Page 5 - 1958-08

PROLETARI DIN TOATE ŢĂRILE, UNIŢI-VĂI O nouă victorie a constructorilor hunedorenis

La bluming a fost laminat

wmulsocialismului PRIMUL LINGOU
Grăbiţi, corespondenţii de presă au trans­ cesului tehnologic prin cele 4 posturi de co­

ORGANAL COMITETULUI REGIONALP.MR- HUNEDOARAŞl ALSFATULUI POPULARREGIONAL mis in întreaga ţară vestea aceasta care a mandă. '(
3 venit¦să încununeze eforturile harnicilor con-
* structori ai laminorului bluming. In citeva Şi oamenii, constructorii ? Prin bluming, ţ
3 rmduri, transmise telefonic, ei au cuprins
3 victoria pe care constructorii o închină zilei începind de la tînărul brigadier venit aici din (

de 23 August. cel mai îndepărtat colţ al ţării şi pînă la L

Anul X Nr. 1127 Sîmbătă 2 august 1958 4 pagini 20 bani De mai multe săptâmini am trăit alături specialistul cu cea mai înaltă calificare, toţi
de ei marele eveniment. In special in ulti­
mele zile, constructorii au stai zi şi noapte au desfăşurat o muncă neobosită, au trecut ?
pe şantier, verificînd — pentru a cita oră ?
— fiecare agregat. Totul era făcut calm, cu peste greutăţi ce păreau de netrecut, pentru
siguranţa celor care-şi cunosc bine meseria.
a da în funcţiune această bijuterie a siderur­
După ce in seara zilei de 30 iulie a caut
Vesti de la minerii loc preludiul marelui eveniment — cuDlarea giei noastre la timp.
cajei de lucru la motorul principal, ziua de 1
Gheorghe Bocan, Ion Cornea, Victor Na-
j august a venit să încununeze eforturile reuni­
__________ > ___________________________________ zarie, Francisc Kremer, Arcadie Balint, Ion ţ-
te ale constructorilor de la I. C. S. Hune­
şi Gheorghe Oprea, Andrei Beer, Nicolae Şer- >
doara şi Trustul 4 construcţii Hunedoara.
din Lupeni ban, Ion llca, Ovidiu Veleharschi, sînt nume (¦
Înainte de amiază, lingourile, produs al ce­
Treierişul este pe terminate luilalt colos al siderurgiei noastre — oţelă- care ar face cinste oricărei cărţi de onoare. y
ria Martin nouă — au fost introduse în cup­
toarele adinei, unde treptat, sub flacăra al­ S-a lăsat seara. In hala puternic luminată 0
bastră a gazului metan, au început să se în­
Desfăşurînd cu avînt sporit munca ele recoltare şi treieriş, roşească. de zeci de becuri electrice şi refeldoare. de-a f
ţăranii întovărăşiţi din saiuS Lăpuşnic, raionul llia, au obţi­
nut în ultimele zile realizări însemnate. Sectorul IV B în fruntea concrete pentru fiecare lună în Timpul trece... După amiază. lungul căii cu role, pe pasarele, rezemaţi de
întrecerii parte. Pentru luna iulie, minerii
Astfel, pînă în ziua de 24 iulie, ei au terminat în întregi­ de aici hotărîseră să dea peste Hala, mai impresionantă ca niciodată, sub balustrade, cocoţaţi te miri pe unde, zeci şi
me recoltatul griului de pe toate cele 144 lia. cîte au fost însă- La sectorul IV B, de exem­ plan 200 tone de cărbune. Şi umbrele înserării pare încremenită. Peste tot,
mînţate. La data de 22 iulie s-a început de zor la treieriş. De plu, munca plină de avînt a mi­ aici, ca şi la sectorul IV B, mi­ constructori, laminatori. aşteaptă cu emoţie zeci de constructori şi laminatori, aşteaptă
atunci, se treieră, zilnic fără întrerupere cantităţi însemnate nerilor membri şi candidaţi de nerii şi tehnicienii au dat dova­ momentul în care cleştele macaralei va scoate
de grîu. După felul cum se desfăşoară în prezent munca la aria partid, precum şi a utemiştilor dă în prima jumătate a lunii de din cuptor lingoul de culoarea trandafirilor momentul în care primul lingou va trece prin (
jîntovărăşiţilor, sînt perspective ca treierişul să se termine în a făcut ca întregul colectiv să o oarecare lîncezeală, de lipsă şi-l va pune pe răsturnător.
