Page 10 - 1958-02

Pag. 2 DRUMUL SOCIALISMULUI Nr. 975

agnitogorsk-ul oiosirea O orchestră simfonică
alcătuită din muncitori

La nord-est de Karaganda, tin, iâr dg aici lingourile de oţel Cortina se ridică încet. Pe tiţiile cercului muzical. Lăcătu­
pe drumul care coboară spre Va­ scena uriaşă a Palatului Cultu­ şul Mihail Şulianski şi maistrul
lea Frigului, în plină stepă, se vor fi transportate la laminoare. V liei de oţel electrolitic şi de fe­ automate de maşini şi de sec- X ral al combinatului textil din ţesător Anatoli Fevraliov ciută
construieşte uzina siderurgică Orehovo muzicanţii privesc cu a- la vioară, ţesătoarca Klavd a
Karaganda — gigantul celui Cuptoarele Martin vor produce î In anul 1958 centralele elec- roaliaje necesare obţinerii oţe­ ţii automate înregistrează o % lenţie la dirijor. Acesta ridică Gromova — la contrabas, fila-
de-al şaselea cincinal. cîte 500, iar în viitor cîte 700 t trice din Uniunea Sovietică bagheta şi melodiile minunate toarea Kapitolina Beleaeva — la
tone de metal într-o singură şar­ % oor produce 281 miliarde kwh lurilor de calitate. Puternicele continuă creştere in diferite X ale lui Ceaikovski se revarsă în violoncel, iar dirijorul orchestrei,
Imensul şantier de construcţie jă. Aici pentru* prima oară în % de energie electrică. In prezent sală. Iar cînd ultimele note se David Puş, absolvent al conser­
se întinde pînă la tînărul oraş U.R.S.S. se prevede turnarea de © in Uniunea Sovietică se produ- surse de lumină electrică au ramuri ale industriei; creşte % sting, izbucnesc ovaţiile. Ar îi vatorului din Sverdiovsk, a fost
Temir-Tau, cuvînt care înseam­ lingouri de cîte 20 de tone fie­ % ce intr-o săptăniînă aceeaşi greu de spus ce a prilejuit acest pînă nu demult croitor.
n ă „muntele de fier", de-a lun­ care. Secţia , va produce oţeluri % cantitate de energie electrică făcut cu putinţă utilizarea fe­ de asemenea în ritm rapid nu- * entuziasm al publicului : inter­
gul unui mic lac de acumulare aliate şi semialiate. nomenului fotosintezei în in­ mărul uzinelor automate diri- X pretarea perfectă a melodiilor lui Orchestra este mîndria texti-
înconjurat de conurile de piatră ţ care a fost produsă ' in tot dustria chimică. Pe baza ener­ jate cu ajutorul unor scheme X Ceaikovski sau faptul că orches- ¦iştilor din Orehovo. Creată a-
ale vulcanilor stinşi. l cursul anului 1928. tranţii sînt muncitori, la fel cu cum cîţiva ani, ea şi-a cucerit
giei electrice s-a procedat la electronice. © cei din sală — ţesători, filatori, curînd o largă popularitate prin
Viitoarea uzină este conside­ lăcătuşi de la fabricile textile ale
rată pe drept cuvînt fratele bun reutilarea totală a industriei Energia electrică a făcut po- % concertele pe care le-a dat într-o
al vestitului combinat siderur­ combinatului ?
