Page 9 - 1958-08
P. 9

? Hunedoe Jeva

                                                                                      P R Ü tu lA R l DIN TOATE TARILE, "N lŢl-VA                                           :*                                        Oameni ai zilelor noastre

                                                                                                                                                                            ,Citiţi în numărul de azi:.

                                                                                                                                                                            t 0 Magazin (pag. 11-a). I                      întreprinderea de explorări din Lupeni execută foraje de prospecţiuni
                                                                                                                                                                                                                      pentru a delimita rezervele de cărhuni din Valea Jiului. Printre multele sonde
                                                                                                                                                                            11 0 Certat ca disciplina fi­             care au sfredelit pămîntul, din 1954 s-a instalat una nouă, care purta nr.
                                                                                                                                                                              nanciară (pag. IIl-a).                  5.119. A forat cit a forat şl s-a renunţat Ia ea — o greşiseră sondorii. S-a
                                                                                                                                                                                                                      mutat puţin mal departe şi s-a Început din nou forajul. Au greşit şl de
                                                                                                                                                                                0 Cocsarii liunedoreni şi pre-        această dată. Sonda a fost abandonată complect. Totuşi, cărbunele trebuia cău­
                                                                                                                                                                                                                      tat aici. Aşa ca, în ziua de 21 Ianuarie 1958, brigadierul Dumitru Plflgoi,
                                                                                                                                                                              ‘ ful de cost (pag. IIl-a).

                                                                                                                                                                              J ° Mai multă grijă educării

                                                                                                                                                                              i noilor mebri şi candidaţi de 5

                                                                                                                                                                            !t partid (pag. 111-a).             î     avea totul pregătit şi începu să foreze primii centimetri cu sonda care acum
                                                                                                                                                                                                                      pornea spre adînc a treia oară.
                                                                                                                                                                                0 Gateriştii in întreceri î

   Anul X Nr. 1128                          Duminică 3 august 1958                                                                        4 pagini 20 bani                                                            — Dacă prima şl a doua oară Sonda a fost Instrumentată numai la

     Jenică Pascal şi Va-                                                                                                                                                                            (pag. IIl-a) *   150 m. adîncime şi a fost deviată cu 19 grade, s-o ducem noi pînă la ca­
 sile Butnaru lucrează
 miezuri pentru turna­                                                                                                                                                                                                păt I — spuse el către oamenii 'din brigadă.                 ,,
 rea radiatoarelor. Prin­
 tre fruntaşii uzinei „Vic-                                                                                                               Colectiviştii din Turdaş                                                         Şi aşa a fost. La o adîncime desute şl sute de metri sonda a fost
 toria“-Călan, se numără şi aceşti                                                                                                                                                                                    deviată doar cu 7 grade, ceea ee înseamnă prea puţin faţă de devierile
 muncitori destoinici.                                                                                                                                                                                                admise de tehnica forajului. In a f63-a zi, sonda a fost terminată, adică
                                                                                                                                                                                                                      şi-a atins obiectivul geologic propus.
    IN CLIŞEU: Jenică Pascal şi
 Vasile Butnaru, în timpul lucrului '                                                                                                                                                                                 Hărnicia brigadierului Dumitru Piţigol nu se leagă numai de săparea

