Page 7 - 1958-02

Nr. 974
Zi de duminică. Fuioare de aburi, Drumul vieţii l-a oprit la Hune- cale, nevisate. Omul simplu a ridi-
albe, ieşeau la fiece vorbă din gu­ doara, la uzină. Pe atunci, cele ci- cat capul, a văzut lumina, a înţeles
rile oamenilor. Lingă căminul cul­ teva furnale, laminorul, oţelăria, con- viaţa, rostul ei. Dezlănţuite, forţele
tural, ciliva tineri, fără să le pese slituiau U.F.H.-ul, uzina celor ce nu lui uriaşe au pornii pe făgaşul con-
de înţepăturile gerului, se hirjo- făceau altceva decît să taie cupoa- strucţiei, a înnoirilor. Sudorul Pleşa,
neau. Cojoacele răbufneau gros la ne şi să-şi omoare spleenul prin anonimul Pleşa de ieri, are azi la
fiecare izbitură. Oamenii, cile doi, străinătăţi. A cunoscut din plin bi- cabinetul tehnic al combinatului o
trei, se opreau pentru moment să-i
privească, apoi intrau în sală, în ă­
untru era cald şi lume multă. Se
adunase aproape tot satul. La Ră-
căştie aveau loc propunerile de can­
didaţi pentru alegerile din 2 martie.
In hala înnegrită a secţiei lami­
noare din Combinatul siderurgic
Hunedoara, la intervale regulate, ar­
cul voltaic al aparatului de sudură
lumina puternic faţa şi pâinile unui
om aplecai deasupra unei ţevi. Stro­
pii de metal topii, roşii se prelin­
geau pe ţeavă In sfîrîit de cleşte
încins scufundat In apă. Un fum
uşor, alb, se ridica la capetele ţevii.
Se numeşte Cornel Pleşa. Înalt,
adus de spate, are ochi aii, pătrun­
zători, ca flacăra aparatului pe care Pn2 i i au trecut. Şi odată cu trece- mai înaltă semnificaţie a cuvlntului $
il mînuieşte.
Născut acum aproape 41 de ani pe
meleagurile AbriŞdului, a cunoscut au cunoscut schimbări adinei, radi-
de mic copil munca. Tatăl Iul era
fierar. Toată ziua, de dimineaţa pînă
seara, cu ciocanul în nună, potco­ ?¦
vea vitele celor care le aveau, re­
para căruţe, punea rajuri pe roţi. ?
Clnd Cornel a prins ceva puteri,
atit cit să poală fine barosul în mi­ t SIMERIA (de la subredacţia
nă, a început alături de tatăl său *noastră voluntară). La circum­
să ciocănească, să potcovească, să s c r ip ţia medicală a oraşului
pună rafuri. A făcut acest lucru pînă '*Simeria vin mulţi oameni pen-
la încorporare. Paralel cu aceasta, Ltru consultaţii. Personalul me­
a învăţat şi sudura.
- « ¦ ¦ ¦ « « « ¦ « « « « « « « « « « o * » * * «»«<’* scripţia a ciştigat de mult în­
O nouă construcţie
la Aninoasa
ANINOASA (De la subredac-
fia noastră voluntară). De au­
rind, la Aninoasa s-a ridicat o
nouă construcţie. Ea este desti­
nată pentru repetiţiile formaţii­
lor cultural artistice şi pregă­
tirii diferitelor discipline spor­
tive.
In prezent, intr-o sală a noii
clădiri elevii şcolii de 7 ani,
fac repetiţia unui program de
gimnastică sub conducerea prof.
I.eonora Prada, iar in sala de
lectură s-a şi ţinut o „diminea­
ţă de basme", in cadrul căreia,
tov. Evanglielina Pintea a pre­
zentat copiilor povestea „Bob
de griu“ de Vladimir Colin.
I. STELIAN
— 'k —
Un cerc de învăjămîni
politic U.T.M.
cu rezultate frumoase
SEBEŞ (de la subredacţia
noastră voluntară). — Ca aproa­
pe in toate organizaţiile de bază
U.T.M. din raionul Sebeş şi la
organizaţia U.T.M. din G.A.S.
Miercurea funcţionează un cerc
de învăţămint politic U.T.M.