cel mult două zile, ţinîndu-se mai ales seama de faptul că biruie greutăţile şi să arate că de disciplină. Gu lucrul acesta valţurile cajei de lucru. ţ»
pînă acum s-a treierat mai mult de 95 la sută din griul recoltat. ştie să întîmpine ziua mineru­ însă comuniştii sectorului nu Fără să vrem, gindurile ne duc înapoi la
lui aşa cum se cuvine. s-au împăcat. Sectorul lor, care acele zile in care au fost înfipţi în lunca, Sînt de faţă tovarăşii Ilie Verdeţ, prim- (
în iunie a dat peste plan 240 Cernei primii ţăruşi. Omul, minunat demiurg,
In ultimele zile sectorul a tone de cărbune, trebuia să-şi a făcut aici, pe meleagurile Corvinilor, ade­ secretar al Comitetului regional P.M.R. Hune- y
reuşit să iasă de sub plan ba respecte angajamentul şi pe lu­ vărate minuni.
să extragă şi o apreciabilă can­ na iulie. S-a stat de vorbă cu doara, Nicolae Gătanâ, director general al C
titate de cărbune în afara pla­ fiecare miner din sector, s-au a- Pentru a oferi imaginea proporţiilor aces­
nului. Dintre brigăzile care mun­ nalizat şi remediat cu această tei colosale construcţii, citeva cifre sînt su­ C. S. Hunedoara, Alexandru Cogan, director '(_
cesc cel mai bine se cuvine a ocazie o seamă întreagă de lip­ ficiente : 200.000 metri cubi pămint excavat,
aminti brigada de tineret a fron- suri şi... producţia a început să 57.000 metri cubi betoane simple şi armate general al I.C.S.H., muncitori, tehnicieni, in- (y
taliştilor condusă de Alexandru se îmbunătăţească. E drept că turnaţi, 1.600.000 cărămizi înzidite. Cifra 900
Furo, care şi-au depăşit cu 190 noua staţie de rambleu de la reprezintă metri liniari însumaţi de lungimea gineri. j-
tone de cărbune sarcina şi bri­ Ileana a ajutat mult abatajele L halelor cuptoare adinei, laminor bluming, la-
Recolte m ari m gospodăria colectivă gada lui loan Scheianu care a sectorului. Aşa se face Gă la 29 > minor profite mijlocii şi depozitul interme- La ora 21,30 bolta cuptorului adine este
extras în afara planului aproape iulie, pe tabla de onoare a mi­ C diar. Utilajul greu montat cîntăreşte 4.200
175 tone de cărbune. Prin fap­ nei, în dreptul sectorului I A tone. dată la o parte; o lumină puternică se re­
au fost înscrise peste plan 200
tul că minerii acestui sector şi-au tone de cărbune, exact atît cît Tehnica cea mai avansată şi-a spus aici varsă în hală făcînd să pălească puterea
prevede angajamentul. Minerii cuvîntul cu toată tăria. Mecanizare şi auto­
Colectiviştii din Cli­ plnă acum o cantitate aplicării metodelor a- depăşit şi acum sarcinile din brigăzile conduse de Vasile matizare a făcut ca munca omului să se re­ becurilor electrice. Cleştele macaralei prinde
nic, raionul Sebeş, au de 65.000 kg. grîu. grotehnice înaintate in Feher, loan Gotroază şi Ion Bră- ducă doar la supravegherea funcţionării pro­
treierat pînă în pre­ Colectiviştii au reali­ cultura griului, folosi­ de plan, dovedeşte că vor tianu se mîndreso acum cu fap- în ghiare lingoul incandescent şi lin de tot
zent griul de pe o su­ zat cu 300—400 kg. rii mijloacelor meca­
prafaţă de 40 ha. din la ha. mqi mult decit nizate, precum şi fap­ să-şi menţină şi pe mai departe îl depune în răsturnător. O apăsare de ma­ C
cele 85 ha. care au ţăranii muncitori cu tului că colectiviştii
fost însămînţale în gospodărie individuală. au făcut toate lucră­ locul de fruntaşi pe mină, loc netă, cupa ca de excavator a răsturnătorului ^
toamnă. Ei au strins Aceasta se daioreşte rile la timpul potrivii.
cucerit în urmă cu două luni. se apleacă, rolele prind să se învirteascâ şi

