Page 9 - 1958-02
P. 9
\
PR'OIETARI DIN TOATE ŢĂRILE, UN1ŢI-VA! t\
CONSTRICTORI!
r}n uilimţiuiai'w, aLeg^ril&tA de, d&putali ut
ila h irilt popa fam d a ţi patriei coitMimefu iimbiT
c&, iejfiiae, ţi da calitatei. <TZe&pcetaţi pLatiaL
li daţi la immea ia faloiinfă e&aifaaeţiile In-
Anuî X Nr. 975 Marţi 4 februarie 1958 4 pagini 20 bani ccpatc !
*> r«.i|..
/\r'\s^J\rr\rm+f\rn*'*J\ w m m am Tratatul marii prietenii
Candidaţi Poporul roinîn, oameni ai muncii din cetluită cu sîngele vărsat de neînfricaţii leagă poporul romîn şi poporul sovie
fabrici şi uzine, ţărani muncitori de la ostaşi sovietici în grelele lupte pentru tic, o constituie, fără îndoială, rezul
ai F. D. P. sate, intelectuali, sărbătoresc cu toţii eliberarea de sub jugul fascist a popo tatele tratativelor romîno-sovietice ce
astăzi o memorabilă dată în istoria pa rului romîn, obidit şi exploatat. Neşter au avut Ioc la Moscova la sfîrşitu! a-
Bilanţ îm bucurător CETĂŢENI! triei noastre libere şi independente. Se se vor rămîne în amintirea poporului iiului 1956. Dînd dovadă de deplinii
împlinesc azi 10 ani de cinci la Mos noslrw faptele de eroism săvîrşite de înţelegere, Uniunea Sovietică ne-a a-
De la ultimele alegeri de de sfatului popular comunal. verificaţi listele cova, la 4 februarie 1948, a fost sem ostaşii sovietici şi romîni în lupta cot cordat un preţios sprijin material, teh
putaţi in sfaturile populare, co nat Tratatul de prietenie, colaborare şi la cot împotriva duşmanului înrăit al nic şi financiar — de o marc impor
muna Rişculiţa din raionul Brad Cei 33 de agitatori din comu asistenţă mutuală intre Uniunea Sovie popoarelor — fascismul, neuitate vor tanţă pentru dezvoltarea noastră eco
a obţinut realizări Însemnate. tică şi Republica Populară Romină. rămîne clipele în care ostaşii sovietici nomică şi pentru învingerea unor greu
nă, printre care Toader Rişcu- de alegători l eliberatori, pătrundeau — rînd pe rînd tăţi cauzate de seceta din anul 1956.
Radioficarea satului Rişculiţa, Prietenia de veacuri, tradiţionala — în satele şi oraşele de pe intreg cu In baza acordului încheiat atunci, in
ridicarea in roşu a şcolii ele ţa, învăţătoarea Lidia Răbeanu prietenie care leagă de sute de ani po prinsul patriei. anul care a trecut, ţara noastră a
mentare de 7 ani, podul de ci poarele sovietice şi romîn, care le-a primit, pc lingă alte produse, canti
ment peste Valea Dirjeni, Înfiin şi utemista Ana Jula, vorbind •c<»*•••• •«•««• unit în lupta împotriva asupritorilor, a Perioada care a trecut de la semna tăţi însemnate dc cocs, minereuri şi
ţarea unei întovărăşiri agricole jefuitorilor, a fost aslfel consfinţită in rea Tratatului dc prietenie, colaborare lero-aiiaje necesare industriei siderur
cu o anexă zootehnică, în care cetăţenilor despre aceste reali i ' ........... \ tr-un document de uriaşă însemnătate şi asistenţă mutuală dintre ţara noas gice de la Hunedoara şi Reşiţa.
