Page 8 - 1958-02
P. 8
Pag; 4 DRUMU.L SOCIALISMULUI ^ Mm
——* ^ y **l,rJ*~IT,tol1¦ ’SŞSZliu JtilâSŞS T ^ - " " r'li i j i |!jiii;iiiMii,,i
De la filmele şedinţa Prezidiului Comitetului
de „g ro a ză " sovietic pentru apărarea păcii
la criminalitate
L-^eiSAEZC H E L S I N K I : Anul acesta va fi lichidat NEW YORK 1 (Agerpres).— MOSCOVA 1 (Agerpres). — in favoarea coexistenţei paşnice,
La cinematograful „Paramount", TASS a n u n ţă : La 31 ianuarie, pentru reglementarea probleme
Succesul excepţional al celui unul din cele mai mari cinema Prezidiul Comitetului sovietic lor internaţionale pe calea tra
de al doilea concert tografe de pe Broadway din pentru apărarea păcii a exami tativelor la înalt nivel cu par
New York, a avut loc premiera nat declaraţia Comitetului exe ticiparea şefilor de guverne,
al Filarmonicii din Bucureşti filmului „Am fost adolescentul cutiv al Consiliului mondial al pentru un acord cu privire la în
Franckenstein". Acestui film i păcii cu privire la convocarea cetarea experienţelor cu arma
s-a făcut o publicitate zgomo in iulie 1958 a unui congres nucleară şi reducerea armamen
toasă, subliniindu-se caracterul pentru dezarmare şi colabora telor.
său de „groază". Cronica cine- rea internaţională. Comitetul so
vietic intenţionează să ia parte Prezidiul a salutat încheierea
acordului cu privire la lărgirea
analfabetismul în R. D. Vietnam matografică a ziarului „Daily activă la acest congres. schimburilor culturale dintre
News" sublinia că „in faţa spec După ce au făcut un schimb U.R.S.S. şi S.U.A., considerîn-
HANOI 1 (Agerpres). — Sub 11.000. 000 de oameni din Repu tatorilor apar mîini şi picioare de păreri cu privire la situaţia du-1 drept o contribuţie la cauza
regimul colonial, a spus Buy blică au învăţat .carte. După sta internaţională contemporană, lărgirii înţelegerii reciproce şi
Ki, membru în Comisia centra tăiate, feţe înspăimîntătoare cu participanţii la şedinţă au con colaborării paşnice dintre po
statat că în numeroase ţări, in poarele Uniunii Sovietice şi
bilirea păcii pe teritoriul Viet ochii ieşiţi din orbite... Secreta
lă pentru lichidarea neştiinţei namului de nord au mai rămas rul lui Franckenstein este arun cele mai diferite cercuri ale so S.U.A., in interesul consolidării
HELSINKI 1 (Agerpres). — Orchestra a executat ca bis poe de carte, 95 la sută din locuito 3.000. 000 de neştiutori de carte. cat într-o fintînă cu crocodili", cietăţii, se intensifică mişcarea păcii in întreaga lume.