Şi minerii de fa I A şi-an după ce masa turnantă descrie un semicerc,
îndeplinit angajamentul
lingoul se îndreaptă spre caja de lucru a
Gînd după 1 mai, minerii din
laminorului.

M u n c ă în s u fle ţită Privirile tuturor urmăresc pline de emoţie

mersul lingoului. Cu fiecare fracţiune de se­

cundă distanţa dintre acesta şi caje se

Ţăranii întovărăşiţi din satul Brîznic Recoltele obţinute de harnicii întovă­ scurtează. Moment impresionant. O flacără
raionul Uia continuă să obţină în­ răşiţi sînt mult superioare celor obţi­
semnate succese în bătălia pentru strin- nute de ţăranii muncitori cu gospodă­ galbenă, puternică, vesteşte că la bluming
gerea recoltei. Terminînd secerişul, în- rie individuală din satele din jurul
tovărăşiţii din Brîznic au trecut de în­ Brîznicului. a început procesul de laminare.
dată la treieratul griului; Organizîn-
du-şi bine munca, pînă la data de Merită atenţie şî faptul că loti în- Uriaşul agregat, mîndrie a siderurgiei noa­
t august ei au treierat peste 97 la tovărăşiţii, pe măsură ce şi-au treierat
sută din grîul recoltat. grîul şi-au achitat, chiar la arie, toate stre, dovadă a prieteniei şi colaborării eco­
obligaţiunile către stat.
nomice cu Uniunea Sovietică, va dubla pro­

ducţia de laminate a ţării.

In istoria Hunedoarei, ziua de l august

1953/ a înscris o nouă pagină de glorie, o

S-au făcui a ră tu rile de vară nouă pagină de eroism a omului de azi.

Grîul şi orzul de pe cele 54 20 ha. cîte au fost însămînţate Lupeni au lansat cunoscuta lor tul că la succesul sectorului lor Acarul Sabin Popa
ha. cîte au fost însămînţate la în acest an cu borceag să fie se- chemare la întrecerea socialistă au contribuit şi ei cu 350 tone,
G.A.S. Lăpuşnic. a fost recoltat mânat grîu şi orz. In acest scop în cinstea Zilei minerului şi a 150 tone şi respectiv cu 135 tone Urnimcl cursurile şcolii de a- l-a ajutat în rezolvarea cu suc­ vate la timp de tînărul revizor
din primele zile cînd acesta a zilei de 23 August, colectivul de cărbune extrase peste plan cari de pe lingă staţia C.F.R. ces a sarcinilor pe linie de pro­ de ace. Ga membru in brigada
pe această suprafaţă s-au e- sectorului I A şi-a fixat, pe ba­

fost îndeajuns de copt. După nu- xecutat arăturile de vară. za posibilităţilor, angajamente din abatajele lor. Simeria, Sabin Popa se număra ducţie. artistică de agitaţie şi ca cursant

