Page 3 - 1958-02
P. 3
Nr. 973 DRUMUL SOCIALISMULUI M n in > » ~ ')K :r;n > a n Pag: 3
'H''
w *~1tfiadBS
C p i~ W L l
O zi mohorftă de ianuarie, cu problema inovaţiilor. Şi aici dicale. După ce reflectă înde
cer acoperit de nori grei, albi- poate fi dat ca exemplu tovară lung, tînărul Lăscuţ Toma se
cioşi. Prin aerul rece şi umed, şul maistru Mihai Biinbell, ca ridică in picioare şi z ise :
sunetul prelung al sirenei ma re, studiind amănunţit proble — Nu se poate spune că to
relui combinat hunedorean se ma evacuării prafului de cocs varăşul Dumitru Gheorghe n-a
aude pină hăt departe. E ora din silozuri, praf care făcea im muncit ca organizator de gru
15 şi pentru muncitorii din posibilă manipularea corfelor de pă. Are destule calităţi şi se
Pentru a patra oară schimbul de dimineaţă munca a către muncitori, a reuşit să pu bucură de multă autoritate, dar
luat sfîrşit. Marile agregate în nă in funcţiune un dispozitiv la fiindcă lucrează in afara grupei,
candidat să nu s-au oprit. Ele produc fă banda furnalului 4 cu ajutorul cred că nu va putea să-şi ducă
ră întrerupere.
căruia in prezent, praful de cocs sarcinile la bun sfîrşit. De a-
Se striiiseseră cam două-trei sule de rutulnostru s-a schimbat, în mare VIOREL ONCOŞ este preşe şi faptele deputatului lor. De In sala colţului roşu al sec se evacuează uşor şi în acelaşi ceea, eu propun să fie ales ca
muncitori virslnici şi tineri, femei parte datorită ei. Veşnic preocupată dintele întovărăşirii agricole din aceea, în adunarea populară ţiei I-a furnale e cald şi li timp poate fi valorificat. organizator tov. Petru Almă
gospodine din circumscripţii. Aceasta de buna gospodărire a circumscrip satul Bretelin, comuna Filimon pentru propunerea candidatului nişte. Domneşte o atmosferă de şan. II cunoaştem cu toţii şi
mi-i de mirare dacă avem in vedere ţiei, de rezolvarea sezisăritor cetă Sîrbu. Cele 21 de familii mem din circumscripţia electorală co sărbătoare. Membrii grupei sin Pe lingă sarcinile de produc ştim ce poate. Muncitor bun,
faptul că adunarea avea să propună ţenilor, ea şi-a ciştigat încrederea şi bre ale întovărăşirii, precum şi munală nr. 16, privirile tuturor dicale nr. 19 s-au întrunit in ţie s-a acordat o atenţie deose
candidatul de deputat pentru sfatul simpatia tuturor, lucru pentru c a r e ' restul cetăţenilor din comună, s-au îndreptat spre Viorel On adunarea generală pentru a a- bită şi problemelor de protecţie disciplinat, cu o înaltă califica
coş. In unanimitate alegătorii naliza munca organizatorului şi a muncii şi asigurărilor socia re şi cu dragoste de muncă.
a delegaţilor din grupă, şi pen le. Astfel, in anul trecut, acci
dentele au fost reduse la zero, N-a mai fost nevoie de alte
caracterizări. Supusă la vot,
popular orăşenesc in circumscripţia este propusă pentru a treia oară drept îl cunosc pe Viorel Oncoş ca din circumscripţia electorală tru a alege noile organe care cîţiva muncitori au fost trimişi propunerea tov. Lăscuţ Toma a
electorală nr. 26 Hunedoara. candidat de deputat în sfatul popular ¦ pe un om harnic şi priceput nu comunală nr. 16 l-au propus pe să coordoneze in viitor activi la băi şi case de odihnă, iar fost acceptată. Tov. Petru Almă
Cbul oamenii, au orăşenesc. Este o numai în munca sa de preşe Viorel Oncoş pentru a patra tatea sindicală. Minutele se alţi şase la sanatoriul de noap şan a fost ales în unanimitate
început să vor cetăţeancă ce meri scurg cu repeziciune şi odată te al combinatului. conducătorul grupei.