gic Magnitogorsk. Primele două Uzina vă deveni cea mai mare X Ritmul de dezvoltare a ener- cărbunelui. Masa principală de sibilă crearea unei puternice L serie de oraşe din regiunea Mos­
furnale care se vor construi aici furnizoare de tablă subţire din combustibil se extrage cu com­ industrii a construcţiilor, tre- © Toţi membrii acestei orchestre
înainte de 1960 vor fi cele mai ţară. : ' t geticii sovietice devansează rit- binele şi excavatoarele. In pre­ cerea pe seama maşinilor a să- © simfonice de amatori sînt mari cova şi în oraşul Moscova, în
mari între furnalele existente în zent se creează un sistem de păturilor de pămînt. Un hidro- ţ iubitori de muzică. In timpul lor
prezent în Ucraina, Ural şi Si­ In noua întreprindere se va a- X mul de dezvoltare a celorlalte maşini miniere electrificate, ca­ monitor poate înlocui munca a © liber ei sînt nelipsiţi de la repe­ sala de concerte „Ceaikovski", în
beria de vest. Volumul util al a- corda o mare atenţie mecanizării re vor extrage cărbunele din 30.000 de săpători, fiind ac- ¦
cestora va fi de cîte 1.513 m X ramuri ale industriei U.R.S.S., subteran fără intervenţia omu­ ţionat de un motor de 4.400 * Sala Coloanelor din Casa Sindi­
cubi. Potrivit proiectului, urmă­ şi automatizării proceselor de lui. kw. Un asemenea agregat ne- $
toarele două furnale vor fi şi mai t ceea ce creează o bază puter- catelor.
producţie. Construirea pe numeroase cesită aceeaşi cantitate de e- $
mari. Potrivit planului, prima parte a X nică pentru progresul rapid al cursuri de apă din U.R.S.S. a nergie electrică ca şi un oraş ţ
Noile furnale se vor deosebi unor hidrocentrale care produc cu o populaţie de 300.000 lo- j
gigantului siderurgic urmează | întregii economii. Folosirea e- energia electrică cea mai ief­ cuitori. Şi mai multă energie ¦
în multe privinţe de cele aflate
în funcţiune la alte uzine din să intre în funcţiune în 1960. X nergiei electrice şi introduce-
X rea proceselor electrotermice
U.R.S.S. X au permis dezvoltarea produc-
Aici se prevede o presiune mai
?
ridicată a gazelor asupra gurii
de încărcare, presiune care se tină a contribuit la dezvoltarea electrică necesită excavatorul * >OOGOOOOO<CXX>00000O000CK>000O0<X!0000OO00CXX)0000OO000O00000C>OCOOOO00O000O000O00O0008
ridică pînă la 1,5 atmosfere. Ae­
rul insuflat în furnal şi destinat Cele mai mari zăcăminte rapidă a producţiilor mari con­ păşitor — un gigant înzestrat * Maşini pentru extracţia cărbunelui
arderii cocsului este de obicei în­ sumatoare de energie — pro­ cu electromotoare a căror pu- * fără intervenţia omului
călzit la 900-950 de grade, dar
la furnalele ce se construiesc la carbonifere din lume ducţia de aluminiu, magneziu, tere depăşeşte 6.000 kw. Pe *
noua uzină temperatura va fi ri­ cauciuc sintetic, precum şi de şantierul de construcţie al hi- *
dicată la 1.200 de grade. Va găsi
o largă aplicare vîntul oxigenat. Este pe sfîrşite întocmirea naturii. Numaii în această porţi­ metale rare c a : titan, niobiu, drocentralei Kuibîşev pe Voi- « Nici un muncitor nu se gă­ afara abatajului — în galerie.