Corespondenţă specială — Joi mul simfonic „Ucenicul vrăjitor"
seăra a avut loc' la „Kulturitta- de Paul Dukas, In ciuda faptu rii Vietnamului nu ştiau nici In cursul anilor 1955—1957 au etc. ,bW*
ld;“ din Helsinki cel de al doilea lui că aceste suplimente au pre să citească, nici să scrie. De la învăţat carte 1.200.000 de per Ziarul „New York Times" a-
concert al orchestrei simfonice lungit concertul cu peste o oră, crearea Republicii Democrate soane. In 1958 se intenţionează Opinia publică din R.P.D. Coreeană
a ¦Filarmonicii de stat „George publicul care umplea sala pînă Vietnam şi pînă în 1954, să se desăvîrşeaseă lichidarea rată în „cronica sa că : „Prin- condamnă acţiunile provocatoare
Enescu” din Bucureşti. Concertul la refuz a refuzat să plece ova neştiinţei de carte. tr-o stranie coincidenţă premie
a fost dirijat de maestrul George ţionând îndelung pe George ra acestui film a avut loc la 30
Georgescu, artist al poporului, Georgescu, Ion Voicu şi orches
avînd ca solist pe Ion Voicu, ar tra Filarmonicii. „0 VICTORIE A LUI PIRUS“ ianuarie, cind toate ziarele din ale autorităţilor militare americana
tist emerit. Programul a cuprins oraş au anunţat sub titluri mari
simfonia a treia Eroica, de Be- Vineri seara orchestra • simfo Presa franceză despre noul împrumut american extinderea criminalităţii în rln- PHENIAN 1 (Agerpres). - americani şi autorităţile lisinma-
ethoven, simfonia spaniolă pen nică de Stat „George Enescu" a acordat Franţei durile adolescenţilor. Este greu Opinia publică din R. P. D. Co nişte continuă să agraveze si
tru -vioară şi orchestră, de Lalo, dat un nou concert în Finlanda, să nu faci o legătură între ceea reeană condamnă cu hotărîre tuaţia şi aşa încordată din Ex
şi rapsodia I-a roinînă, de Geor în oraşul Turku. Concertul a fost PARIS 1 (Agerpres). — Cer tate însă Franţa va fi legată nu ce se petrece pe ecran cu eveni acţiunile provocatoare ale auto tremul orient. Ei vor să trans
ge Enescu. dirijat de Mircea Basarab şi a- cu curile guvernamentale franceze numai prin obligaţii financiare, ci mentele de zi cu zi. rităţilor militare americane în forme Coreea de sud intr-un
prins în program simfonia I-a de şi anumite ziare califică înche şi politice. La Washington, scrie dreptate spre subminarea ar avanpost pentru arma atomică
In faţa succesului excepţional Brahms, concertul pentru v'oară ierea la Washington a noului a- ziarul „l’Humanite", nu se as „New York Times" şi alte
de care s-au bucurat lucrările e- şi orchestră de Ceaikovski şi Ra cord de împrumut ca „un mare cunde că se va urmări „cu vigi ziare au început să publice de mistiţiului. şi arma rachetă. Poporul co
xecutate, atît solistul cit şi or psodia i-a română, de George E- succes" al diplomaţiei franceze. cîteva zile fotografii şi ştiri sen reean, scrie ziarul, nu poate să
chestra au trebuit să dea supli neşcu. Aceste credite, se spune în decla lenţă" politica Franţei. Este vor zaţionale despre un adolescent Refer'indu-se la importul în treacă cu vederea aceasta. E'
mente. Astfel Ion Voicu a exe raţia dată publicităţii la Paris în ba despre controlul din afară a-, criminal din statul Nebraska, nu poate tolera o asemenea în
cutat „Perpetuum mobile11 de Sîmbătă orchestra Filarmoni supra economiei Franţei şi nu care în 3 zile a ucis 10 persoa Coreea de sud de arme atomice călcare grosolană a acordului
Novacek, precum şi compoziţia că „Geoige Enescu" a plecat de armistiţiu.
proprie „Dimineaţa după nuntă“ spre Stockholm, unde va susţine şi arme rachetă, ziarul' „Nodon
două concerte.
Sinmun" scrie că imperialiştii
seara zilei de 30 ianuarie, îm este greu de presupus în ce di ne printre care şi un copil de Declaraţia C. C. al P.C. din Paraguay
preună cu măsurile financiare recţie se va exercita acest con 3 ani. Ziarul citează declaraţia
Retragerea unor trupe sovietice ale guvernului, asigură Franţa trol... „Ziarul arată de aseme- surorii acestui adolescent, care BUENOS AIRES 1 (Ager în luna aprilie a. c. a aşa-numi-
de pe teritoriul R. IX Germane împotriva inflaţiei şi vor avea în nea că" guvernul Gaillard a că afirmă că era un leneş, un om pres). — Ziarul „Nuestra Pala- telor „alegeri democratice".