bească, fără să-i tă Intr-adevăr res dinte, ci şi în activitatea obş oară să candideze în alegerile cu ele, vocea lină a organizato Din darea de seamă au reie
A. DORU
cer, o ţinură de pect şi preţuire. A- tească, desfăşurată în calitate de deputaţi pentru sfaturile rului — Gheorghe Dumitru — şit şi unele lipsuri. S-a subliniat
aproape, inii dă ceslca, împreună cu de deputat. Nu există realizări populare. care prezintă darea de seamă, îndeosebi faptul că încă nu s-a Delegaţia culturală
dea detalii despre încrederea mea i din comună, ca electrificarea, Tot în comuna Filimon Sîrbu, răsună tot mai puternic. ajuns, să se facă în timp op
fiecare vorbitor le dau şi eu can înfiinţarea unei gospodării a- tim anumite lucrări de reparaţii, rornînă şi - a în ch e ia t
didatei noastre. gricole colective şi a patru în au fost propuşi să candideze în In perioada la care s-a refe nu s-a imprimat la toţi membrii
p. Dumitru tovărăşiri agricole, construirea alegerile de la 2 martie, FLO- rit darea de seamă, s-au ţinut de sindicat simţul răspunderii vizita în Birm ania
Gheorghe, un har Au vorbii mulţi unui grajd comunal şi altele, Ia RICA BELEA şi RUDOLF DĂ- in total 15 consfătuiri de pro personale faţă de calitatea lu
nic strungar ta oameni — femei, care deputatul Viorel Oncoş să NILĂ fiecare pentru a treia oară. ducţie unde s-au analizat reali crărilor executate. RANGOON (Agerpres). Co
Combinata! side tineri şi virstn ici: nu-şi fi adus contribuţia sa. Cînd au făcut acest lucru, ale zările de muncă ale grupei, lip respondenţă specială: Cu pri
Enache Dumitru, gătorii s-au gindit că de numele surile şi greutăţile avute, pre — Succesele grupei noastre lejul vizitei pe care a făcut-o
rurgic", imi şopti llia Valeria, Gă El îşi păstrează mandatul de celor propuşi sînt legate multe cum şi unele cazuri de abateri — a arătat la discuţii tovarăşul în Birmania delegaţia culturală
urit Focală, Ana deputat încă de la alegerile din din realizările obşteşti şi că în de la disciplină. Problemele ca Lăscuţ Toma — sînt fără îndo romînă, ministrul R. P. Romî-
ea încă înainte N a g j şi alţii, au 1950. Oamenii au început să crederea lor nu va fi desminţită re depăşeau nivelul grupei sin ială frumoase şi ele reflectă ne în Birmania, P. Silard, a
rostit despre ea aibă mare încredere în cuvîntul nici în viitor. dicale, au fost aduse la cunoş preocuparea conducătorului de oîerit la 27 ianuarie o recepţie
ca omul să fi scos numai cuvinte de laudă. tinţă comitetului de secţie pen grupă şi a celorlalţi delegaţi in la care au participat preşedin
Cine esie femeia despre care se tru ca acesta, împreună cu or ce priveşte organizarea şi con tele Tribunalului Suprem din
S vreun cuvini. vorbesc asemenea lucruri şi care a ganele de conducere, să le solu ducerea activităţii noastre. In Rangoon, preşedinţii celor două
* — Pe tovarăşa propusă drept can reuşit să cîşiige respectul tuturor oa ţioneze. Ca rezultat al acestor darea de seamă s-au arătat şi
didata noastră, începu Dumitru
Gheorghe, o cunosc de multă vreme
Am cunoscut-o din ziare, i-am au
zii numele legat de iniţiative frumoa menilor din circumscripţie ? Să v-o Manifestări culturale in raionul llia adunări, care au fost întotdea c.îtcva lipsuri, dar nu toate. A- camere ale parlamentului bir-
se, rostit de oameni şi mai ales de una vii şi interesante, cit şi a provizionarea cu unele materia inan, ministrul Culturii şi Edu
femeile din circumscripţia noastră, prezentăm : Elena Rejeb, harnica gos muncii cultural-educative desfă le şi piese de schimb pentru re caţiei al Birmaniei şi alte per
când işi propuneau să rezolve unele şurată in cadrul grupei, discipli paraţii nu s-a făcut întotdeauna sonalităţi oficiale, precum şi
podină din O.M. Hunedoara, propusă na in muncă s-a întărit mult. la timp. Cred că aceasta se da- membri ai corpului diplomatic
treburi gospodăreşti. Am văzut-o Absenţele nemotivate şi înlîrzie- toreşte şi faptului că organiza acreditat în Birmania.