 11860 tone oţel peste                                                                                                                      Despre gospodăria agricolă          500 kg. Aceasta le-a dat posibi­        unei sonde pe care alţii, înaintea sa, o abandonaseră. El auzi de Iniţiativa
                                                                                                                                          colectivă “6 Martie“ din Turdaş,      litate ca la avansul de 40 la
   Luna iulie a adăugat la can-                                                                                                           raionul Orăştie, se vorbeşte în       sută să repartizeze cîte 4 kg.        ţ minerului Tucaciuc de la Aninoasa. S-a gîndit cît s-a gîndit şl a găsit că
titatea de 10.558 tone oţel dale                                                                                                          toată regiunea. Şi nu intimplă-       grîu pentru fiecare zi-muncă,         - şi Ia foraj se pot porni iniţiative menite să sporească randamentul în
peste plan de la începutul anu­                                                                                                           tor. Deşi a fost inaugurată nu­       bine-înţeles după ce au oprit să-     , producţie. A studiat bine Iniţiativa celor de la Aninoasa şl la o şedinţă
lui, de către oţelarii de la secţia                                                                                                       mai in primăvara anului 1956,         mînţa şi au achitat toate obli­       ( de producţie din luna februarie, a spus:
infda a C. $. Hunedoara încă                                                                                                              in scurtul timp care a trecut,        gaţiile faţă de stat.
1.302 tone peste plan — un nou                                                                                                                                                                                                — Tovarăşi, m-am gîndit că şl noi putem aplica Iniţiativa minerilor
dar adus lui 23 August. Schim­                                                                                                                                                                                          de la Aninoasa. După mine, „POSTUL ŞI METRU FORAT PE LUNA PESTE
bul tineretului s-a situat în frun­
tea celorlalte schimburi, realizînd                                                                                                       gospodăria s-a dezvoltat şi în­ Familia colectivistului Ioan PLAN" ar fi un angajament concret în întrecerea dintre noi. Eu am s-o
in iulie 509 tone oţel peste plan.
Cea mai mare producţie de oţel                                                                                                            tărit mult.                           Muraru a primit 707 kg. grîu aplici
peste plan a fost data de cupto­
rul nr. 5. Cele trei echipe de la                                                                                                            Sub îndrumarea organizaţiei        mmiai ca avans de 40 la sută,              N-au trecut decît, cîteva zile. Toate brigăzile sondelor aflate în foraj au
acest cuptor, au'o b ţin u t: echipa                                                                                                      de bază şi a consiliului de con­      iar a lui Iosif Baidok, care a e-     îmbrăţişat propunerea brigadierului Dumitru Piţigol. Lupta pe frontul între­
prim-topitorului Dumitru Ser­                                                                                                             ducere, colectiviştii şi-au ridi­     fectuat pînă acum 179 zile-mun-       cerii socialiste pentru „postul şl metru forat pe lună peste plan" a fost mare.
bări 208 tone, Silvestru Jescu                                                                                                            cat construcţii mari cu care as­      că, a primit 719 kg. griu.            Ea s-a dat între brigăzi, s-a dat între sectoare. Lună de lună au cîşiigat
183 tone, iar Dumitru Brujan                                                                                                              tăzi se mindresc. Numai cu trei                                             cînd unii, cînd alţii. Dar cel mai cîştigat a fost planul de producţie al
177 tone oţel, realizînd pe cuptor                                                                                                        ani în urmă arau plugurile pe            In afară de griu, s-au mai re­
568 tone peste plan.                                                                                                                      locul unde se află acum un            partizat colectiviştilor în acest     întreprinderiişi pentru asta s-au bucurat toţi. Rezultatul: la sondeuze, pla­
                                                                                                                                          grajd in care se pot adăposti         an două avansuri băneşti in va­       nul de producţie pe primul semestru al anului a fost îndeplinit în proporţie
 Hofărîrea o^elarilor                                                                                                                     50 bovine, o magazie de 15 va­        loare de 10 lei la zi-muncă, lină     de 118,3 la sută şi la sonde în proporţie de 121,4 la sută. Mai precis, primul
                                                                                                                                          goane, un şopron pentru furaje,       şi brînză. Familia colectivistului    semestru al anului pentru sondorii din Valea Jiuluinu a avut decît 5 luni
   Călăuziţi de angajamentul pe                                                                                                           silozul de trei vagoane şi re­        Nicolae Mihai a primit la a-
care şi l-au luat in cinstea zilei                                                                                                        miza pentru atelaje. Odată cu         vansul din trimestrul II suma                                                                                            GR. GOANŢA
de 23 August, de a da 2.000                                                                                                                                                     de 1.161 lei, 14 kg. lînă şi 21                                                                                           corespondent
tone oţel peste plan, muncitorii
de la olelăria Siemens Martin-                                                                                                            construcţiile, colectiviştii au mă­ kg. brînză.
nouă, a C.S. Hunedoara, s-au a-
vînfat cu elan in muncă. Astfel,                                                                                                          rit numărul animalelor şi au
ei au reuşit ca în luna iulie să
realizeze 2.200 tone oţel peste                                                                                                           căutat să înfiinţeze multe ra­
plan.
                                                                                                                                          muri anexe care să le aducă ve­
   Cele trei schimburi de oţelari
au dat in luna iulie o producţie                                                                                                          nituri băneşti in lot cursul anu­
însemnată şi un oţel de calitate
superioară.                                                                                                                               lui.