viitor o influenţă binefăcătoare pătat dolarii americani deoarece, „de nimic", care nu avea de lu bra" a publicat declaraţia Comi După cum se subliniază în de
BERLIN 1 (Agerpres). mată M. V. Zaharov a informat asupra îmbunătăţirii situaţiei fi pe lîngă alte condiţii, el a ac-- cru, citea „comicsuri" şi vizio tetului Central al Partidului Co claraţie, în Paraguay nu există
TASS anunţă : După cum trans pe O. Grotewohl şi pe W. Ulb nanciare a ţării. „Combat" arată ceptat amplasarea de rampe na filme al căror conţinut amin munist din Paraguay cu privire nici o garanţie în ce priveşte
mite agenţia ADN, la 31 ianua richt cu privire la îndeplinirea că noul împrumut reprezintă o pentru lansarea rachetelor pe teşte subiectul filmului „Am fost la situaţia din această ţară. De posibilitatea de a participa la
rie, generalul de armată M.. V. retragerii unor trupe sovietice victorie a lui Pirus. El scrie : teritoriul franţei". adolescentul Franckenstein". claraţia condamnă hotărîrea gu alegeri. închisorile şi lagărele
Zaharov, comandantul suprem cu un efectiv de peste 41.000 de „Noi nu putem cheltui, după pă vernului cu privire la ţinerea de concentrare sînt pline de pa
al grupului de. trupe sovietice rerea noastră, decît o mică par
din Germania, a vizitat pe Otto oameni de pe teritoriul Repu te a dolarilor, iar restul cheltu
Grotewohl, primul ministru al
R: D. Germane, şi pe Walter blicii Democrate Germane în ielilor sînt strict condiţionate. In p a r l a m e n t u l ita lia n : trioţi. Mii de oameni sînt în
Ulbricht, prim secretar al C.C. Este greşit să se creadă că a- exil. Partidele politice sînt lip
al, P.S.U.G. Generalul de ar conformitate cu hotărîrea din 21
cest împrumut va fi folosit pen site de posibilitatea de a propu
decembrie 1957 a Sovietului Su ne candidaţi. In Paraguay, se
Pietro Nenni sprijină ideea tratativelor Est-Vesttru ridicarea nivelului de trai al subliniază în continuare în de
prem al U.R.S.S. claraţie, „domneşte foametea,
oamenilor muncii francezi. Con este înjosită demnitatea naţio
nală". C.C. al P.C. din Para
}) papii diţiile împrumutului interzic gu ROMA 1 (Agerpres). — Lu- creeze condiţii politice pentru mice şi asupra bazelor terestre guay cheamă la crearea unui
vernului francez să cheltuiască ind cuvîntul la discuţiile pe mar slăbirea încordării". şi maritime situate pe teritorii Front naţional antidictatorial
din bazinul Mării Balticeu banii căpătaţi pentru nevoile so ginea problemelor de politică ex. le lor. pentru a pune capăt persecu
ciale, pentru dezvoltarea con ternă în Camera deputaţilor, El a criticat guvernul italian ţiilor, pentru restabilirea libertă
BERLIN 1 (Agerpres). — Po special din care fac parte W. strucţiei de locuinţe şi pentru al Pietro Nenni, secretar al Parti pentru faptul că ignorează ini Nenni a prezentat de aseme ţilor democratice, şi pentru a se
li-ivit-' hotaririi guvernului R. D. Ulbricht, prim secretar al C.C. te astfel de scopuri. Aceasta este dului Socialist Italianca spriji ţiativa de pace a diferitelor ţări nea o rezoluţie în care se spune ţine alegeri cu participarea tu
Germane, între 5 şi 13 iulie a.c. al P.S.U.G., O. Grotewohl, pri o sumă specială 'alocată pentru nit ideea convocării unei confe şi a prezentat guvernului o serie că rezolvarea problemei creării turor partidelor.