Materialele studiate aici sînt a-
xate pe tema : „Să ne cunoaş­
tem frumuseţile şi bogăţiile pa-
triei“.
Ca propagandistă a fost alea­
să tovarăşa Elena Petraşcu. Ea
a predat pînă în prezent un nu­
măr de 6 lecţii, prevăzute in
programul cercului respectiv.
Acest cerc este frecventat
de toţi utemiştii din G. A. S.
Miercurea. Predarea se face pe
bază de plan, iar cursanţii stu­
diază bine materialele indicate
intocmindu-şi notiţe.
In asimilarea cunoştinţelor
predate s-au remarcat în mod
deosebit tinerii Mihai Ropellt,
Teodor Martis si alţii.
I. IULIAN
Activitate
rodnică
Biblioteca sătească din Mier­
curea, pe bună dreptate s-a
bucurat de aprecierea cititorilor
şi a organelor ei superioare. Re­
zultatele obţinute in muncă in
anul trecut sint deosebit de fru­
moase.
Mergind in acelaşi ritm de
activitate, bibliotecara Solomon
şi-a reînceput şi in acest an
munca cu aceeaşi rivnâ şi sir-
guinţâ. Ajutată de comitetul
comunal de partid şi de cadrele
didactice: Eugenia Ţugui, Ta-
tiana Sandru, Petru Teslare şi
alţii, biblioteca a obţinut reali­
zări frumoase.
Astfel, in Miercurea, activea­
ză acum 13 cercuri de citit toa­
te cu o vie activitate. Menţio­ special în primul semestru al făcut la fineţea prescrisă, cînd Aglomeratul cu conţinut de o- manenţă a unei granulaţii a care calitatea fontei produse a pas înainte şi în privinţa ridi­
năm totuşi pe cele conduse de
Eleonora Nislor şi Silviu Bo-
jescu.
IULIAN IONAŞ
corespondent
ae
nefacerile" stâplnirii capitaliste, a
simţit Cornel Pleşa, alături de alţii
ca el, oameni simpli, muncitori, „dul­ calde, pornite din adîncul sufletelor.
ceaţa" conducerii despotice, a asii-
rea lor, Hunedoara, uzina, oamenii, om> a cuvintului democra.ie
¦ Circumscripţia medicala
?
O f această perioadă economii Ia preţul )
?
îşi lărgeşte activitatea
d i c a l care deserveşte circum-
crederea oamenilor. Recoman­
dările medicale şi îndrumarea
către spitalele de specialitate,
sînt făcute întotdeauna la tim-
pul potrivit.
In anul acesta circumscripţia folos atit pentru simerieni, cit
medicală Simeria îşi va lărgi . şi pentru cei din satele din jur.
activitatea prin Înfiinţarea a
Curs de perfecţionare tehnică
a inginerilor mineri
La Institutul de mine „Gheor-
ghe Gheorghiu-Dej“ din Petro­
şani, s-a deschis un curs de
perfecţionare tehnică cu o durată
de 6 săptămîni, pentru informa-
rea şi documentarea tehnică a
inginerilor de mine din exploa­
tare cu metodele noi de mare
rentabilitate utilizate în tehnica
minieră, c a : săpare, susţinere
etc.
Participă prin rotaţie, pe se­
rii, cadre inginereşti din exploa­
tările noastre miniere şi din
ţară.
Cuvînlul de deschidere a fost
rostit de tov. decan conf. ing.
Leţu Nicolae de la Facultatea
de mine, după care au urmat
conferinţele tehnice de speciali­
tate ale cadrelor didactice din
institut, privind problemele teh­
nicii noi ale exploatărilor noas­
tre carbonifere şi miniere.
Astfel, tov. prof. ing Trufin
Emil a tratat „Despre scurgeri­
le de curent în reţelele miniere,
pericolele electrocutării şi mij­
loacele de evitare", iar tov. conf.
<e> o> »
Dacă pentru reducerea rebutu­
rilor sau măcar pentru menţine­
rea lor în limita cifrelor tolerate, şef adjunct al serviciului control cocsificare, cînd s-a supraîmbibat dozării corecte a componenţilor, mic duce de asemenea la pier­ — condi(ie la fel de însemnată
există o preocupare destul de se­
rioasă din partea secţiilor pro­
ductive, faţă de reducerea de­
clasatelor, preocuparea acestora
este mult mai mică.