prezentă peste tot. Numai cine nu candidată de deputat pentru a treia ® Pină acum în satele din gătească bogate programe artis rile s-au redus în mod simţi torul nostru, tovarăşul Gheorghe
vrea, nu recunoaşte că rinduiata la raionul llia, au fost expuse 61 tice în vederea alegerilor. Pină tor, iar odată cu asta şi orele Dumitru, lucrează de citeva luni La 28 ianuarie, cu prilejul în
blocul fetelor se datoreşte tovarăşei oară în circumscripţia electorală o- de conferinţe legate de campa în prezent s-au dat 23 de spec planificate pentru anumite lu mai mult în prăjitoare, lipsind cheierii vizitei în Birmania a
propuse, că străzile „A" şi ,C " slut tacole în comunele Lăpugiu, Do- crări de reparaţii. Mai mult, e- astfel din mijlocul membrilor delegaţiei culturale romîne, mi
curate, că bălăriile au dispărut prin răşenească nr. 26. O femeie care a nia electorală. La conferinţe au bra, Hărău, Şoimuş şi altele. fortul grupei noastre de la în grupei. nistrul Culturii şi Educaţiei al
munca depusă de cetăţenii mobilizaţi participat 6.234 cetăţeni. 18 din treţinere a contribuit in mare Birmaniei, U Tun Tin, a oferit
de candidata noastră, că faţa cartie- trecut de 50 de ani, cu părul nins aceste conferinţe au fost urma @ Tinerii din comuna Burue- măsură la îndeplinirea planului — Intr-adevăr — a spus la un dineu care a fost urmat de
te de programe artistice. ne pregătesc piesa intr-un act rîndul său muncitorul Nicolae o festivitate. In cadrul progra
b— de anii grei pe care i-a trăit sub „Jos Tudorache, sus Tudorache“,
@ Un număr de 63 forma iar corul căminului cultural îşi
vechiul regim, femeia care astăzi ţiuni artistice au început să pre îmbogăţeşte repertoriul cu încă
conduce cu pricepere munca intr-o
circumscripţie electorală.