au intrat 126 de familii, amena f Comitetele executive ale sfa- ţ pentru mersul spre socialism al pa tră si Uniunea Sovietică a fost o peri
jarea casei de naşteri şi a dis zări, nu uită să le amintească triei noastre libere, independente, care oadă plină de realizări pentru Republi O largă dezvoltare au cunoscut in
pensarului medical, împrejmui Ttarilor populare au afişat co- î doar de citeva săptăuiini alungase ulti ca Populară Romină, pentru poporul aceşti ultimi 10 ani relaţiile culturale
rea sfatului popular, sint numai şi de faptul că la ele au contri I pil de pe listele de alegători * mul reprezentant al monarhici şi pro nostru. Sprijinindu-se pe această mare şi ştiinţifice dintre ţara noastră şi
citeva din înfăptuirile obţinute ţ pentru alegerile din 2 martie ţ clamase Republica Populara Romină. prietenie, pe prietenia cu toate ţările so Uniunea Sovietică — ca important
cu sprijinul şi munca deputaţilor buit in bună măsură şi actualii ţ 1958. Toţi cetăţenii cu drept j Era pentru prima dată în istoria ţării cialiste, poporul rottiin şi-a consolidat mijloc de cunoaştere reciprocă şi d*
noastre cînd încheiam un tratat de a- independenţa şi a dobîndit succese de folosire a experienţei înaintate. Oame
candidaţi de deputaţi ca : Victo lianţă cu o mare putere pe bază de e- nii muncii din patria noastră aprecia
galitale, pe bază de avantaje reciproce, ----------------------------------------------- ză si preţuiesc valoroasa experienţă
ria Micluţa — responsabila Co ! de vot au posibilitatea să j pe baza sprijinului frăţesc şi dezintere sovietică in toate domeniile de activi
l controleze la centrele de afi- ! sat pe care o mare putere îl acorda u- 10 ani de la semnarea tate. Numeroase delegaţii de oameni
misiei de femei, Nicolae Luca nui popor mic, pentru înflorirea şi re Tratatului de prietenie de cultură şi ştiinţă, dc tineri, de
naşterea sa. Spre deosebire de trata colaborare şi asistenţă specialişti, au vizitat Uniunea Sovie
— preşedintele întovărăşirii, t şare a listelor dacă sint in- ţ tele înjositoare impuse in trecut ţării tică pentru a învăţa şi aplica şi in,
noastre de către guvernele capitaliste, mutuală dintre întreprinderile noastre sau pe ogoare,
Ioan Buftea — secretarul orga *. scrişi in aceste liste, să jacd j cu mari capitaluri investite în ioate R.P.R. şi U.R.S.S. bogata experienţă a specialiştilor so
ramurile economiei ţării noastre, Tra vietici.
nizaţiei de bază U.T.M. din în tatul încheiat acutn un deceniu cu U- \
niunea Sovietică sc bazează pe măre Dar. înafară de toate acestea ’—
tovărăşire şi alţii. GH. L. * intînipinare la sfatul popular ; ţele idei ale internaţionalismului pro prestigiu în măreaţa operă de constru poate mai presus deeit orice — prie
letar. ire a socialismului. tenia indestructibilă romîno-sovietică,
IOSIF GOTOŢ Primul meu vot | respectiv în cazul cînd consta- j unitatea de monolit a întregului lagăr
Relaţiile dintre Uniunea Sovietică şi Ajutorul economic dezinteresat — in socialist, în frunte cu Uniunea Sovie
şeful exploatării carbonifere Vulcan, !’ tă vreo.omisiune sau greşeală ţ î ţara noastră, proclamate acum 10 ani, maşini, utilaje, iu instalaţii complexe, tică are o imensă însemnătate inter
este candidat în circumscripţia elec in întocmirea listelor.• sint menite să servească celor mai iu diferite materii prime de primă im naţională, ea reprezentînd o forţă pu
torală raională nr. 34 — .Vulcan. scumpe interese ale oamenilor muncii portanţă — acordat în momentele ternică, o stavilă de netrecut în faţn
Sint in virstă de 18 ani. In votul meu candidaţilor pe care Este o îndatorire cetăje-1 din patria noastră — intereselor victo grele de către Uniunea Sovietică a acelora care ar încerca să atenteze la
TRAIAN PIRVA conformitate cu articolul 94 din i-am propus, ştiind că aceştia riei construirii socialismului, luptei îm făcut ca ţara noastră să lichideze 5n- libertatea lagărului păcii şi socialis
Constituţia R.P.R., toţi cetăţe se vor strădui să respecte înda | nească să controlaţi listele ţ potriva acelora care mai tînjesc după Ir-tm timp relativ scurt înapoierea eco mului. in faţa pregătirilor intense de
preşedintele Consiliului sindical lo nii care au împlinit virsta de toririle ce le revin ca deputaţi. vremurile apuse irevocabil, pentru tot nomică moştenită de la regimul bur- război pe care le fac în prezent ţările
cal Deva, este? candidat în circum 18 ani au dreptul la vot. Prin f de alegători si să verifleali î* deauna. Ua temelia relaţiilor noi dintre ghezo-moşiercsc, şi să-şi creeze o in capitaliste din Occident, prietenia ro-
tre aceştia mă număr şi eu. L1A GOIA dacă aţi fost înscrişi in aces- tara noastră şi marea noastră prie dustrie proprie puternică, cu nume mîno-sovietică capătă o importanţă şi
scripţia electorală orăşenească operatoare la Centrul de radioficare tenă de la răsărit, ca şi în prietenia roase ramuri importante despre care mai mare, devine un simbol al libertă
tuv 8 Deva. Lucrez la staţia de radioji- f te liste pentru a vă putea e- care leagă poporul romîn de -celelalte nici nu putea fi vorba in trecut. As- ţii şi păcii.