se va desfăşura la Rostock mul ministru al R. D. Germane, finanţarea pregătirilor militare rinţe la nivel înalt. Caracteri- de cereri printre care : să spri în Italia a unor rampe pentru
„Săptămina păcii ţărilor din ba L. Bolz, ministrul Afacerilor Ex în cadrul N.A.T.O.". zînd situaţia internaţională, el jine ideea încheierii unui pact lansarea rachetelor atomice a- —oiAro—
zinul Mării Baltice". La sărbă terne. Comitetul a publicat o a subliniat că ideea neutraliză de neagresiune între Est şi Vest, mericame trebuie amînată şi că
torirea acestei săptămîni, care declaraţie în care se spune prin Din relatările presei pariziene rii treptate a Europei pe calea să sprijine propunerea privind se va putea trece la examinarea 2 .7 0 0 de locuinfe
va fi organizată sub lozinca tre altele: Populaţia iubitoare reiese de asemenea că Franţa a unor tratative paşnice intre ce crearea în centrul Europei a u- ei numai după alegerile parla
„Marea Baltică — o mare a pă de pace din ţările din bazinul. obţinut împrumutul în condiţii le două blocuri devine tot mai hei zone denuclearizate; să ma mentare care vor avea loc pri pentru... am ericani !
cii" vor participa invitaţi din Mării Baltice doreşte ca Marea împovărătoare. In primul rînd, populară. Niciodată încă, a su nifeste iniţiativă în scopul „de- măvara.
ţările din bazinul Mării Balti Baltică să devină o •mare a pă financiarii americani au supus bliniat Nenni, Statele Unite nu zatomizărn" Italiei (adică să PARIS 1 (Agerpres). — In
ce. . Programul sărbătoririi cu cii. Popoarele acestei zone au unui examen economia şi finan au găsit din partea aliaţilor lor renunţe la amplasarea pe teri Secretarul Partidului social- Franţa a Început construirea in
prinde intîlniri între muncitorii aflat cu bucurie că Danemarca ţele Franţei şi au cerut guvernu o împotrivire atît de puternică democrat, Saragat, cunoscut prin tr-un ritm intens a 2.700 de lo
portuari şi constructorii de nave şi Norvegia, care fac parte din lui Gaillard să continue actuala faţa de planurile şi directivele toriul ei a bazelor atomice) ; fidelitatea sa faţă de politica cuinţe destinate americanilor.
din. ţările din bazinul Mării N.A.T.O., au refuzat să depozi politică de „economii severe" cu S.U.A. ca la recenta conferinţă blocului Atlantic, care a luat cu „Şi aceasta se întîmplă, scrie
Baltice, excursii, manifestări teze pe teritoriul lor arma ato toate urmările care decurg de de la Paris a ţărilor membre să-şi asume obligaţii privind re vîntul la discuţii, de data aceas ziarul „THumanite", în timp ce
sportive şi culturale. mică. Se desfăşoară o largă aici pentru dezvoltarea econo ta s-a îndepărtat întrucîtva de cetăţenilor francezi li se promite
mică, investiţiile de capital, cre ale N.A.T.O. ducerea înarmărilor şi interzice poziţia sa intransigentă şi s-a rezolvarea crizei acute de locu
Pentru pregătirea acestor fes mişcare pentru crearea unei zo ditele pentru construcţii etc. Nenni a declarat în continua pronunţat pentru tratative în
tivităţi a fost creat un comitet ne denuclearizate. rea armei atomice. tre Est şi Vest. Restul cuvântării
O serie de comentatori atrag re că „Partidul socialist preferă sale a arătat însă că în realita
In afară de aceasta, Nenni a te el se menţine ca şi înainte pe
atenţia asupra faptului că, deşi o conferinţă a şefilor guverne- poziţiile „politicii de forţă". El
chemat guvernul să ceară revi s-a pronunţat, printre altele, în
Gaillard a declarat că acordarea lor unei conferinţe a miniştrilor sprijinul creării de baze de ra
zuirea pactului Atlantic în sco
de ajutor Franţei nu este lega- i Afacerilor Externe, deoarece în
pul ca membrii lui să aibă posi
tâ de condiţii politice, în reali- primul rînd este necesar să se
bilitatea să efectueze un con
trol deplin asupra armei ato-
chete pe teritoriul ţârilor occi inţe din ţară cel mai devreme
dentale. peste 100 de ani".