V. P.
Scurt interviu cu un candidat 6 cîntece. Elevii clasei a VII-a, de producţie al secţiei pe anul Spătăceanu — aprovizionarea cu mului artistic a fost executat
din comuna Buruene, pregătesc trecut cu i5 zile înainte de ter piese de schimb s-a făcut şi în printre altele şi un cîntec com
Tema interviului nostru este — Ce ne puteţi spune despre şi secţia de desulfurare de Ia un program care cuprinde un men. In urma străduinţelor de că se mai face anevoios. Vreau pus de un compozitor birman în
de a face cunoscut nu numai act din piesa „O scrisoare pier puse pentru efectuarea unor re însă ca să arăt că multe piese ca cinstea prieteniei birmano-romî-
realizările din ultimii ani Tnfăp- realizările pe plan social-cultu- uzina cocso-chimică. dută" de I. L. Caragiale, cîn paraţii de bună calitate, pentru re ne-au venit au fost necores ne. In încheierea festivităţii mi
ijiite în oraşul Hunedoara, ci tece şi dansuri. ingrijirea utilajelor şi reducerea punzătoare, avind dimensiunile nistrul Culturii şi Educaţiei a
şi obiectivele care în anul a- ral? — Vedem că aveţi slăbiciu timpului de reparaţii, mulţi ori prea mari, ori prea mici. transmis membrilor delegaţiei
r.csta vor fi date în folosinţă, © Brigada artistică de agita membri ai grupei printre c a re : Noul organizator care va fi a- înalta apreciere a preşedintelui
în acest scop ne-am adresat — Şi pe acest tărîm realiză ne pentru realizările industria ţie de pe lingă căminul cultu Nicolae Safta, Petru Almăşan, les astăzi, vg, trebui să ţină o Uniunii birmane şi a premieru
iov. V<isile Ioari, secretarul ral din comuna Certeju de Sus, Nicolae Spătăceanu, Lăscuţ To- mai strînsă legătură cu comi lui U Nu asupra spectacolelor
Statului popular al oraşului rile sînt destul de bogate. Ora le. întotdeauna începeţi cu a- a prezentat un reuşit program ma şi Alecu Tabără, au devenit tetul de secţie şi conducerea fur de dansuri şi cîntece romîneşti
artistic în satul Măgura. prezentate de grupul folcloric al
Hunedoara. şul muncitoresc cu 1.700 apar cestea, sau poate că in anul a- fruntaşi în întrecerea socialistă. nalelor, pentru ca locul nostru ansamblului C.C.S., care a în
— Tovarăşe Vasile, vă ru In planul său de acţiune, bri In afară de munca depusă cu soţit delegaţia culturală romînă
tamente, complexul şcolar pro cesta nu se va ridea nici o con gada şi-a prevăzut ieşiri şi in de muncă să fie mai bine a- în turneul vizitei sale.
găm să ne vorbiţi in citeva cu satele Hondol, Săcărîmb, Bîrsău ocazia opririlor, sau a defecţiu
vinte despre obiectivele princi fesional, teatrul nou, palatul poş strucţie social-culturală. şi altele. nilor ivite în timpul exploatării, provizionat cu piesele necesare In cursul vizitei lor, membrii
pale care au fost date in folo grupa noastră sindicală a cău deiegaţiei culturale romîne au
sinţă in ultimii ani. tei şi telecomunicaţiilor, clubul — Nicidecum. Se va da în © Şi la căminul cultural din şi de bună calitate. In primul purtat discuţii cordiale cu scri
AAihăieşti, echipele artistice îşi tat în permanenţă să facă şi a- rînd, să ni se aducă şuruburi itori şi oameni de cultură bir-
— Acestea au devenit de mult muncitoresc din O.T., spitalul , folosinţă sala de reuniuni şi îmbogăţesc repertoriul. Corul a numite perfecţionări tehnice. De pentru anumite reparaţii la mani şi au stabilit contacte cu
timp cunoscute — ne-a răspuns învăţat cintecele: „Noi nu cer pildă, pot fi amintite îmbunătă console. societatea pentru traduceri din
de contagioşi şi 125.000 m.p. spectacole cu o capacitate de şim pacea — o cucerim", „Ce Rangoon. Membrii delegaţiei au
tovarăşul Vasile. Este vorba stai bade tot pe prag". Echipa ţirile aduse la silozurile de cocs, Mult însă au chibzuit şi s-au donat muzeului naţional din
despre furnalele de 450 m.c. şi străzi, trotuare şi pieţe pavate 1400 locuri care se construieşte de dansuri şi-a îmbunătăţit re unde, prin înlocuirea vechilor frămîntat membrii grupei atunci Rangoon obiecte de artizanat şi
700 m.c., fabrica de aglomerare, pertoriul cu „Mureşanca", „Ţa artă populară in vederea creării
U7.ina cocso-chimică, termocen şi asfaltate, ca să vorbim nu în oraşul muncitoresc, apoi 275 rina" şi altele. grătare cu altele, manipulate cînd veni vorba să facă propu unui colţ romînesc în muzeu.