care din comuna Baia de Gris. Baia de Cris popoare care construiesc socialismul, tăzi, ţara noastră nu mai e Roiuinia
In aceste zile se transmit prin \ xercila dreptul de vot. s-au statornicit principiile deplinei ega eininamente-agricolu, ci Republica
staţia noastră îndrumări preţi lităţi in drepturi, ale neamestecului re Populară Roinînă, ţară care exportă
oase pentru alegători. Ştiu ca ¦V*-*****•»* «-»»«»»•*»»*#**•••• ciproc in treburile interne, ale respcc- utilaj petrolifer, tractoare şi alte nu
atare ce voi avea de ţăicut în tării stricte a suveranităţii naţionale, meroase articole industriale în cele mai
ziua alegerilor. Am verificat lis ale colaborării şi intr-ajutorării frăţeşti iridepărtatc colţuri ale lum ii; ţară in
tele de alegatori expuse la sfa — principii proclamate, după cum se care, cu ajutorul Uniunii Sovietice,
tul popular şi mi-am găsit nu ştie, in cunoscuta Declaraţie a guver s-au construit şi funcţionează nume
mele. Sint mindră. Sint mindră nului sovietic din 30 octombrie 1956. roase obiective industriale de impor
pentru că de-acum înainte voi
sta cot la cot cu aceia care au Poporul romîn preţuieşte prietenii săi tanţă mondială, printre care să nn
un cuvint de spus in conducerea cei mai buni şi nu c întimplător fap
treburilor comunei noastre. tul că in ţara noastră — prietenia ro- enumerăm decît marele laminor de
mino-sovietică c denumită marea prie
La 2' martie voi păşi cu în tenie. Intr-adevăr, marc c prietenia po la Roman, una din cele mai moderne
credere în faţa urnei şi voi da porului nostru cu fratele de ta răsă
rit -— poporul sovietic. Bogată in tra întreprinderi de acest fel din lume.
Echipele de afi şaj la lucru diţii glorioase de luptă, ea a fost pc- ' Cu prilejul acestei măreţe sărbători,
O pildă grăitoare a prieteniei care
A doua întovărăşire poporul romin, construotor activ al so
din satul Qunţa cialismului, credincios marii prietenii
In comuna Zlatna s-au format, trei litate de vechi deputaţi ei au adus un SEBEŞ (de la subredacţia noastră romîno-sovietice, îşi exprimă deplina
echipe de afişaj, de care răspund aport deosebit la construirea casei- voluntară). Iu ziua de 31 ianuarie, în
agitatorii Viorel Fleşer, Eugen Cotea transformator pentru mărirea debitu De curind, cetăţenii conm -nci Pianu de Sus au terminal satul Gunţa s-a inaugurat cea de a satisfacţie pentru rodnicia acestei prie
şi Ana Dubaş. Fiecare din aceste e- lui de curent electric, la construirea construcţia căminului cultural,construit prin autoimpuneri. doua întovărăşire agricolă, ce a primit
chipe a primit să răspundă de cîtc o celor trei poduri, la împrejmuirea şcolii Valoarea acestui cămin, care cuprinde o sală de spectacole, denumirea de „16 Februarie". In aceas tenii şi îşi exprimă ferma convingere
circumscripţie electorală. elementare 'din satul Pătrunjeni, etc. bibliotecă, club, sală de proiecţie etc., depăşeşte suma de 400.000 ta întovărăşire s-au înscris 100 familii
lei. de ţărani muncitori cu 57 ha. teren a- că această prietenie sc va consolida
îndată ce au intrat în posesia mate I. MANEA rabil. In prezent toate familiile din
rialului electoral, aceste echipe au cău In clişeu : Vedere a faţadei căminului cultural din Pianu satul Gunţa fac parte din cele două şi întări spre binele şi fericirea tutu
tat să-l afişeze pe străzi, după speci rrsr de Sus, cea mai frumoasă construcţie din comună. întovărăşiri agricole. Comitetele lor de
ficul ocupaţiei alegătorului respectiv. conducere îndrumate şi sprijinite de ror oamenilor muncii din patria noas
De exemplu, pe strada T. Vladimirescu, organizaţia de bază, duc muncă de