In cele ce urmează, se vor a-
naliza cîteva din cauzele decla­
sării unor produse în Combina­
tul siderurgic Hunedoara, în lu­
mina situaţiilor calitative din a-
nul 1957.
Deşi la uzina cocsochimîcă re­
zistenţa medie la cocs în cursul
anului a fost de 280 kg. la toba
Sundgreen, deci satisfăcătoare,
variaţiile extrem de mari şi ne
referim în special la perioadele
cînd a fost mult sub această ci­
fră, au provocat perturbaţii în ex­
ploatarea furnalelor, reflectate
atît prin scăderea producţiei,
cît şi printr-o calitate necores­
punzătoare a fontei produse, în
anului.
Variaţiile mari ale rezistenţei
cocsului, s-au datorat în primul
rînd livrării în amestec, în pro­
porţii variabile de la zi la zi, făcut o bună comprimare a pi­ iar cel cu oxidul fieros peste ci- a m b e l e secţii. Utilizarea în Droce
¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦$$) pentru a da în anul 1958
fişă, în care una după alta, inova­
ţiile i-au sporit prestigiul: in zile
de sărbătoare, pe reverul hainei lui
Cornel Pleşa, străluce Medalia Mun­
cii, insigna „50 de ani de la pri­
mul Congres al sindicatelor". Azi,
pentru comunistul Pleşa, dorinţa de
a face din urmaşul lui inginer chi­
mist, nu mai e o dorinţă nerealiza­
bilă.
Şi pe măsura muncii sale, a me­
ritelor sale, e şi aprecierea dată de
popor, de partid.
In acea duminică de ianuarie, ge­
roasă, în sala căminului cultural din
Răcăştie, aplauzele au răsunat sincere, ţ
Cornel Pleşa devenise candidat al
F.D.P. Oare acest lucru nu are cea
A. JURCA
două noi secţii — de stomato­
logie şi pediatrie. In acest scop
sfatul popular raional, prin sec­
ţia sănătate, va aloca sumele
necesare pentru amenajarea a-
cestor secţii. Devizul de chel­
tuieli a fost aprobat făcîndu-se
comanda pentru procurarea de
aparatură medicală necesară. A-
ceste secţii vor funcţiona în lo­
calul circumscripţiei medicale
a oraşului şi vor fi de un real
SABIN MUNTEANU
ing. D. C. Trăuşanu, „Despre
aplicaţiile radiometriei în indus­
tria cărbunelui, petrolului şi mi­
nereurilor", pentru determinarea
rezervelor de cărbune energetic
şi cocsificabil, petrol şi mine­
reuri. Conferinţa a fost însoţită
de proiecţiuni, şi urmată de dis­
cuţii.
Alte probleme tratate privesc :
„Acţionarea electrică a transpor­
tului în subteran" de conf. ing.
Petrik Arpad, „Noutăţi în pre­
parare", de prof. 'ing Abraham
Ladislau, „Consideraţiuni noi
privind silicoza", de conf. ing.
Bogdan Gheorghe, „Lucrări la
zi“ de conf. ing. Melenciuc Vla­
dimir, „Transporturile cu funi-
cularul", de prof. ing. Paul Eu­
gen, însoţită de proiecţiuni, „Pu­
ţuri la mare adîncime", de conf.
ing. Brădeanu N.
Alte expuneri vor oglindi teh­
nica nouă şi în celelalte sec­
toare ale mineritului.
MARIA CONSTANTIN
corespondentă
«g><!•-a- <i- o cs* «î-o o o
aMi i li
indici
Chim. NICOLAE CH1NDLER
tehnic calitativ de la C.S. Hunedoara
a căi bunilor de Lupeni, Uricani
şi Vulcan, cu proprietăţi de coc­
sificare diferite, cît şi calităţii
necorespunzătoare a sem'icocsu-
lui de Călan şi în special a ce­
lui de Petrila, mai ales în pri­
vinţa conţinutului de materii vo­
latile.
Livrarea de către Combinatul
carbonifer Valea Jiului a căr­
bunilor din stocul de avarii, de­
gradaţi din punct de vedere al
proprietăţilor de cocsificare, a
dus de asemenea la scăderi se­
rioase a indicilor de rezistenţă
în perioada respectivă.