   Întovărăşirea agrozootehnică „1 Iu­                                                                                                    Atenţia colectiviştilor a fost
nie“ din satul Muncelu Mare, raionul
Uia, s-a înfiinţat pe la începutul anu­                                                                                                   îndreptată şi înspre sporirea pro­
lui 1958. Toate cele 43 familii, cîte e-
xistă în sat, şi-au unit întreaga supra­      M inerii V iii J iu lu i au în ch e ia t                                                    ducţiei agricole, folosind canti­
faţă de teren agricol (310 ha.), şi-au      luna iu lie cu noi succese în producţie
strîns laolaltă toate oile pe care le a-                                                                                                  tăţi mari de îngrăşăminte chi­              Majoritatea unităţilor socialiste
veau (1088 la număr), constituind o                Luna iulie a fost hotărîtoare pentru îndeplinirea angajamen­                           mice, precum şi mijloacele meca­      diu raionul Haţeg au terminat treierişul
întovărăşire agrozootehnică puternică,       telor luate în întrecerea socialistă în întîmpinarea Zilei mine­                             nizate la recoltat. Cu toate con­
care pe zi ce trece se dezvoltă tot mai      rului şi a zilei de 23 August.                                                               diţiile de climă nefavorabile din
mult.                                                                                                                                     acest an, ei au recoltat în me­
                                                  După comunicatul primit de la dispecerul G.G.V.J., în luna
   In scopul dezvoltării avuţiei obşteşti,  iulie planul de cărbune a fost îndeplinit după cum urmează :                                   die cîte 1.663 kg. griu de pe           In ultimele zile, ritmul treieri-  coltă de păioase de pe cîmp şi       într-un ritm au totul nesatisfă­
în adunarea generală de constituire,        mina Lonea 108,7 la sută, minaPetrila 101,3 la sută, mina Âni-                                fiecare ha. întrecînd pe cea a        şului a fost intensificat în majo­    au făcut-o stoguri pe arii.          cător deşi există condiţii favo­
întovărăşiţi! au hotărî! să înscrie la      noasa 104,9 la sută, mina Vulcan 102,9 la sută, mina Uricani                                  ţăranilor individuali cu peste        ritatea comunelor din raionul                                              rabile pentru a ti grăbit. In
fondul de bază un număr de 177 oi.           122,8 la sută. Colectivul minei Lupeni care a muncit cu mult                                                                                                                Faptul că majoritatea unităţi­
De atunci harnicii ţărani întovărăşiţi      sub posibilităţi şi-a îndeplinit planul doar în proporţie de 84,8                                A intrat în obişnuinţa poporu­     Haţeg. Gospodăriile colective din     lor socialiste au terminat treie­    Sarmizegetusa s-a treierat, de
din Muncelu, pe lingă faptul că îşi         la sută.                                                                                      lui nostru ca în fiecare an, în       Peşteniţa şi Rîu Bărbat au termi­     rişul şi că în multe sate recol­     pildă, pînă la 1 august recolta
cresc oile şi îşi lucrează pămîntul în                                                                                                    prima duminica a lunii august,        nat de treierat întreaga recoltă      ta a fost adunată de pe cîmp.        de pe 20 de ha. din cele 580,
comun, se preocupă îndeaproape de a               In luna iulie majoritatea sectoarelor productive 'din Valea                             să sărbătorească Ziua Marinei                                               este fără îndoială un merit şi tot­
consolida şi dezvolta întovărăşirea.        Jiului şi-au îndeplinit şi depăşit sarcinile lunare de' plan. în                              R.P.R. Iii această zi, matrozii,      din acest an. Un număr de 26          odată un succes al organizaţii­      la Rîu de Mori s-a treierat re­
                                            acest sens trebuie evidenţiate exploatările Uricani, Aninoasa şi                              cartnicii şi ofiţerii Forţelor Ma­    întovărăşiri au terminat de ase­      lor de partid şi a sfaturilor popu­  colta numai de pe 4 ha. din
   Nu după multă vreme de la consti­        Lonea unde toate sectoarele au dat cărbune peste plan. Şi de                                  ritime Militare, alături de echi­     menea treierişul. Printre frunta­                                          cele 427, iar la Rîu Alb s-au
tuirea întovărăşirii, membrii comitetu­     astă' dată minerii din Uricani s-au situat tot în fruntea între­                              pajele navelor comerciale, mun­                                             lare, care s-au preocupat cu         treierat păioasele de pe 47 ha.
lui de conducere, la îndemnul organi­       cerii socialiste pe bazin. Colectivul sectorului II de la această                             citorii, tehnicienii şi inginerii de  şe se numără întovărăşirile din       răspundere de mobilizarea ţăra­      din cele 640. Această situaţie nu
zaţiei de partid, au analizat într-o şe­     mină, colectiv care şi-a depăşit cu 27 la sută sarcina de plan                               la şantierele navale prezintă par­    Ohaba de sub Piatră, Sînlămă-         nilor muncitori la grăbirea tre-     poate îi tolerată. Timpul e înain­
dinţă posibilităţile pe care le au în-                                                                                                    tidului, guvernului şi întregului                                           ierişului. Acest merit nu trebuie    tat. In această lună vor trebui
tovărăşiţii de a-şi crea un fond de         se află în fruntea întrecerii socialiste cu celelalte sectoare de                                                                   ria-Orlea, Tuştea, Berthelot, Sar-    să împiedice însă pe tovarăşii de    începute şi pregătirile pentru
bază mai mare. Cu acest prilej ei au                                                                                                                                            mizegetusa şi altele.                 la raion pentru a vedea că în        campania de toamnă. Deci, tre­
ajuns la concluzia că, în primul rînd,      producţie din Valea Jiului pentru obţinerea titlului „Gaşca de aur                                                                                                        unele comune cum s în t: Rîu Alb.    buie tăcut totul pentru că tre-
pentru a asigura condiţii de adăposti-                                                                                                                                             In multe sate, cum sînt Li-        Rîu de Mori, Sarmizegetusa, Pui      îerişul să se termine cît mai re­
rea oilor întovărăşirii, este absolut ne­   a tehnicianului“.                                                                                                                   vadia, Nalaţ, Sîntămăria-Orlca,       şi altele, treierişul se desfăşoară  pede.
cesar să se construiască un saivan.                                                                                                                                             Sălaş şi altele, ţăranii munci­
S-au gîndit apoi şi au ajuns la con-        Cu angajamentele îndeplinite                                                                                                        tori au transportat întreaga re­