mai cîtcva zile de la recoltare, ______________________________ printre primii atît la învăţătu­ Exemplul comuniştilor, atît în la invăjămîntul de partid, eslc

respectiv pînă la data de 24 iu­ Mai multă grijă faţă de folosirea ră cît şi în munca practică. Ca­ rezolvarea sarcinilor de produc­ întotdeauna in frunte, iar în-
lie, s-a terminat şi treierişul. lificativul „bine" obţinut la' ter­ ţie, cît şi privind comportarea producţie este declarai fruntaş
fondurilor de as minarea şcolii’ a făcut să fie în societate, grija acestora faţă luni în şir.
Folosind raţional tractoarele privit cu încredere de către con­ de oameni, a făcut ca Sabin
şi atelajele gospodăriei, s-a reu­ O analiză făcută de către Gostranscoop, I.G.O. şi altele, dă, s-au depăşit ajutoarele de ducerea staţiei. Popa să ceară organizaţiei de Stagiul de candidat a expirat.
şit ca pînă în ziua de 29 iulie Consiliul sindical local la între­ atît organele sindicale, cit şi cele boală cu 6.400 lei pe perioada Sabin a prezentat biroului orga­
să se facă dezmiriştitul şi ară­ prinderile şi instituţiile din ora­ administrative şi medicale care martie-mai 1958 faţă de preve­ Iată-l deci pe Sabin, spre sfîr- P o rtre t nizaţiei de bază cererea pentru
turile de vară pe toate cele 54 şul Deva, a scos la iveală o se­ deservesc aceste unităţi au luat derile bugetare, iar numărul ri­ şitul anului 1954, după termi­ a fi primit in rindurile membri­
ha. de pe care s-a strîns recolta rie de fapte şi concluzii în ceea toate măsurile perttru folosirea dicat al zilelor de incapacitate bază a partidului să fie primit lor de partid. De curînd comu­
de grîu şi orz. In scopul extin­ ce priveşte folosirea fondurilor cu grijă a fondurilor de asigurări se menţine şi pe mai departe la narea şcolii, muncind cu sirgu- in rindurile candidaţilor de par­ niştii au luat în discuţie, cere­
derii culturilor de păioase pen­ de asigurări sociale şi felul cum sociale şi s-au ocupat îndeaproa­ inţă şi atenţie deosebită pentru tid. La primirea sa în rindurile rea lui, au analizat m.unca des­
tru anul viitor, conducerea gos­ organizaţiile sindicale se preo­ pe de sănătatea salariaţilor. această întreprindere. Depăşiri asigurarea siguranţei circula­ candidaţilor, comuniştii i-au a- făşurată în perioada stagiului de
podăriei a hotărît ca şi pe cele cupă de întărirea simţului de însemnate de fonduri, faţă de ţiei. Ca şi în şcoală, el se men­ predat munca, i-au dat sfaturi candidatură şi au apreciat-o ca
răspundere, de grija faţă de a- La întreprinderea minieră, buget, sînt şi la T.R.C.L.H., ţine mereu in frunte şi în pro­ tovărăşeşti şi au hotărît primi­ 'pozitivă.
Program artistic vutul obştesc. spre exemplu, numărul zilelor O.C.L. Aprozar, O.C.L. Alimen­ ducţie. rea lui in rindurile candidaţilor
de incapacitate a scăzut cu 812, tara şi altele, deşi condiţiile de de partid. Munca conştiincioasă in pro­
arie In urma controlului efectuat, realizîndu-se peste 40.000 lei e- muncă in aceste întreprinderi, încă din primul an de mun­ ducţie, strădania depusă pentru
reiese că, in general, în ultima conomii la ajutoare faţă de privite în comparaţie cu cele e- că, Sabin s-a dovedit ca un e- Astfel, spre sfirşitul anului ridicarea calificării profesionale,
Pentru oamenii muncii de pe vreme numărul salariaţilor bol­ perioada decembrie 1957 — xistente la alte întreprinderi ca : lement conştiincios in muncă. 1956, Sabin a devenit candidat a nivelului său politic şi ideolo­
ogoare brigada artistică de agi­ navi a scăzut, zilele de incapa­ februarie 1958. La Direcţia sil­ întreprinderea minieră, Bampo- In consţătuirile de producţie se de partid. Conducerea staţiei, a- gic, au fost apreciate aşa cum
taţie a Casei raionale de cultu­ citate de muncă, cit şi sumele vică de asemenea, sumele plă­ vorbeau numai lucruri bune des­ preciindu-i munca, l-a propus se cuvine şi organizaţia de ba­
ră din Orăştie a pregătit un plătite ca ajutoare s-au redus tite pe perioada martie — mai CORNF.L STOICA pre munca lui., fapt care a fă­ pentru autorizarea ca revizor de ză a hotărît primirea lui Sabin
frumos program. Artiştii ama­ şi ele. Aceasta demonstrează că 1958 au fost reduse la jumătate cut să fie declarat fruntaş in ace. Popa în rindurile membrilor de
tori vor interpreta cîntece axate in marea majoritate, organele faţă de perioada decembrie 1957 secretar al Consiliului sindical local producţie. partid.
pe transformarea socialistă a a- sindicale, administrative şi medi­ — februarie 1958. Situaţii ase­ Sarcinile încredinţate de către
griculturii cum sîn t: „La noi în (Continuare in pag. 3-a) In procesul de producţie el a organizaţia de bază sînt rezol­ MARIN VE1.EA
gospodărie“, „llenuţa tracto­ simţit din plin ajutorul comu­
rista“ şi altele. niştilor, al organizaţiei de par­ revizor de ace
tid. De multe ori tov. loan Moţ,
In cinstea fruntaşilor se va secretarul organizaţiei de bază, staţia C.F.R. Simeria
cînta „Să vii bade pe la mine“,
cale, îndrumate de către organe­ mănătoare există şi la alte în­