Nici cocsarii nu au făcut to­
tul pentru a asigura o calitate
constantă a cocsului. Au fost
cazuri cînd măcinarea componen.
ţilor şarjei de cocsificare nu s-a
din neglijenţă, la dozare, s-au
substituit componenţii din reţetă
cu alţi componenţi, strieîndu-se
raportul dozimetric, cînd nu s-a
DRUMUL SOCIALISMULUI
Ce măsuri I®conducerea minei Vulcan
mai mult cărbune?
Mina Vulcan s-a situat, prin
realizările din luna ianuarie a.c.,
în fruntea tuturor exploatărilor
din Valea Jiului, dînd peste
plan o însemnată cantitate de
cărbune. Ne-am adresat tov.
Iosif Cotoţ rugîndu-l să răs­
pundă cîtorva întrebări. De ase­
menea, am stat de vorbă cu in­
gineri şefi de sectoare şi cu şe­
ful de brigadă Csiki Emeric.
Dăm mai jos răspunsurile lor.
Tov. director IOSIF COTOŢ :
„Incepînd din anul 1952, pro­
ducţia minei Vulcan e în con­
tinuă creştere. In anul 1958
vom da o producţie cu 9,3 mai
mare decît în anul 1957. Deşi
planul de extracţie al minei pe
anul în curs e cu 9,3 mai mare
decît în anul 1957, totuşi, ex­
ploatarea Vulcan şi-a luat an­
gajamentul să dea în anul 1958
cu 3 Ia sută mai mult cărbune
peste plan. Randamentele vor
trebui să crească cu 13 la sută,
faţă de anul 1957. Nu facem o
afirmaţie hazardată. Plecăm de
Ia premise sigure. Fronturile de
lucru le avem asigurate prin
pregătirile pe care le-am făcut
în anii din urmă, iar pregătirile
<> din anul 1958 vor fi mai mari
cu 21 la sută faţă de anul tre­
» cut.
ţ şeful sectorului electromecanic :
Altă premisă de Ia care ple­
? producţie din anul 1958, am
căm e următoarea : la mina
Vulcan — şi aceasta e de cea
î nor motoare electrice şi transforma- Ţ
mai mare importanţă — am reu­
şit să ne formăm cadre stabile
din care putem forma grupe o-
mogene care vor da randamen­
te cu mult mai sporite. Dacă în
anul 1957 am calificat mineri,
ajutori mineri, artificieri, vago­
netari, în număr de 400, în 1958
am prevăzut calificarea unui nu­
măr de 800 oameni.
Mina Vulcan e în plină dez­
voltare. Are 12 blocuri cu 12
strate, dintre care pînă în pre­
zent avem deschise doar 6 blo­
curi. Cînd se vor deschide şi
celelalte 6 blocuri, mina Vulcan
va da cea mai mare producţie
de cărbune din Valea Jiului. Dar
aceasta e o problemă a anilor
ce vin — îşi încheie expunerea
tov. director Cotoţ".
Tov. ing. ION SĂBĂU — şe­
ful sectorului III : „Anul trecut,
sectorul III pe care-1 conduc, a
dat 1.100 tone cărbune peste
plan. Planul de pregătire l-am
realizat cu 100 Ia sută. Nici
anul acesta nu stăm rău. In a
doua decadă a lunii ianuarie,
avem 771 tone cărbune peste
plan. Pentru anul 1958, sectorul
III îşi propune să dea 5.000 tone
cărbune peste plan ; să-şi de­
păşească planul la pregătiri cu
10 la sută; productivitatea pla­
nificată cu 5 Ia sută şi să re­
ducă preţul de cost cu 1,5 la
sută. In acest scop vom în­
druma cit mai mulţi muncitori
din sector spre şcolile de califi­
care. Vom aplica la abatajul-
cameră din stratul HI, condus
de Csiki Emeric, metoda came­
relor suprapuse, ceea ce ne va
asigura continuitatea producţiei.
loţilor, cînd nu s-a respectat
regimul termic şi duratele de
cu apă cocsul etc. — toate cu
efecte negative asupra calităţii
cocsului..
Este necesar pentru viitor a
se lua măsuri mai severe pentru
respectarea procesului tehnolo­
gic îri cele mai mici amănunte,
pentru a evita suprapunerea de­
ficienţelor interne peste cele ca­
uzate de inconstanţa calitativă
a materiilor prime indigene.