                                                                                                                                          popor bilanţul muncii lor.                       31 întovărăşiri agricole din raionul
                                                                                                                                             Creînd o armată populară,

                                                                                                                                          partidul şi guvernul au acordat o                          Alba au terminat treierişul
                                                                                                                                          grijă deosebită dezvoltării şi în­

                                               Luna iulie a adus multor co­           nă la 1 august au extras de                         tăririi Forţelor Maritime Mili­          Munca pe tarlale mari s-a do­      arii şi începerea treierişului tară  ha., cele din Mesentea şi Oarda
                                            lective miniere din Valea Jiului          două ori mai mult cărbune pes­                      tare, înzestrării lor cu o tehnică    vedit a fi mai rodnică şi mai         întîrziere. Acest lucru a făcut      de Jos c-îte 1.500 kg., iar înto­
                                            bucuria îndeplinirii înainte de           te plan decît s-au angajat să                       de luptă modernă, corespunză­         spornică şi cu ocazia campaniei       posibil ca pînă în ziua de 1 au­
                                            termen a angajamentelor luate             extragă in perioada 1 mai—23                        toare cerinţelor luptelor navale      de seceriş şi treieriş a anului       gust 1958, 31 din cele 61 în­        vărăşirea din satul Şard a recol­
                                            in întrecerea socialistă pentru           August. In acest interval ei au                     moderne.                              curent. La îndemnul organizaţii­      tovărăşiri agricole care au avut     tat 1.614 kg. grîu la ha., situin-
                                            intîmpinarea. Zilei minerului şi          dat patriei m ii'de tone de căr­                                                                                                                                     du-se printre întovărăşirile frun­
                                            a zilei de 23 August.                     bune cocsificabil peste sarcinile                      O dată cu înzestrarea Forţe­
                                                                                      de plan. Doar 57 tone de căr­
                                               Colectivul minei Lonea şi-a                                                                lor Maritime /Militare cu o ast­ lor de partid şi al comitetelor de însămînfate cereale păioase, să taşe din raion. Dacă ţinem sea­
                                                                                      bune mai despart pe minerii din                     fel de tehnică de luptă, partidul conducere, membrii întovărăşiri­ termine treierişul. Odată cu a- ma de faptul că producţia medie
                                            îndeplinit fncă de la 3t iulie            Aninoasa de îndeplinirea obiecti­
                                            frumosul angajament luat în cin­          vului cu care ei au răspuns la                      a încredinţat comanda navelor         lor agricole din raionul Alba au      ceasta, întovărăşiţii au avut sa­    la grîu realizată de ţăranii in­
                                            stea zilei de 23 August. Un                                                                   fiilor oamenilor muncii devotaţi      mobilizat toate torţele de care       tisfacţia de a afla că produc­       dividuali 'din raion, nu trece de
                                                                                      chemarea în întrecere.                              poporului.                            dispun la strîngcrea recoltei         ţiile realizate de ei, întrec cu
                                            succes mai important au repur­                                                                                                                                            mult pe cele ale ţăranilor indi­     1.000 kg., vedem că întovărăşiri­
                                            tat minerikdin Uricani care pî-                                                                  înconjuraţi de dragostea şi           Ga întotdeauna cînd oamenii                                             le agricole care şi-au lucrat pâ-
                                                                                                                                          încrederea poporului muncitor,        sînt puşi pe fapte mari, înto-        viduali. Astîel, întovărăşirile din  mîntul în comun şi cu mijloace
                                                                                                                                          pătrunşi de importanta misiunii       vărăşiţii din raionul Alba au         Oiejdea şi Bărăbanţ au scos pes­     mecanizate au realizat producţii
                                                                                                                                          ce le revine, gata oricînd să a-      pornit la strîngerea snopilor la      te 1.300 kg. griu de pe fiecare      mult superioare.
                                                                                                                                          pere graniţele ţării noastre, li­
                                            API itfTOVAiÜ                                                                                 bertatea şi independenţa patriei,                T re ie riş u l m e rg e în c ă în c e t
                                                                                                                                          matrozii, cartnicii şi ofiţerii din