Cocsul va fi transportat pentru hărţii geologice a celui mai ma­ une relativ mică a bazinului de seşte în 5momentul de faţă în Tocmai de aceea aici, şi nu în
prima oară de la baterie la bun- re bazin carbonifer din lume, pe fluviul Lena pe o suprafaţă zirconiu, germaniu, tantal etc. ga, cea mai mare din lume, cu <• frontul de abataj nr. 1 al minei frontul de abataj, se găsesc doi -
cărele furnalelor cu ajutorul u- situat pe fluviul Lena din Iaku- de 50.000 kmp au fost puse în e- nr. 4 din bazinul carbonifer al trei muncitori. Unul din ei, cu
nor transportoare. ţia (Siberia de est) cu rezerve videnţă rezerve de combustibil Dezvoltarea industriei aero­ ajutorul electricităţii au fost * Doneţului atunci cînd aici se ex­ ajutorul unui sistem de butoane
prospectate evaluate la 5 trilioa­ care depăşesc 40 miliarde de trage cărbunele. Această muncă dirijează maşina ; ceilalţi doi co­
Pe lîngă cele două furnale, în tone. In ceea ce priveşte calita­ nautice ar fi de neînchipuit fă­ mecanizate 98 la sută din lu- • o execută o maşină minieră di­ boară din cînd în cînd în abataj
cursul celui de-a! şaselea cinci­ ne de tone. tea, acest combustibil nu este rijată de la distanţă. pentru a instala acolo susţineri­
nal vor fi puse în funcţiune cen­ Potrivit celor mai recente eva­ inferior celor mai cunoscute fe­ ră titan şi niobiu, iar radioteh- crările de betonare şi săpături- o le. In viitor şi această din urmă
trala de termoficare a uzinei, luri de cărbune cocsificabil. De obicei in minele cu stra­ operaţie manuală va fi înlocuită
luări, rezervele reale de cărbu­ nica nu s-ar putea dezvolta le de pămînt — lucrări care * turi cu cădere mare cărbunele de un nou sistem de surpare to­
cuptoare Martin, laminorul pen­ ne de aici vor depăşi pe cele Iakuţia dc sud va avea în dez­ este desprins de minerii tăietori tală controlată a acoperişului.
mondiale de 2-2,5 ori. fără germaniu. De exemplu, necesită un mare volum, de ©«O cu ajutorul unor ciocane pneu­
tru laminarea continuă a tablei, pentru prepararea unei tone de muncă. Cu ajutorul curentului matice. Noua maşină „UVK“ — A4aşina „UVK“ a fost proiec­
folosită la mina nr. 4, înlocu­ tată şi construită în bazinul Do­
o fabrică de înnobilare şi aglo­ titan pur este necesar să se electric au fost deplasate mase « ieşte munca minerilor. Ea are neţului, la uzina constructoare
merare, baterii de cocs şi alte o- aspectul unui fierăstrău uriaş de maşini miniere din Gadovka,
biective de producţie. consume circa 100.000 kwh de uriaşe de pămînt, al căror vo- © care, fără intervenţia omului, ta. care fabrică şi combina „Don­
ie făgaşul în strat şi desprinde bas" larg folosită în Industria
Uzina Karaganda va fi o în­ energie electrică — atît cit se lum poate fi comparat cu cel * din acesta cărbunele. Fierăstrăul cărbunelui. Tot aici .au fost con­
treprindere cu ciclul siderurgic X este tras de-a lungul stratului cu struite nu de mult două instala­
complect. Metalul lichid din fur­ consumă pentru producţia a al piramidelor din Egipt. ajutorul unui troliu, instalat în ţii pentru scoaterea cărbunelui,
nale va fi trimis la oţelăria Mar­ dirijate de asemenea de la dis­
Noul bazin ocupă o suprafaţă voltarea industriei siderurgice 100.000 tone de oţel. In 1958 puterea totală insta- % că a extrage peste plan o tonă tanţă.