unde locuiesc foarte mulţi mineri, au lămurire în rînduriie întovărăşiţilor tră. Salutăm din inimă gloriosul po
fost afişate lozinci care i cheamă pe pentru a-i convinge să aducă întrea
aceştia la sporirea producţiei de mine ga suprafaţă dc teren în întovărăşire. por sovietic şi-i dorim să obţină noi şi
reu, iar în Piaţa I. V. Stalin, care este
populată cu diferite categorii de cetă Printre primii ţărani muncitori în răsunătoare succese pe drumul glorios
ţeni s-au afişat lozinci cu teme va scrişi în cea de-a doua întovărăşire se
riate ca : „Trăiască victoria în alege al construirii comunismului. ă’
rile F.D.P." sau „Getăicni, verificaţi din numără tovarăşii Draşoveanu Ştefan,
timp listele de alegători". Tot aceste Un controler, o locomotivă nouă Medrea Tudor, Florca Zaharie, Nemeş Miner din Petrila 1
echipe au scris şi 20 de lozinci cu şa Gheorghe şi alţii. ¦*
blon. De asemenea, ele sprijină, prin şi trei inovatori<XX>00000000<X>0000000<. ooooooooooooooooooooo
culegerea datelor necesare, confecţiona ! F. CHIRUŢA :N ăltuţ, blond, figură obişnuită. Şi cle-atunci, brigada tui Peter L
rea unui panou comparaiiv cu realiză — Iar nu merge 'controlerul. S-au decît scheletul' Cererea lor a fost a- „Propunerea lui Rcsiga, Rezi si Gun- Tinăr, cum avem milioane, in Moisc lucrează intr-un abataj figuri %
rile din comună, ce va fi afişat la ars contactele l exclamă înciudat meca probată. împreună cu inginerul Ion .Icnjingen, care constă dintr-o aşezare ţară. Miner ta Petrila, şeful unei bri- cu trepte răsturnate. A fost greu, de- J
„Casa alegătorului", nicul locomotivei cu acumulatori de Boia, s-au pus pc ircabă. Roţile le-au mai judicioasă a contactelor de ca găzi de tineret. Născut in Regiunea sigur. Im început, s-au lovii de multe ¦
la galeria II. Dezleagă goalele şi liai luat din piesete vechi, iar din două lini şi prin izolarea celorlalte piese de
Important în munca acestor echipe c afară la atelier, spune cuplătorului. motoare electrice degradate au făcut acţiune curentului, măreşte considera Autonomă Maghiară. Ungur de naţio- neprevăzuturi. Le-au rezolvat pe rînd, *
faptul că ele nu sint numai elemente adele bune. La controler'., au aşezat bil durata dc funcţionare a controlc- nalitate. In brigadă are şi romîni: cu răbdare şi cu entuziasm. Erau *
tehnice, ci şi propagandistice. întot ...„Cazuri din acestea sint încă rclor, aducind importante economii ex Gheorghe Michiev, Nicolae Păsărică, hotărîţi să tui dea înapoi. Zilele tre- 0
deauna cînd echipele de alişaj pleacă multe la mina Uricani. Zilnic ne vin (ddML&t ploatării noastre. Verificarea practică
pe teren, tov. Gavrilă Paron, secreta la garaj cile 5—6 maşini pentru schim a noului controler, cure se va face in Ion Căpitanii. Sînl prieteni, ’/l venit ceati şi brigada lui Peter Moise ce- *
rul comitetului de partid, le pune la batul contactelor la controlere. Zilnic, oniactelc în forma pc care ci au gă faţa comisiei, de examinare, va dovedi
curent şi cu o serie de probleme ce multe tone de cărbune se pierd din sit-o mai bună. importanţa creaţiei celor trei, care este in Valea Jiului in 1950. Deci de opt rea tot mai multe vagoncte. Cărbu- ¦
trebuie discutate cu alegătorii. De pil lipsa locomotivelor. Toate cu aceeaşi prima propunere înregistrată pe anul
dă, în raza circumscripţiei raionale, hibă: controlerele. A'u ajungem să re Acum, locomotiva este aproape gata. acesta", ani. Ii place să spună că irăieşic la nete lui a devenit repede cunoscut In J
parăm una, că vine altă locomotivă de O vopsea frumoasă doar şi... o nouă
unde au fost desemnaţi candidaţi to fectă — spunea dăuniizi tov. Rezi Ca maşină va fugi pe căile ferate ale mi ...Inovatorii au de gind să arate şi Petrila de 10 ani. Ce să-i faci. Lu- toată mina. Şi oamenii nu mai ziceau *