                                                                                                                                          Forţele Maritime Militare depun Cronica publicată în nr. 1124 realele de pe o suprafaţă ce re­ lele cauze care au dus la situa­

                                                                                                                                          eforturi sporite pentru a mînui a ziarului nostru, arăta că pînă prezenta mai puţin de 10 la ţia cu totul nemulţumitoare a

                                                                                                                                          la perfecţie şi în orice condiţii la data de 28 iulie treierişul s-a sută din suprafaţa totală cul­ treierişului. S-au întîlnit cazuri

                                                                                                                                          tehnica modernă de pe bordul desfăşurat într-un ritm cu totul tivată cu păioase. Deşi acum, cînd batozele şi-au întrerupt lu­

                                                                                      •«                                                  navelor.                              nesatisfăcător, treierîndu-se ce­ (2 august) procentul de treieriş crul din lipsă de carburanţi sau
                                                                                                                                                                                                                               s-a ridicat la 19,79 la sută, to­ pentru că cetăţenii nu s-au pre­

                                                                                                                                                                                                                      tuşi treierişul merge în.că încet. zentat Ia timp să treiere. In

                                            cluzia să propună întovărăşiţilor ca,        Cele hotărîte de întovărăşiţi n-au                                                                                           In raionul Ilia de exemplu, multe locuri mecanicii batozari,
                                            în afara cantităţii de lînă pe care au    rămas doar pe hîrtie. Saivanul este în
                                            contractat-o fiecare în parte, întovără­  curs de construcţie şi, după cît spun                                                                                           unde la data de 28 iulie erau pe motiv că vor să facă lucrări
                                            şirea să contracteze cu statul toată Una  cei din conducerea întovărăşirii, pînă
                                            ce se va obţine de la cele 177 oi cîte    la data de 23 August el va li terminat.                                                                                         treierate 12 la sută din cereale, de întreţinere, pornesc treierişul
                                            le are, ca proprietate obştească iar su­  Cu statul s-a contractat întreaga can­
                                            mele realizate să fie repartizate în în­  titate de lină pe care înlovărăşiţii s-au                                                                                       situîndu-se ca raion fruntaş la dimineaţa tîrziu.
                                            tregime Ia fondul de bază.                hotărît s-o vîndă, iar acum cînd se
                                                                                      treieră, se repartizează pentru fondul                                                                                          treieriş, in perioada 28 Iulie—         Toate acestea dovedesc că tre­
                                               Intr-o adunare generală ce a avut      de bază 2 Ia sută din cantitatea de                                                                                                                                  ierişul este privit cu multă uşu­
                                            loc la numai cîteva zile, s-a pus în      cereale ce se va obţine.                                                                                                        2 august, procentul de treieriş a
                                            faţa întovărăşiţilor cele discutate în                                                                                                                                    crescut cu abia 3,80 la sută.        rinţă atît de conducerile S.M.T.-
                                            şedinţa de comitet. Atunci, fără prea        Făcînd un calcul cît de sumar, se                                                                                            Poate fi oare acesta considerat      urilor, cit şi. de sfaturile popu­
                                            njultă vorbă, în unanimitate, întovă-     poate uşor constata că fondul de bază                                                                                           un ritm normal ? Desigur că nu.      lare comunale. E timpul să se
                                            răşiţii au hotărît să se înceapă ime­     al întovărăşirii va creşte în acest an                                                                                          Nici situaţia treierişului din ra­
                                            diat construirea saivanului, să se con­   de ia aproximativ 42.000, cit există în                                                                                         ioanele Brad şi Haţeg nu trebuie     treacă mai hotărît la intensifi­
                                            tracteze toată lîna ce se va obţine de    prezent, la peste 70.000.                                                                                                       să mulţumească organele de           carea ritmului de treieriş.
                                            la oile — proprietate obştească — iar