Fabrica de aglomerare a mi­
nereurilor, de asemenea a depă­
şit procentul admis de declasate
pe întregul an, depăşiri masive
avînd în special în primul tri­
mestru al anului.
Principalul indice calitativ
al aglomeratului fieros este con­
ţinutul de oxid fieros, care, pro­
centual, pentru un aglomerat de
buna calitate, trebuie să fie cu­
prins între 18-22 la sută.
xid fieros sub cel indicat, este
fragil, sfărîmîndu-se în furnal—
cu toate consecinţele negative
asupra funcţionării acestuia —
Pag. 3
Veşti de la U.R.U.M.
Petroşani
fepjamentul
tinerilor
a unui polizor dublu, pentru as­ electromecanici
Interviu cu tovarăşii cuţit scule miniere; amenajarea f4
IOSIF COTOŢ unui şopron acoperit cu tablă
recuperată pentru păstrarea uti­ , — Ain luat la cunoştinţă de în- ^
directorul minei Vulcan lajelor reparate şi a celor care
urmează să fie reparate (pînă flăcărata întrecere socialistă a mi- J
ION SABĂU acum erau neadăpostite şi deci
inginer şef al sectorului III expuse intemperiilor şi degra­ l nerilor noştri şi ştiu că nouă, celor J
dării) ; amenajarea unui depozit
BLAJ TRAIAN pentru materiale pe sorturi şi ( de la U.R.U.M. Petroşani ne revine 5
inginer dimensiuni, ca : fier rotund, fier
lat şi tot felul de laminate ; pa- sarcina de a-i ajuta în muncă, prin •!
şeful sectorului V electromecanic varea curţii şi atelierelor".
Lbuna aprovizionare cu utilaj şi seu- ^
CSIKI EMERIC Pe tov. Csiki Emeric l-am
şeful brigăzii 310 rugat să expună metodele de lele necesare — spunea deunăzi to- )
muncă şi planurile brigăzii pe
Metoda de care vorbesc a şi în­ care o conduce, pentru anul varăşul loan Ghinea, secretarul or- J
ceput să se aplice cu succes de 1958.
către brigada lui Csiki Emeric. j ganizaţiei U.T.M. din uzină. ^
Mai avem în vedere mecaniza­ Tov. CSIKI EMERIC: „In
rea încărcării în abatajul-cameră anul 1957 am chemat Ia între­ i Tinerii din sectorul mecanic au )
prin introducerea maşinii de în­ cere socialistă toate brigăzile de hofărît sa răspundă chemării ce- J
cărcat cărbune, maşină proiec­ tineret şi toate grupele care au lor de ia Lonea şi s-au angajat 3
tată şi construită la Petroşani. lucrat în abataje-cameră din în­
La înaintări avem în plan me­ treaga Vale a Jiului şi am cîş- I ca îi) cinstea alegerilor de la 2 -j
canizarea încărcării sterilului cu l'igat această întrecere, dînd pes­ martie, să livreze exploatărilor mi- ~]
ajutorul maşinii sovietice de în­ te plan 6.000 tone cărbune. In niere 200 bucăţi scaune, 40 căru- ~]
cărcat P.M.L. 5. Pentru reduce­ urma acestei victorii, am avut
rea preţului de cost, voi intro­ cinstea de a participa împreună
duce armăturile metalice în ga­ cu întreaga brigadă, precum şi
lerii şi voi încerca armarea în cu şeful nostru de sector, ingine­ | cioare pentru lemn, 100 bucăţi va- ¦}
stratul 8, cu seîndură pe co- rul Săbău Ion, Ia Festivalul de
periş". la Moscova. Pentru anul 1958, f gonete de mină, 300 tone armă- -j
brigada pe care o conduc îşi
Tov. ing. TRAIAN BLAJ — propune să dea peste plan 7.000 turi de fier pentru galerii, cîrlige, }
tone cărbune ; să îmbunătăţeas­
„Pentru a face fată sarcinilor de că calitatea cărbunelui prin ale­ , tuburi de rambleu şi aeraj, suporţi J
gerea sterilului la iocul de mun­
luat următoarele măsuri: ame­ ca ; calificarea la locul de mun­ . pentru trenurile de roţi, precum şi J
najarea secţiei de maşini şi
