, precum şi unită­ tît în ce priveşte conţinutul pro­
editarea unor noi luc. ări ale tărăgănată discutarea în acest
creatorilor din regiune, în pro­ consiliu a lucrărilor trimise de ţile culturale fruntaşe. Se vor gramului, cît şi în modul cum a
bleme de muzică, coregrafie şi creatorii amatori. Aceştia să fie forma studiouri ale actorului a- fost el realizat.
mator la toate casele de cultură, Sarcinile înscrise în planul de
programe ale brigăzilor artistice permanent ajutaţi şi îndrumaţi, se vor alcătui echipe de dansuri
muncă al Casei creaţiei regio­
model la casele de cultură, că­
de agitaţie. iar cele mai preţioase lucrări să minele culturale şi cluburiie nale şi măsurile pe care le va
Pentru promovarea creaţiei li­ fie publicate, folosindu-se presa fruntaşe, unde vor fi aduşi în lua pentru îndeplinirea lor, pot
terare, au fost organizate şi re­ locală sau o publicaţie periodică
schimb de experienţă instruc- garanta ridicarea nivelului cali­
organizate cercuri literare în i casei de creaţie. Creaţia lite­ lorîi altor formaţii; se vor or­ tativ al mişcării artistice de a-
ganiza schimburi de experienţă matori din regiunea noastră, al
toate centrele raionale. Se evi­ rară şi în specia! lucrările de prin deplasarea echipelor de tea­
denţiază în activitatea lor cercu­ artă plastică trebuie să oglin­ tru fruntaşe, precum şi alte ac­ îndrumării şi stimulării creaţiei
rile şi cenaclurile literare din dească prin conţinutul lor cît ţiuni. populare, în scopul unei mai
Orăştie, Hunedoara şi Brad, atit mai multe aspecte din munca ce Dacă creaţia folclorică a fost bune deserviri a cerinţelor cul­
neglijată in anul 1957, in acest turale mereu crescînde ale oame­
prin conţinutul lucrărilor cît şi se duce pentru făurirea vieţii an casa creaţiei îşi va îndrepta a- nilor muncii din satele şi oraşe­
tenţia înspre culegerea şi valo­ le regiunii noastre.
prin antrenarea unui număr ma’î nor. Aceasta trebuie să fie linia rificarea — prin formaţiile ar­
tistice — a celor mai valoroase VICTOR MUREŞAN
mare de creatori. "i'L-' de îndrumare a cercurilor de ar­ luci1ri de folclor, căutlnd toto­ îndrumător cultural al secţiei
dată ca prin diferite forme să
Arta plastică este îndrumată tă plastică sau ă cercurilor li­ stimuleze creaţia de jos, pornită de învăţămînt şi cultură
a Sfatului popular regional
prin cele 8 cercuri de artă plas­ terare. ' **"; ¦
tică, organizate în centrele ra­ Dacă în anul 1957 listele de