                                            din banii ce-i vor primi să se cum­          înlovărăşiţii din Muncelu Mare sînt                                                                                          partid şi de stat din aceste ra­     Situaţia treierişului pe raioa­
                                            pere oi pe care să le adauge la fon­      hotărîţi să nu rămînă numai cu atît.                                                                                            ioane.
                                            dul de bază al întovărăşirii. Hotărîrea   In anul ce urmează, în urma chemării                                                                                            Potrivit comunicărilor făcute ne la data de 2 august 1958 -.
                                            întovărăşiţilor de a-şi consolida şi mai  consfătuirii de la Constanţa, toţi vor
                                            mult întovărăşirea se poate vedea şi      munci neobosit pentru ca proprietatea                                                                                           secţiei agricole regionale, rezul­
                                            prin aceea că ei vor mai adăuga în        lor obştească să crească şi mai mult,
                                            acest an la fondul de bază sumele de      îşi vor construi silozuri pentru furaje,                                                                                        tă că numai în raioanele Hune­ HUNEDOARA                     26,78% !
                                            bani ce vor fi realizate prin vînzarea    îşi vor cumpăra maşini şi unelte a-                                                                                             doara, Orăştie şi Alba, treieri­
                                            către stat a unei cantităţi de cereale    gricole astfel încît întovărăşirea „I
                                            ce reprezintă 2 la sută din întreaga      Iunie“ din satul Muncelu să prospere                                                                                            şul se desfăşoară într-un ritm       ORĂŞTIE
                                            cantitate ce se va obţine la treieriş.    continuu, să constituie exemplu demn
                                            Să nu mai vorbim de faptul că fondul      de urinat pentru toţi ţăranii muncitori                                                                                         mai satisfăcător.                                         24,67% j
                                            de bază va creşte şi prin adăugarea       cu gospodărie individuală şi pentru
                                            altor sume de bani ce vor fi realizate                                                                                                                                    Cărui fapt se datoreşie situa­
                                            din vînzarea unor cantităţi de lapte,     toate celelalte întovărăşiri agricole şl
                                            caş, brînză etc.                                                                                                                                                          ţia slabă a treierişului ? In nici ALBA            23,62% 1
                                                                                      zootehnice.                                                                                                                     un caz nu se mai poate invoca

                                                                                                                                  V. P.-                                                                              motivul că au fost ploi sau că                     20,02% J
                                                                                                                                                                                                                      nu s-au strîns snopii pe arii. SEBEŞ

                                                                                                                                                                                                                      Timpul a fost cit se poate de

                                                                                                                                                la Canalul Litcov (km. 9) din Delta Dunării unde altă­                frumos, iar griul s-a strîns a-      HAŢEG        16,25%
                                                                                                                                          dată nu exista nic>. o aşezare omenească, astăzi s-au construit             proape peste tot în stoguri. Du­      ILIA
                                                                                                                                                                                                                      pă cum s-a constatat, de data a-              15,80% J
                                                                                                                                                                                                                      ccasta se poate spune că orga­

                                                                                                                                          cantine şi dormitoare pentru muncitorii care lucrează la stuf. nizarea muncii pe arie, precum

                                                                                                                                          Noile dormitoare şi cantine au o capacitate de 150 de locuri. şi desele defecţiuni ce se ivesc BRAD 4,73%

                                                                                                                                                IN FOI O : Vedere de pe Canalul Litcov din Delta Dunării. la batoze, consiliile 'principa­
   4   5   6   7   8   9   10   11   12   13   14