unelte şi dotarea ei cu strun­ ^; alle materiale mecanice. *J1
guri, freze şi morteze noi (lucru
L Tinerii electromecanici au promis
- că vor ajuta minerii din abataje ~J
f prin confecţionarea peste plan a u- J
tori de linii. Pe întreaga uzină, ti- }J
[ nerii s-au angajat să realizeze în J
f de cost de 152.000 lei. î
1
Construcţii metalice 1
peste plan
In secţia construcţii metalice, J
[ muncitorii lucrează cu multă trage- 1
( re de inimă. Sudorul Alexandru 3
) Covaci, propus candidat al F.D.P. -j
ce în parte s-a şi făcut) ; atelier că a doi ajutori mineri şi a doi ( în circumscripţia electorală regio- "]
separat pentru recondiţionarea mineri; economii de material [ nală nr. 63, împreună cu ceilalţi 1
burghiHor miniere; atelier se­ lemnos prin răpirea jugurilor [ sudori ca Nicu Contanfin şi tinerii ^
parat pentru repararea craţere- din abataj înainte de prăbuşi­ - Ghiţă Făcăuanu, loan Ciur şi Ni- i
re". , colae Bencovici, dau în fiecare zi -j
lo r ; montarea în fierărie a încă [ rite 2—3 vagonete noi peste sar- Ţ
unui ciocan mecanic de forjat şi ION flAi.AN f cinile de pian. Echipa lui Simion j
( Pascu, sudor, îşi depăşeşte în me- J
Corul pionierilor din Vulcan [- die norma la executarea unor scau- ^
!•' ne şi cărucioare pentru minerii din I
( Vulcan. De asemenea, echipa de ^
[ constructori metalici, condusă de •]
f Alexandru Mihăilă, lucrînd la o )
; comandă de aparate pentru buraj ^
(c u nisip, îşi îndeplineşte zilnic nor- -j
i ma cu 120—130 la sută. Tot în )
r această secţie, lăcătuşul Eugen j
[ Heinz obţine importante depăşiri de )
f plan, lucrind la confecţionarea şi
( încercarea la presă a unor noi i
• prototipuri de slilpi metalici pentru -
Labataje. J
[ Pentru cel mai bun (j
( muncitor pe profesie ^
Recent, Comitetul raional U.T.M. Petroşani a iniţiat' or­ f Aşa au numit tinerii din secţia 1
ganizarea unui festival raional al pionierilor. Acţiunea a fost ; mecanică, iniţiativa luată acum ci- )
organizată in scopul dezvoltării activităţii cultural-artistice
leva zile în scopul de a stimula -j
in rindul pionierilor şi descoperirii de talente artistice in rin- interesul strungarilor, pentru între- ¦)
dul acestora. Răspunzind acestei acţiuni, organizaţiile U.T.M. , ţinerea în perfectă ordine a utila- )
şi de pionieri din Vulcan, ajutate de corpul didactic şi de ( jelor, pentru îmbunătăţirea călită- 1
iov. Ghehan Ervin, dirijorul corului, au recrutat aproare 100 ( ţii produselor şi pentru întărirea ^
copii pentru înfiinţarea unui ansamblu coral. Iată-i' in clişeu Ldisciplinei în muncă. Primele re- j
pe cei mai buni cintăreţi ai şcolilor romină şi maghiară de zultate după începerea întrecerii,
7 ani, prezentind primul lor spectacol comun. Iri cadrul fazei o- r arată voinţa tinerilor — care for- )
râşeneşti a festivalului ei au prezentat pe scena clubului mi­ [ mează 95 la sută din personalul ^
nier „I. C. Frimu" din Vulcan, cintece romineşli, sovietice şi secţiei — pentru a-şi îmbunătăţi ^
maghiare, care s-au bucurat de un real succes.
: continuu munca lor. Printre frun- j
Micii cintăreţi amatori au certitudinea că vor face faţă
cu cinste şi fazei raionale a festivalului pionierilor. laşii secţiei se numără tinerii loan 1
[. Ştir, Angelica .Manta şi Ludovic 1
L Szatinari, strungari bine calificaţi, ^
L care, pe lingă o întreţinere exempla- ^
f ră a utilajului, se dovedesc a fi şi -j
( buni organizatori ai locului de mun- ]
( că.