le de partid, au urmărit şi au treprinderi şi instituţii din oraş. - SE APROPIE ZIUA MINERULUI -
folosii cu chibzuinţă şi price­ Se constată însă multe de­
pere fondurile alocate de statul ficienţe datorită cărui fapt
şi „Ană dragă“, iar pentru co­ nostru democrat-popular pentru la multe întreprinderi nu­
daşi, „Marinică”. Veniseră cu toţii la consfătuirea de Petru Roman, Geza Fadei, Constan­ gadă să dea 2.000 tone peste plan rezultatele sînt destul de slabe. A- A
sănătatea şi odihna oamenilor mărul zilelor de incapacitate
Programul mai cuprinde dia- muncii. De pildă, la între­ este mare şi cum e deci şi firesc I) producţie — lotjftă brigada. Erau de tin lordăcuţâ, ajutorul de miner E- inlr-uii timp aşa de scurt este prea ceştia au rămas sub plan în iulie ou A
logul „Vezi aşa te vreau, voini­ prinderea minieră Deva, Di­ prevederile din buget sînt şi ele $ faţă şefii de schimb Constantin Cor- nache Anghelufă, vagonetarii Petru mult —¦ gindea el. Pină la urmă au 462 tone de cărbune.
A

ce“, poezia „Mi-e dor“ etc. recţia silvică, B. R. P. R., depăşite. La Centrofarm de pil­ $ codel şi Alexandru Nagy, minerii Soare, Florian Ciucea, în fine erau fost de acord cu toţii. Şi oamenii a- Erau mai mulţi în biroul sectorului -J
loţi prezenţi. Se făcea analiza mun­ veau încredere in şeful lor. II cu­ şi fiecare avea părerile lui. Cel mai T*
competent in a spune secretele suc- '*•
cii, se consultau şi discutau rezul­