r o n i c a e v e n i m e n t e l o r i n t e r n a ţ i o n a l e IIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIM
Un prim pas puternice ţări ale lumii, şi aş nea Sovietică. O asemenea pozi a luat nici o hotărîre concretă LUNI 3 şi MARŢI 4 FEBRUARIE 1958
teaptă ca Statele Unite să dea ţie ar duce la slăbirea evidentă în privinţa instalării de rampe
Săptămina care s-a încheiat importanţă primordială pentru dovadă de bunăvoinţă şi să răs a actuaiei încordări internaţio în Ortentul mijlociu, deşi —- din SPECTACOLE CINEMATOGRAFICE
astăzi a fost bogată în eveni pacea şi securitatea lumii cum pundă cu propuneri realiste şi nale, ceea ce ar bucura nespus comentariile presei occidentale
mente internaţionale importante. ar fi, de pildă, cea a dezarmării, chibzuite şi Ia celelalte chemări întreaga omenire care doreşte şi — reiese că d-1 Dulles a adus a- DEVA : Don Quijote; Lumea tă Thil Bulioglindă; HAŢEG: Itilnirc la
Dintre toate acestea, nu se poa a păcii, a interzicerii armelor spre pace şi înţelegere lansate militează pentru pace. ceastă problemă în discuţia par
te să nu situăm Ia loc de frunte nucleare şi altele. cu consecvenţă de către Uniu ticipanţilor. Se remarcă poziţia cerii ; PETROŞANI: Simfonia Lenin b a l; BARU M ARE: Muntele bătut de
încheierea cu succes a tratative fermă adoptată de Egipt şi pro gradului ; Mou!in R ouge; ALBA IU- v în t; LONEA : Lissy; APOLDU DE
lor - sovieto-americane ce s-au Acordul dintre Uniunea Sovi După sesiunea pactului testul oficial adresat de această LIA : Pe baricade ; BRAD : Două vic S U S : Corabia viselor; ZLATNA: Thil
desfăşurat la Washington, tra etică şi Statele Unite prevede de la Bagdad ţară tuturor ţărilor din Orient. torii î SEBEŞ : Camelia ; ILIA : Pe ba
tative ce au dezbătut probleme numeroase vizite reciproce de Cît priveşte ajutorul american,
le colaborării dintre Uniunea So oameni de ştii ţă, cultură, învă- atît de sperat de ţările musul ricade; ORAŞTIE : Malva ; SIMBRIA: Bithogiindă - TE1UŞ: Ora H.