de cîteva sute de mii de km pă­ din răsăritul Uniunii Sovietice, de cărbune nu înseamnă chiar
traţi şi se întinde de-a lungul acelaşi rol pe care l-au îndepli­ Abundenţa de energie elec­ lată a centralelor electrice din « atît de mult în comparaţie cu Potrivit datelor Comisiei de
întregului curs al Lenei. In ma­ nit la timpul lor Donbassul în vestitele recorduri ale lui Nikita Stat a planificării din Ucraina,
joritatea locurilor cărbunele se partea europeană a U.R.S.S. şi trică permite o largă automa­ U.R.S.S. va creşte cu peste X Izotov, Aleksei Stahanov şi altor anul acesta uzinele republicii vor
găseşte la o adinei me mică, ceea Kuzbassul în Ural şi Siberia. E- tizare a proceselor de produc­ 5.000.000 kw, iar in următorii X fruntaşi în producţie. Dar, din produce 300 tipuri de noi ma­
ce va permite extracţia lui prin xistenţa cărbunelui cocsificabil ţie. In întreprinderile indus­ 15 ani sporul producţiei de e- X marea armată a minerilor pu­ şini, instalaţii şi aparate auto­
metode de lucru în carieră, cea se îmbină fericit cu zăcămintele ţini sînt aceia care au realizat mate pentru mecanizarea mai
mai economică dintre toate me­ de minereu de fier descoperite triei siderurgice sovietice 90 nergie electrică va ajunge la © o productivitate a muncii record departe a muncii minerilor.
todele de exploatare. tot aci, care conţin 50-60 la şi doar în anumite zile. Valoa­
sută fier. Au şi fost prospectate la sută din întreaga cantitate 600—700 miliarde kwh. Aceas- l rea iniţiativei lui Mamai constă Cascada
In viitorul apropiat cel mai rezerve de cca o jurţiătate de mi­ în aceea că prevede ca fiecare
accesibil va fi zăcămîntul din liard de tone de acest valoros de fontă şi aproape aceeaşi tă cantitate de energie este su- X miner să dea zilnic cărbune de hidrocentrale
Iakuţiă de sud care conţine mai proporţie de oţel se elaborea­ ficientâ pentru a înlocui timp X peste plan.
cu seamă cărbune cocsificabil, un minereu. A fost soluţionată şi de pe Am ur
ză actualmente în agregate de peste 20 de ani munca a * Iniţiativa patriotică a brigăzii
lui Nikolai Mamai a fost apro­ Cascada de hidrocentrale de pe
automatizate. Numărul liniilor 200.000 oameni. %* bată printr-o hotărîre a Comite­ Amur — fluviu limitrof cu China —
tului Central al Partidului Co­ va avea o putere de peste 6.000.000
©©©©©©««©©©©«¦¦©«©o©*©«»©«««• munist din Ucraina. In hotărîre kW. Prima hidrocentrală va fi con­
se arată că forma concretă dc struită pe rînl Zeia, aflucnt al Amu­
excelent combustibil pentru me­ 0 lilfia iim întrecere socialistă propusă de rului, în amonte de oraşul cu acelaşi
talurgie. Grosimea straturilor a- problema asigurării cu materii m inerilor brigada lui Mamai pentru depă­ nume. Barajul înalt de 100 metri care
junge aici la 30-40 m — adică prime auxiliare a viitoarei baze Uzina siderurgică ce va fi şirea zilnică a normelor dc pro­ va stăvili acest rin vijelios cu ape a-
este aproape egală cu înălţimea metalurgice. S-au găsit de ase­ construită în cursul anilor viitori Brigada minerilor din Donbas ducţie poate fi răspîndită în bundente va crea un lac de acumu­
unei case cu 9-15 etaje — ceea menea zăcăminte de var, dolo- în regiunea Karaganda (din condusă de Nikolai Mamai, Erou toate ramurile industriei şi con­ lare de 80 miliarde m. c.
ce constituie un fenomen rar al mite şi cuarţit. Kazahstan) nu va avea egal în al Muncii Socialiste, a iniţiat o strucţiilor.
lume în ce priveşte productivita­ întrecere socialistă pentru depă­ mieruia hidrocentralei de pe Zeia
va permite trecerea la tracţiunea elec­
tea muncii. şirea zilnică de către fiecare trică a unui important sector al Trans­
Noua întreprindere va fi alcă­ muncitor din abataj a normei pe siberianului şi construirea unei mari
schimb cu 1.500 kg. de cărbune. uzine electrometalurgice. In urma re­
tuită dintr-o secţie cocsochimică, gularizării debitului acestui rîu, va fi
cu o puternică fabrică de înno­ Această brigadă lucrează în creată o cale de comunicaţie pe apă
bilare a cărbunelui ; o fabrică de bazinul carbonifer al Doneţului
aglomerare, o secţie furnale for­ la una din minele din regiunea care va da posibilirntea să se valori­
mată din patru furnale ; o oţelă- Voroşilovgrad. Caracterul con­
rie cu cîteva cuploare, avînd fie­ cret al ţelului pe care şi l-au fice uriaşe masive forestiere.