tatele obţinute pe luna mai. Se fă­ noşteau bine. De cind îl primise can­ ceselor brigăzii lui Mujnai a fosi tot 4
cea o analiză mai profundă, se dis­ didat de partid, adică de prin luna şeful de sector. De la el am aflat că A
ianuarie, i s-a încredinţai şi condu­
cuta In amănunţime unele deficiente brigada aplică cu succes iniţiativa

in muncă. Ştiau cu toţii că rezulta­ cerea brigăzii de tineret. De afund lui Mihai Tucaciuc de la mina lor, ^

tele lor de la începutul anului şi pi- brigada a făcut multe isprăvi. A reu­ aceea de a da o tonă de cărbune $
nă atunci fuseseră foarie bune. /I- şit să extragă 3.593 tone de cărbune peste plan pe fiecare post şi in. fie- $

veau in fiecare lunămari depăşiri. în afara sarcinilor de plan în cursul care zi. Apoi că fiecare om foloseşte Y
In luna mai insă, au dai numai 129 acestui an; iar în cinstea zilei mine­ cu pricepere timpul de lucru, că fie- |

iotie de cărbune peste plan. Era ceva rului, în luna iunie a extras 874 care se prezintă la şut cu mult ina- $
neobişnuit in brigada lor. Şi mai era tone cărbune peste plan, iar în luna inte de a începe lucrul. Şi încă ceva ^

ceva: brigada trebuia să-şi ia un iulie, pină la 28 ale lunii, 648 tone am a fla t: este brigadă de tineret. ^
angajament in cinstea marilor sărbă­ peste pian.
* $

tori : 23 August şi Ziua mineru­ ‘Aflasem de la şeful sectorului I al Se apropie ziua minerului. Mai. sini $

lui. Aşa nu seputea. Au discutat minei multe lucruri bune despre bri­ numai citeva zile pînă cînd minerii fc
băieţii toate posibilităţile şi au luai gada lui Alexandru Mujnai. Şeful din întreaga ţară vor cinsti cu cete
hoiăriri. sectorului a dat un singur exemplu mai bune rezultate în muncă ziua f
pentru a arăta cît de bine muncesc tor. Atunci se va vedea cine a mun­
— Să ne angajămca in cinstea V

(,

marilor sărbători să dăm 2.000 de aceşti oameni. In iunie, trebuiau să cit cel mai bine, care sînt fruntaşii. ¦

lone peste plan — spuse unul. Cu dea 4,200 tone cărbune pe post şi au kBrigada condusă de Alexandru Muj­ *
siguranţă. că ne vom fine de cuvint. dat 6,400 tone pe post.
nai este una din multele care există

Cină vorbea se uita ţintă ta Ni­ Discuţiile s-au purtat multă vre­ în Valea Jiului. Poale că nu va fi

colae Mujnai, şeful brigăzii de tine­ me, deoarece un lucru nu era clar: prima pe bazinul carbonifer al Văii ¦
ret de la -sectorul 1 al minei Ani- cum de reuşesc aceşti harnici mineri. Jiului, sau poale nici prima de la ex­ 4

noasa, care lucrează ¦in dbaiajul- să aibă aşa de bune rezultate ? Aici ploatarea 'Aninoasa, dar va fi mindră ţ

cameră nr. 14. Mujnai îşi cunoştea ta sectorul 1, abatajul 15, lucrează că şi-a luat un angajament mare, pe L

oamenii foarte bine şi avea încre­ şi brigada lui loan Hoţea II care care l-a respectat. t

Laminorul bluming ce! mai mare laminor din ţară a inirat în funcţiune. Cuptoarele adinei, cofa de lucru, cilindri de lami­ dere mare în ei. Bar o singură bri­ are aceleaşi condiţii 'de. muncă, însă V. ALBQ l t

noare au prins viaţă* IN CLIŞ EU : Vedere generală de la bluming.