1
> <2> -“O*- ¦'t®> <3**<Ţ>-*$>
fra stabilită, devine greu reduc­ sul de producţie a fontei decla­ tor, pentru asigurarea unei fon­
tibil, comportînd un consum su­ sate dimensional, prezintă în te de calitate va trebui să fie în­
plimentar de cocs şi un timp special dezavantajul că avînd o dreptată în primul rînd înspre
sporit pentru transformare în compoziţie cu totul neomogenă, aprovizionarea ritmică a furna­
ea provenind din diferite des­ lelor cu materii prime şi mate­
fontă. cărcări a căror calitate practic riale, cunoscut fiind că numai
Principalele cauze care au nu poate fi urmărită, conducerea un mers în plin, asigură şi o
ştiinţifică a procesului de elabo­ calitate bună fontei. Printr-o
dus la obţinerea aglomeratului rare a oţelului este mult îngreu­ bună întreţinere şi asigurarea
declasat din punct de vedere ca­ nată, iar în cazul cînd este liv­ reparării în bune condiţiuni şi
litativ, au fost în primul rînd, rată în bucăţi mari, procesul de la timp a oalelor de fontă şi
folosirea în amestecul dozat al topire se prelungeşte.
prafului de furnal şi al siderilei de zgură, se va putea asigura
în proporţii cu totul variabile, Utilizarea fontei declasate chi­ evacuarea ritmică a produselor
o atenţie prea redusă acordată
cît şi utilizarea cocsului de gra­ deri de producţie, un conţinut de ca şi aprovizionarea ritmică.
nulase mai mare decît cea pres­ sulf peste cel admis ducînd la De asemenea, întreţinerea în
crisă în procesul tehnologic. Ne- prelungirea duratei de afînare a
funcţionarea ciururilor de pat a şarjei, iar unul de siliciu, la a- cele mai bune condiţiuni a apa­
raturii de măsură şi control —
atras după sine desfăşurarea ne­ tacarea căptuşelii refractare a utilizarea din plin a indicaţiilor
uniformă a procesului de aglo­ cuptorului, deci la uzura lui acestora — în sensul luării mă­
merare în secţiunea straiului de prematură. Şi un conţinut prea surilor celor mai potrivite în
minereu. mare de mangan duce la prelun­ momentul apariţiei primelor
girea afînării. simplome de mers deranjat, va
Remedierea defecţiunilor cali­ trebui să constituie de aseme­
tative arătate, poate şi trebuie Calitatea fontei a fost influ­ nea o preocupare pentru furna-
făcută în acest an, în primul enţată negativ de folosirea mi­ liştii de la ambele secţii.
rînd prin îmbunătăţirea aprovi­ nereurilor şi a calcarului cu
zionării cu materii prime, Apro­ granulaţii necorespunzătoare, Realizările siderurgiştilor hu-
vizionare care trebuie să fie rit­ datorită variaţiilor în rezistenţă nedoreni în anul 1957 în privin­
mică pentru fiecare component mecanică a cocsului, precum şi ţa depăşirii planului, a creşterii
al şarjei, inclusiv praful de fur­ unor neglijenţe la dozarea şi productivităţii muncii, în reali­
nal şi minereul mărunt livrat încărcarea în furnale a şarjelor. zarea de economii, au fost re­
de Trustul minier Hunedoara. Neaprovizionarea ritmică cu marcabile, depăşind realizările
De asemenea, va trebui acorda­ materii prime, cît şi neevacua- din loti anii trecuţi.
tă o mai mare atenţie întreţi­ rea riim’că a fontei şi zgurii, au Anul 1958, pe lingă succese
nerii şi reparării morilor cu vai- dus la dese perioade de mers şi mai mari în domeniile men­
turi, pentru asigurarea în per­ redus a furnalelor, perioade în ţionate, va trebui să facă un
cocsului în limitele prescrise. fost întotdeauna nesalisfăcăloa- cării calităţii produselor, în sen­
La furnale, p rocentul a d m i s re, în special la secţia doua sul de a nu se depăşi la nici
furnale. o secţie procentul admis de re­
de d e c l a s a t e a fost d e p ă ş i t la
Preocuparea principală pe vii­ buturi şi declasate.