vietică şi Statele Unite ale Ame- ţămînt ce vor avea loc în cursul mane membre ale pactului, a-
ricii, ca o cerinţă imperioasă a anului 1958 şi 1959. Se va efec cesta a fost „oferit" de Dulles SELECŢ1UNI DIN PRO GRAMUL DE RADIO
zilelor noastre pentru îmbună tua un schimb de delegaţii de după îndelungate insistenţe şi nu
tăţirea situaţiei internaţionale ac specialişti în domeniul industri depăşeşte nici minora cifră de LUNI 3 FEBRUARIE 1958 MARŢI 4 FEBRUARIE 1958
tuale, începute încă în octom ei, agriculturii, medicinei pre 10.000.000 dolari. Nici speranţe
brie 1957 la Washington, trata cum şi din alte domenii, iar în Diametral opus celui de mai Dulles venea ia Ankara cu in le Angliei n-au avut o soartă PROGRAMUL 1: 6,55 Jocuri popu PROGRAMUL I: 6,15 Jocuri popu
tivele s-au încheiat de curînd anii 1958 — 1959 acordul pre sus, dar concomitent cu aceasta, tenţii declarate de a realiza în mai bună. Statele Unite, după lare rom îneşti; 7,03 Muzică uşoară ; lare romîneşti; 6,45 „Clubul curioşi
prin semnarea unui acord de lăr vede intensificarea legăturilor pe pian mondial s-a consumat armarea atomică şi utilarea cu cît se vede, preferă să nu facă 7,40 Muzică populară romînească; 8,10 lor" ; 7,40 Muzică uşoară; 8,30 Mu
gire a contactelor şi legături şi contactelor dintre organiza un alt eveniment deosebit. E vor rampe pentru rachete a ţărilor parte dintr-o alianţă atît de urîtă Din cînteccie popoarelor; 9,30 „Colegi zică; 9,00 Muzică din operete; 11,05
lor dintre cele două ţări. ţiile studenţeşti din cele două ba de sesiunea pactului de ia membre ale pactului de la Bag de popoarele din Orientul apro de şcoală"; 10,00 Muzică instrumen Muzică populară romînească; 11,30
ţări. S-a căzut de acord asupra Bagdad, a cărei lucrări s-au dad. Selwyn Lloyd, ministrul de piat şi mijlociu şi se mulţumeşte ta lă ; 10,30 Muzică uşoară; 13,45 Din Muzică distractivă; 12,30 Orchestre şi
Nu poate scăpa nimănui im organizării schimbului de emi desfăşurat timp de 4 zile (27-30 Externe al Angliei, sosea la se s-o conducă şi din afară, fără oîntecele compozitorilor n oştri; 14,00 solişti de muzică populară rom înească;
portanta ce o prezintă pentru în siuni de radio şi televiziune în ianuarie) Ia Ankara, capitala siune cu mii de speranţe ale să participe oficial la ea. Muzică de estradă; 14,45 Muzică 13,05 Concert de prînz; 14,00 Muzi
treaga lume înţelegerea realiza probleme de ştiinţă şi cultură, Turciei. La timpul potrivit am Angliei în ce priveşte aderarea populară romînească; 15,05 Muzică co că din operele lui P uccinî; 14,45 Mu
tă între cele mai puternice ţări artă cit şi emisiuni consacrate relatat cititorilor noştri despre oficială a Statelor Unite la a- Alte prevederi ale comunicatu rală ; 15,45 Muzică distractivă ţ 16,45 zică populară; 16,00 Cîntece haidu
ale lumii — deşi nu în cele mai problemelor de politică externă. problemele care stăteau Ia loc acest pact. Iar cît priveşte ţările lui final (lupta împotriva miş ceşti; 18,25 Muzică uşoară; 19,05
vitale probleme — dar, totuşi, în de frunte pe ordinea de zi a se membre, ele aşteptau cu răsuf cării de eliberare naţională a po ¦Muzică uşoară; 17,55 „Cântecul săp- Muzică uşoară; 20,15 Melodii popu
Clauzele acordului sînt nu siunii. Am revenit astăzi cu a- larea întretăiată milioanele de poarelor din Orientul apropiat tămînii": „Ar fi păcat" de Ion Va- la r e; 20,40 Seară de concert Enescu:
probleme care vor duce spre o mănunte privind desfăşurarea şi mijlociu, pronunţarea împo -silescu, versuri de Eugen M irea; 18,20 21,10 „Părinţi şi copii"; 21,25 „Intîl-
meroase şi nu fac obiectul co lucrărilor şi rezultatele obţinute dolari pe care le vor arunca cu triva politicii de coexistenţă, in Prin sălile de concert ale C apitalei; nire în carnaval"; 22,30 Concert de
apropiere mai mare între cele după cîteva zile de dezbateri mărinimie Statele Unite în drea tensificarea „colaborării" dintre 20.15 Muzică uşoară romînească; 21,00 estradă.