trala electrică nr. 2, fabrica de mai de realizările principale. de apartamente în acelaşi oraş numai de o manetă de deschide
neri pentru alegerea noului con La 29 ianuarie delegaţia ro
pîine. S-a vorbit despre impor — Aveţi dreptate. Aceste rea şi se va continua acţiunea de re, s-a realizat o mare economie. mînă a părăsit Rangoonul.
lizări sînt cunoscute hunedore- pavare şi asfaltare a încă 21.500 De asemenea, o preocupare deo ducător şi a delegaţilor din
tanţa acestora în economia na nilor. Vorbiţi-ne despre obiecti m.p. de trotuare, străzi şi pieţe. sebită a existat in ce priveşte
ţională la timp util. vele care vor intra in funcţiu grupă. La început, a fost nevoie
ne anul acesta. Deocamdată cam atît. Sîntem
convinşi că noii deputaţi care chiar de insistenţe. Era vorba
— Şi de data aceasta n-am vor fi aleşi la 2 martie se vor
strădui din toate puterile pentru doar de alegerea noului organ
să vorbesc decît despre cele ca aceste obiective să fie reali de conducere al grupei lor sin
principale: oţelăria Martin, la zate înainte de termen.
minorul bluming, bateria Ill-a M. N.
m bunăfăflrea acfivilăfii econom ice — care duc Ia sporirea producti tantă pentru sporirea producti produselor. Or, pentru Valea ploatării Aninoasa, Iosif Cotoţ*
vităţii muncii, este şi aceea a vităţii muncii este pe lingă asi Jiului, cele aproximativ 50 mi şeful exploatării Vulcan, inginer
sarcina cea m ai im portantă sprijinirii tuturor brigăzilor ră gurarea unei calificări cît mai lioane lei care au fost alocate Mihuţ Gheorghe, locţiitor al şe
a întreprinderilor şi exploatărilor carbonifere mase sub plan să ajungă la în înalte a tuturor muncitorilor şi de stat pentru suplimentarea sa fului exploatării Lonea, şi alţii,
deplinirea ritmică a sarcinilor tehnicienilor, şi stabilizarea ca lariilor îmbunătăţite ale mineri au arătat pe bună dreptate că a-
d in Valea J iu lu i de producţie. drelor. Aceasta va duce atft la lor, nu au fost compensaie prin provizionarea cu lemn de di
creşterea disciplinei in muncă, cit cele 21 milioane lei rezultate ca mensiuni necorespunzătoare pen
De curînd a avut loc la Petro Pe marginea plenarei rilor constructori care vor tre Dacă în anul trecut s-au dat şi la sporirea necontenită a vo economii, fapt ce a făcut ca pre tru mină, duce la deficienţe în
şani, plenara lărgită a Comite lărgite a Comitetului bui să dea în folosinţă încă în peste planul anual 57.000 tone lumului producţiei de cărbune. ţul de cost să fie mai ridicat. muncă, la o scumpire a cărbu
tului raional de partid Petro cursul lunii ianuarie obiectivele cărbune, iar productivitatea In general, pentru fiecare între Cam la fel se prezintă situaţia nelui şi la pierderi inutile de
şani, în care s-a analizat pla raional de partid Petroşani restante din anul trecut, iar muncii a crescut cu aproxima prindere sau exploatare minieră şi la celelalte întreprinderi din material lemnos.