care o capacitate de 500 tone, propus minerii permite să se
secţii laminoare, inclusiv un la­ mărească considerabil extracţia
minor degroşor pentru brame, cărbunelui. încă în anul 1956
trei laminoare pentru tablă cu un brigada lui Mamai a hotărît să
realizeze o sporire a cantităţii
nivel ridicat de mecanizare. La de cărbune extrasă zilnic de că­
aceste agregate viteza de lami­ tre fiecare miner cu o tonă faţă
nare va fi de 35 metri pe se­ de prevederile sarcinii pe schimb.
cundă.

Uzina va lucra pe baza mine­ Pornind întrecerea pe această
reurilor de fier şi cărbunilor lo­ bază, brigada a extras în tot a-
cali. nul trecut mai bine de 4.000 de
tone de cărbune peste plan.

Construclorii nodului hidraulic de pe Desfăşurînd întrecerea pe baza
fluviul Obi lucrează de zor. Milioane metodei brigăzii lui Mamai, toţi
de metri cubi de pămînt au fost săpaţi muncitorii din mina unde lucrea­
si transportaţi, au fost montate mii de ză această brigadă au extras
tone de construcţii metalice. anul trecut peste plan aproxima­
tiv 50.000 de tone de cărbune.
In fo to : Unul din sectoarele con­
strucţiei hidraulice de la Novosibirsk. La prima vedere s-ar părea

In cursul celui de-al şaselea cin­ lîngă Moscova, de pildă, există un trale. Cascada de pe Circik-Bozsui De ta un singur punct de dispe­ Kuibîşev. Aceste aparate vor indica
din Uzbekistan este alcătuită din cer sînt în prezent dirijate centrale în orice minut dispecerului care este
cinal ţoale hidrocentralele din Uniu­ singur lucrător operativ, dar şi aces­ peste zece hidrocentrale care furni­ electrice situate ta distanţe uriaşe situaţia la fiecare din cele 20 de a-
zează curent electric la zeci de uzi­ una de alta. Astfel, sistemul energe­ gregate ale hidrocentralei Kuibîşev,
nea Sovietică vor trece la comandă ta lucrează în afara centralei. El ne, staţiuni de maşini şi tractoare, tic de dincolo de Ural interconectea­ cum funcţionează linia de transport
colhozuri. Toate aceste hidrocentrale ză centrale electrice care se întind de energie electrică, lungă de 900
automată şi telemecanică. poate în orice moment, din orice sînt dirijate de la mare distanţă de pe o distanţă de 1.000 km, între ex­ de km, care este nivelul apei în la­
un singur om. După indicaţiile apa­ tremitatea sudică şi cea nordică a cul de acumulare etc. Instalaţii au­
Peste 40 de centrate şi 200 de sub- punct, să primească prin telefon de ratelor ,e! constată cum funcţionează tomate speciale vor dirija un întreg
staţii sînt comandate de pe acum de la centrala închisă cu lacăt o infor­ oricare din agregatele tuturor hidro­ Uralului. Sistemui energetic al cen­ grup de turbine puternice, ceea ce
centralelor cascadei, schimbă sarcina trului cuprinde un teritoriu egal cu va constitui ultima expresie în auto­
la distanţă. Comanda hidrocentralei maţie detailată asupra funcţionării lor, reglează regimul electric şi hi­ Belgia, Danemarca, Olanda şi Elve­ matică. Automatele vor asigura re­
draulic. ţia luate laolaltă. Aparate sensibile gimul necesar de funcţionare a hidro-
Ţimleanskaia pe Don se face din o- generatoarelor. O voce limpede de de telemecanică asigură coordonarea agregatelor, ungerea rulmenţilor, diri­