ro!, electromecanic ta garajul dc Iu nei ducind minerilor mai multe goale, celorlalţi electromecanici din Vedea liti-
varăşii : Gandin Brădeanu, Viorica Po galeria II. mai mult lemn. Şi, cc-i mai important, tui inovaţia lor pentru ca peste tot lo crează în contul că Peter Moise cls- ¦
e faptul că noua locomotivă nu va comotivele dc mină să aibă o viaţă
pa şi Nicolae Idancş, membrii echipe Rezi Caro!, împreună cu Gunden- mai face greutăţi muncitorilor din ga mai lungă, să ajute mai bine brigăzile anului 1960. E de INSTANTANEE ligă bine, pentru %
jingen Aladar şi cu maistrul Rcsiga raj cu defectările controlerului' Ca să de mineri în realizarea planului la că lucrează la des- ¦
lor au făcut cunoscut alegătorilor mun-r Blăgttf, s-au tot gindit, s-au frămin- na putem da seama de importanţa cărbune. „Vacă o să dea rezultate bu }corai cu Or¦dinul
tat să găsească o soluţie pentru ca propunerii celor trei inovatori, tovară ne, aşa cum prevedem noi — spunea
ca acestor candidaţi, arătînd că în ca să nu se mai defecteze repede con şul inginer Teodorescu — şeful ca iov. Resiga — o vom trimite şi ta Muncii ci. III şi ' w' c.hideri. Ziceau
trolerele. Străduinţele le-au fost în binetului tehnic — ne-a dat citeva lă „Elcctroputcre" Craiova, pentru a fi
cununate de succes. La o consfătuire muriri suplimentare?. aplicată la maşinile ce se construiesc Medalia Muncii, E decorat penira brigada lui esie o brigadă minuna- J
de producţie au cerut să li se permi ¦
tă să repare în timpul liber o loco acolo". I muncă şi pentru inovaţii. E şi inova- la, tinără şi harnică.
motivă LAM-8 care nu mai •avea bitn GH. DUM1TRESCC ¦
tor. împreună cil brigada, s-a anga- Cind a trecut luna şi s-an dus ¦
jat în cinstea alegerilor şi a zilei dc să-şi încaseze salariile, dşligul a fost *
¦
*
1 Mat, să dea peste pian 2.000 tone acelaşi. Peste 3.000 Ici.
de cărbune. O să le dea. E inimos şi — Ei, mimai la deschideri se ciş- *
iute la treabă. In subteran se simte ligă bine ? «* *
ca acasă. Inicrează în sectorul II, Cei care clevetiseră şi-an lăsat ca- %
«
intr-un abataj figuri, trepte răstur petele în piept. *
nate. De figuri fugeau minerii. Acum .4 doua zi s-an prezentai şefului Z
na mai fug... de sector:
— Vrem să lucram în. abataje fi- •
* . nu! trecut, sectorul II de la mina guri. •
¦ A Petrila, rămăsese mult în urmă — V-aţi gîndit bine ? Acolo e »
cu planul. Minerii fugeau de abaia- greu... *
jele figuri. Ziceau că nu pot cişliga — Da, ne-am gindit I ¦
*
bine, că acolo se lucrează greu şi cite Ş i de atunci lucrează în abataje *
altele. Şi mai ziceau că Peter Moisc figuri, Cişiigă bine. Sectorul II e *
cişiigă bine pentru că lucrează la fruntaş acum. Minerii nn mai fug *
deschideri în piatră. Şi loţi ar fi vrut de el. *
să lucreze acolo. Asta pînă înir-o zi. -*• X
O
In ziua aceea, brigada de tineri a . ¦ditai, blond, figură obişnuită. J
lui Peler Moise, luase o hotărire ma- INJ Ca el avem milioane în tară. *
re. Să renunţe la deschideri şi să E miner la Petrila. Şeful unei brigăzi X
treacă Ia extracţie într-un abataj fi- de tineret.
guri. S-au dus cu toţii la şeful sec- A fost propus candidat al F.D.P. X
torului: jn circumscripţia electorală regională *
— Vrem sălucrăm Inabatajfiguri. nr. 60 Lonza. *
— V-aţi -ginditbine ? Acolo c Se numeşte Pc-ier Moise.
greu...
I9Ş8, Trustul 4 Cohsîrucţii-Hunetjoara, are prevăzută terminarea laminorului bluming 1.000. In prezent, lucrările pe atest şantier sînl — Dâ, Tfl-âm gindit I KîH. PAVfcU
în plina desfăşurare. IN CLIŞEU: Vedere generală a halei laminorului blu ming. 1.000.