nul de măsuri pentru îndeplini pînă la finele acestui an să pună tiv 10 la sută, în condiţiile cînd din raionul Petroşani sînt spe raionul Petroşani. Tocmai de
rea hotărîrilor elaborate de con peste planul anual 57.000 tone la dispoziţia oamenilor muncii aproape 50 la sută dintre bri cifice unele posibilităţi interne aceea, ca o sarcină de mare im ic
ferinţa raională de partid. La de cărbune, ei au sporit cu 10 la din raion alte 608 apartamente găzile miniere erau cu planurile care, folosite din plin, vor duce portanţă este reducerea preţului
plenară au luat parte, în afara sută productivitatea muncii pe în blocuri sau case în şir. O- depăşite, cu atît mai mult în la creşterea productivităţii mun de cost al cărbunelui extras în Despre sarcinile care revin
membrilor comitetului raional de seama organizării mai judicioase biective importante stau şi în acest an, prin sprijinirea mai e- cii. La mina Lupeni, de e- acest an, cu mai mult decît a pentru traducerea în fapt a ma
partid, muncitori, tehnicieni şi a muncii şi a folosirii raţionale a faţa celorlalte întreprinderi din fectivă a acestora se vor putea xemplu, arăta la plenară tov. fost planificat. In această di surilor şi liotărîrii elaborată de
mecanismelor. Succese de sea raion. Toate acestea — au sub obţine randamente în subt r;;n Iosif Ledrer, şeful exploatării, recţie, plenara a dezbătui şi a către conferinţa raională de par
ingineri ai exploatărilor mi mă în îndeplinirea înainte de liniat lucrările plenarei — vor mult mai mari. Rezolvarea po trebuie să ducem anul acesta o trasat sarciniie ce revin fiecărei tid Petroşani, organizaţiilor de
niere şi întreprinderilor din ra termen a sarcinilor anuale de trebui înfăptuite numai pe baza zitivă a transportului la Uri- muncă mai susţinută pentru mă exploatări miniere sau întreprin partid, sindicale şi de tineret, au
ion, precum şi activişti de plan au înregistrat şi colective sporirii productivităţii muncii. cani, Lupeni, AnFnoasa, o mai rirea interesului cadrelor noas deri din raion, pentru anul 1958. vorbit tov. Ion Barna, prim-se-
le de la U.R.U.M.P., preparaţiile Anul trecut, această problemă bună aprovizionare cu materiale, tre în creşterea nu numai a can cretar al comitetului raional de
partid şi ai organizaţiilor de Lupeni şi Petrila, complexul a bătut pasul pe loc mai în special lemn de mină şi o tităţii de cărbune extras, dar şi Reducerea preţului de cost partid, Iov. Alexandru Plic, se
masă. Plenara a fost deschisă C.F.R., uzina electrică Vulcan, ales la exploatările carbonifere. mai atentă preocupare a tehni a productivităţii muncii. In spe poate fi făcută pe baza realiză cretar al comitetului raional de
de tov. Ion Barna — membru termocentrala Paroşeni, între In cursul anului 1958 vor trebui cienilor pentru brigăzile de mi cial pentru mina Luptai, extin rii productivităţii planificate, dar partid, tov. Ioan Karpinecz, pre
al C.G. al P.M.R., prim secre prinderea de explorări Lupeni şi să crească randamentele cu 6-7 neri, sînt aşa cum au arătat în derea puşcării în aba'aje cu un mai ales pe introducerea unui şedintele Comitetului executiv al
tar al comitetului raional de ale celorlalte întreprinderi şi in la sută peste sarcina planificată cadrul discuţiilor mai mulţi vor aeraj general mai bun °..rie o strict regim de economii. De alt sfatului popular raional şi tov.