Trecerea hidrocentralelor la co­ funcţionării termocentralelor şi hidro­ jarea funcţionării compresoarelor şi
raşul Rostov. Un dispecer, care se bărbat îi va răspunde : „Vorbeşte hi­ manda automată este extrem de a- centralelor, alimentarea fără întreru­ pompelor care debitează uleiul şi apa
vantajoasă din punct de vedere eco­ peri cu curent electric a zeci de o- în hidroagregate. In caz că se sem­
găseşte la Rostov, dirijează printr-o drocentrala Perervinsk. Raportez că nomic. La cunoscuta hidrocentrală raşe industriale şi căi ferate electri­ nalează un deranjament la vreun
„Dneproghes" înainte de automatiza­ ficate, a sute de staţiuni de maşini sector al liniei de transport de e-
apăsare pe buton puternicele turbine utilajele sînt in perfectă stare, func­ re pornirea celor nouă agregate ne­ şi tractoare şi colhozuri. nergie electrică Kuibîşev-Moscova, el

de la Ţimleanskaia. „Operatorul au­ ţionează agregatul 2, sarcina pe ge­ cesita intervenţia a 72 de oameni, La dirijarea centralelor electrice se va fi deconectat în mod automat.
iar punerea în funcţiune a fiecărei folosesc instalaţii de calculat şi so­
tomat" creat de specialiştii sovietici nerator este de 1.750 k\V...“. Acest turbine necesita cel puţin cîte cinci luţionat, semiconductori, ultrasunetul Dar prin aceasta nu va înceta furni­
minute. In prezent, cu ajutorul unor şi alte realizări ale tehnicii. Cele mai
porneşte sau opreşte numărul nece­ răspuns este dat de o bandă de mag­ noi dispozitive telemecanice bazate pe zarea de energie electrică a Moscovei.
aparate automate această muncă este
sar de agregate, stabilind totodată netofon reglată anticipat pentru toa­ îndeplinită de numai cinci oameni, semiconductori vor fi folosite în sis­ Dacă pînă în ultimul timp se con­
fără greş cel mai economic regim te poziţiile posibile. Aceleaşi aparate iar pentru punerea in funcţiune a tu­ temul de comandă de la Moscova a
de funcţionare a lor. Un telesemnal automate potrivesc şi răspunsul ne­ turor agregatelor sînt suîic: n'c 50 turbinelor celei mai puternice hidro­ sidera ca „îndepărtată" dirijarea cen­
străbate distanţa de la Rostov pînă cesar. de secunde. centrale din lume — hidrocentrala
tralelor de la o distanţă de 300 de
la hidrocentrala Ţimleanskaia numai Intr-o serie de centrale electrice şi
km, acum aparatele de telemecanică
într-o cincime de secundă. Datorită substaţii coboritoare din Altai, elec­
instalate la Moscova vor permite să
nivelului atît de înalt de automati­ tricienii sînt de serviciu... acasă.
se comande hidrocentrala Kuibîşev,
zare, hidrocentrala poate fi dirijată Centralele sînt încuiate, dacă însă va
situată la o depărtare de 900 km de
de un singur om. fi necesară intervenţia electricianului
capitală.
Vor fi trecute la telecomandă nu de serviciu, ceea ce se întîinplă foar­

numai puternicele hidrocentrale de pe te rar, atunci automate speciale îl
Volga şi Nipru, ci şi acele care sînt cheamă de acasă.

aşezate pe cursuri de apă relativ In unele regiuni sînt dirijate au­ Şantierele navale „S. Ordjoniki dze“ de la Leningrad lucrează ta con-

mici. La hidrocentrala Perervinsk de tomat, întregi cascade de hidrocen­