mentariului nostru. Faptul că s-a „furtunoase". pta şi stingă. încă din desfăşura pactul de la Bagdad şi celelalte Concert de muzică populară romî
două popoare, spre cunoaşterea rea sesiunii era evident că toate nească'; 21,30 Muzică din operete romî PROGRAMUL .11: 14,40 Muzică u-
ajuns la încheierea unui prim Faptul evident pentru oricine blocuri occidentale agresive) do neşti} 23,15 Concei't de noapte. şoară; 15,00 Muzică instrumentală şi
reciprocă şi, desigur, spre binele e acela că socoteala d cacasă nu aceste planuri nu vor putea fi vedeşte odată mai mult perico .vocală; 17,30: „Legendele Olimpului"’:
acord de strîngere a relaţiilor şi s-a prea potrivit cu cea de la PROGRAMUL' II: 14,03 Program Potopul; 18,25, .Program de melodii
păcii generale. Această înţelege sesiune. Aceasta atît în ce pri realizate. Comunicatul final dat lul ce-! prezintă pentru pacea populare; 19,00 Muzică uşoară; 20,30
legăturilor dintre Uniunea SovL veşte ţările musulmane ale pac de melodii populare; 15,00 Muzică u-
re, acordul semnat In cursul a- tului, cît. şi diriguitorii principali publicităţii arată însă că toate lumii toate alianţele occidentale, •Gintă' orchestra „Doina Argeşului" din
etică şi Statele Unite, prezintă ai acestei combinaţii occiden şoara de Dunaevski > 15,30 Gîntece şi
cestei săptămîni la Washington, ta le : S.U.A. (care au figurat ca planurile amintite mai sus au a căror pregătiri războinice se Piteşti; 21,45 Jocuri populare .romî
o importanţă mare prin sine în ...„obşervator") şi Anglia. Şi jocuri populare romîneşti; 16,20 Sfa neşti î 23,15 Concert de noapte:.
reprezintă, fără îndoială, un prim lată, concret, cum stau lucruri rămas doar pe hîrtie. intensifică pe zi ce trece.
săşi şi trebuie consemnat ca a- le cii socoteala de acasă şi cea turi gospodăreşti; 17,00 Muzică sim BULETINE DE ŞTIRI:
pas spre o şi mai mare înţelege , In faţa opoziţiei crescînde a ; « CONSTANTIN MACOVEl . 5,00; 6,00 J 7,00 î 11,00; 13,00 :
tare. Popoarele iubitoare de pace de la... sesiune. fonică; 18,05 Concert d e ' estradă;
re între Statele Unite şi Uniu popoarelor ,dih Orientul apropi 15,CO; 17,00; 19,00; 20,00; . 22,00:
salută acest prim pas spre în 19,00 Teatru lă ţnicrofon: -„Avarul"; • 23,52 (programul , I), 14,00; 16,00 :
nea Sovietică în probleme de at şi mijlociu — fie că guverne
ţelegerea deplină dintre cele mai 20.16 Muzică ' populară - romînească! 13,00; ¦21,00 r 23,00 (programul II).
le lor au aderat sau nu la pac
20,45 Muzică uşoară j 22,15 Muzică de
tul de la Bagdad — sesiunea nu
estradă ?¦ 22,45 Muzică populară' ¦romb
nească. ••" •
Redacţia şi administraţia ziarului str. 6 Martie nr. 9, Telefon: 188—189. Taxa plăiită în numerar conform aprobării Direcţiunii Generale P.Ţ.T.R. nr. 236.820 din 6 noiembrie 1949. — Tiparul: întreprinderea Poligrafică „1 Mai" —. DEVA.