stituţii din raion. pentru a se lichida în acest fel bitori, condiţiile principale pen rezervă interna dintre cele mai fel, majoritatea vorbitorilor au Gheorghe Sulca, preşedintele
partid, după care tov. Alexandru rămînerea î*n urmă faţă de pre tru ca toate brigăzile să înde demne de luat în seamă. La dezbătut pe larg această pro Comitetului sindical C.C. V.Jw
Plic, secretar al comitetului In hotărîrile sale, conferinţa vederile celui de-al II-lea plan plinească în mod ritmic planul toate exploatările carbonifere blemă. Este necesară o gospo Organizaţiile de partid şi sindi
raional de partid, a expus par- raională de partid din 2 l—22 cincinal. Anul acesta, o deose la cărbune şi la înaintări. Redu sînt multe rezerve ce aşteaptă dărire mar chibzuită şi o evi cale au sarcina de a mobiliza
decembrie anul trecut, a arătat bită sarcină au minerii din Ani- cerea posturilor neproductive a fi folosite dar pentru asta, aşa denţă clară a tuturor utilajelor colectivele de mineri la muncă
.icipanţilor planul de măsuri e- că acum există toate premisele noasa, cărora le revine cinstea care nu trebuie să se facă în cum au mai arătat în plenară din cadrul sectoarelor, spunea pentru îndeplinirea ritmică a
laborat de conferinţa raională de pentru obţinerea unor rezultate de a traduce primii în viaţă lo dauna lucrărilor de pregătire şi mulţi vorbitori, este necesar ca tov. Viliam Szuder, directorul planului la toţi indicii. Ca o
partid. şi mai frumoase în muncă decît zinca „Omul şi tona" la căr întreţinere, va duce de aseme sprijinul tehnic acoidat de or general al C.C.V.J. Despre mă sarcină deosebită, organizaţiile
în 1957. Aşa de exemplu, colec bune. nea în mod nemijlocit la spori ganele combinatului să fie mai surile de concentrare şi îmbu
Folosirea rezervelor tivelor miniere le revine anul rea productivităţii muncii. In a- concret şi mai operativ. nătăţire a producţiei şi despre de partid trebuie să vegheze la
interne va duce acesta sarcina de a îndeplini în Pentru ca şi celelalte ex ceastă privinţă este nevoie ca ac economisirea lemnului de mină
la sporirea mod ritmic-prevederile planului ploatări carbonifere să atingă centul să fie pus pe extinderea Reducerea preţului prin extinderea metodelor de ar felul cum sînt repartizaţi oame
şi de a da peste plan în fiecare randamente mult sporite, este raţională a mecanizării şi mai mare în fier sau cu prefabricate
productivităţii muncii lună cel puţin 10.000 tone căr necesară traducerea cu' hotărîre ales pe concentrarea producţiei. de cost — a doua de beton, au vorbit Iov. inginer nii la abataje şi înaintări şi a<
bune. Sarcini importante stau în fapt a măsurilor elaborate La fel, trebuie să se procedeze Nicolae Manole, şeful exploatării
In anul 1957, oamenii mun de asemenea în faţa muncito de către plenară. Printre cele şi în celelalte întreprinderi din sarcină importantă Petrila, şi tov. inginer Petru supra îndeplinirii măsurilor,
cii din Valea Jiului au obţinut mai importante rezerve interne raion. Progresul tehnic şi orga Roman, director tehnic al C.C.
succese de seamă în producţie. nizarea judicioasă a procesului Partidul şi guvernul nostru au pentru ca nici o brigadă să mi
Pe lingă faptul că minerii din de producţie să stea Ia baza ac arătat în hotărîrile luate că în V.J. In anul acesta, vor trebui
ixploaţările carbonifere au dat tivităţii economice. folosul oamenilor muncii este rămînă sub plan.
numai acea creştere a salariilor armate în beton galerii de mină
O altă rezervă internă impor care are la bază creşterea pro La sfîrşit, plenara a adoptat
ducţiei şi necontenita ieftinire a cu lungime totală de peste 5 Ion.
o hotărîre care, tradusă în fapt,
Tovarăşii Cristea Aron, şeful ex
va duce la obţinerea de noi suc
cese în lupta pentru cărbune
mai mult şi mai ieftin.
Ing. GH. IH .U IIR ESC q
