Page 3 - 1958-08

Nf. 1126
Pregătirea noului an de învăfămtri! „Pîn'la Ziuaminerului, s-nzis
de
Comitetul de partid de la mi­
na Petrila a încheiat de curind
¦prima şi cea mai importantă
etapă în pregătirea anului şcolar
a! învăţămîntului de partid
1958-59 — etapa înscrierii mem­
brilor şi candidaţilor de partid
în cercuri şi cursuri. Totodată
In această etapă s-a stabilit şi
numărul de cercuri şi cursuri
care vor funcţiona în viitorul an
şcolar şi s-au selecţionat pro­
pagandiştii care le vor conduce.
Pe baza indicaţiilor primite şi
a propriei experienţe, în pregă­
tirea noului an şcolar au fost
stabilite unele criterii deosebite
faţă de cele care au stat la baza
organizării învăţămîntului de
partid în anul trecut.
Pentru viitorul an de învăţă-
mînt, s-a preconizat ca cercu­
rile şi cursurile să fie create şi
să funcţioneze pe lingă organi­
zaţiile de bază.
Aplicarea acestei măsuri a fost
determinată de următoarele con­
siderente : spre deosebire de anii
din urmă, cînd dtntr-un cerc sau
curs făceau parte oameni din mai
multe organizaţii de bază, anul
acesta, membrii şi candidaţii de
partid, precum şi oamenii mun­
cii . fără de partid care vor stu­
dia în cadrul învăţămîntului de
partid deşfăşurîndu-şi activitatea
in cercul sau cursul creat pe lin­
gă organizaţia de bază din care
fac parte, vor putea fi mai uşor
mobilizaţi, li se vor putea crea
condiţii mai bune de studiu, vor
putea fi mai îndeaproape contro­
laţi şi ajutaţi.
O altă sarcină pentru reali­ Faţă de anul trecut însă, nu­ i 2 şi cauperist la Călan.
zarea căreia s-a muncit în eta­
pa actuală a pregătirilor a fost
aceea ca în învăţămintul de par­
tid să fie încadraţi toţi membrii
şi candidaţii de partid.
Primind cu satisfacţie măsura
referitoare la organizarea cercu­
rilor şi cursurilor in cadrul or­
ganizaţiilor de bază, birourile a-
cestora au muncit stăruitor pen­
tru ca noul an de învăţămînt să
fie. organizat cit mai bine.
Un exemplu de muncă con­
ştiincioasă in acest sens îl o-
feră organizaţia de bază nr. 6
al cărei secretar este tov. So-
mogyi Tuliu.
Aici au fost organizate: un
cere de economie concretă în
care s-au înscris 25 membri de
partid şi 4 tovarăşi din activul
fără d.e partid ; două cursuri spe­
ciale, unul pentru minerii şi
¦muncitorii care lucrează în sub­
teran, ca.rc. datorită specificului
muncii pot lua parte la şedin­
ţele cprsului numai după ora 15,
iar celălalt pentru cei de la su­
prafaţă care pot lua parte la şe­
dinţele cercului incepind de la ora
14, sectorul VI efectuînd pe lingă diştilor corespunzători, numărul
* <$ţ>
să stea în centrul atenjîei organizafiei de partid
In raportul C.C. al P.M.R. Ia Con­
gresul al II-Iea se arată că: „Redu­
cerea preţului de cost trebuie privită
ca o problemă centrală a întregii or­
ganizări a producţiei, trebuie să de­
vină o preocupare vie şi permanentă
a ministerelor, a direcţiilor generale, a a leului, şi deci la creşterea salariu­
conducerilor întreprinderilor, a orga­
nelor şi organizaţiilor de partid, a co­
mitetelor sindicale, a fiecărui om al
muncii şi în primul rînd a fiecărui co­
munist“.
De ce reducerea preţului de cost
are o însemnătate aşa de mare ? Se
ştie că preţul de cost al unul produs
se- compune din cheltuielile pentru ma­
terii prime, 'materiale, combustibil, e-
nergie electrică, din cotele de amorti­
zare, din salarii şi diferite adausuri
Ia salarii, precum şi din cheltuielile
pentru nevoile administrative şi gos­
podăreşti. Deci, în măsura în care
aceste cheltuieli sînt mai mici şi pre­
ţul de cost al produselor este mai scă­
zut. Reducerea preţului de cost depin­
de de contribuţia fiecărui muncitor şi
tehnician în parte şi a întregului colec­ organizaţia de bază, comitetul sindi­
tiv, la reducerea la maximum a aces­
tor cheltuieli în raport cu necesităţile
producţiei.
Fiecare procent cu care scade pre­
ţui de cost creează posibilităţi statu­
lui să investească noi sume pentru dez­
partidla mina
lucrările din subteran şi lucrări
la suprafaţa minei. In cele două
cursuri au fost încadraţi 44
membri de partid şi 12 tovarăşi
din activul fără de partid.
Pe lingă aceeaşi organizaţie de
bază a mai fost creat un cerc pen­
tru studierea Statutului P.M.R.
la activitatea căruia iau parte 9
candidaţi de partid.
Cu o singură excepţie, în pre­
gătirea viitorului an de invăţă-
mint de partid, a muncit bine şi
organizaţia de bază din sectorul
II subteran. Aici au fost create
un cerc de economie concretă
unde vor studia 13 membri de
partid, un curs special cu 18
membri de partid şi un cerc pen­
tru studierea Statutului cu 13
candidaţi. După cum se poate
vedea, biroul organizaţiei de ba­
ză nr. 2 nu a încadrat in învă-
fămint nici un tovarăş din acti­
vul fără de partid. Aceasta este
excepţia şi totodată lipsa de care
s-a amintit mai sus. Ea poate
fi insă îndreptată, avind în ve­
dere că pină la începerea noului
an de învăţămînt, mai este su­
ficient timp. Dar pentru ca în
învăţămînt să poată fi încadraţi
şi tovarăşi din activul fără de
partid, trebuie ca mai întîi să
existe acest activ şi ca el să-şi
trăiască viaţa, ceea ce constituie
o problemă discutabilă pentru u-
nele organizaţii de bază de la
mina Petrila.
mai pregătirile care s : făcut
pină acum aiată că acuma s-a
muncit mai mult şi mai bine. In
viitorul an şcolar, pe lingă or­
ganizaţiile de bază de la mina
Petrila vor funcţiona 3 cercuri
de economie concretă, 5 cercuri
pentru studierea Istoriei P.M.R.,
două cercuri pentru studierea ba­
zelor marxism-leninismului, un
curs seral anul II în limba ma­
ghiară, 8 cercuri speciale, cu 5
mai multe decît anul trecut şi
11 cercuri pentru studierea Sta­
tutului, cu 9 mai multe decît a-
nul trecut. In comparaţie cu si­
tuaţia din anul trecut, cînd au
funcţionat 18 cercuri şi cursuri,
în anul de învăţămînt 1958-59,
la mina Petrila vor funcţiona cu
22 mai multe cercuri şi cursuri.
Acest fapt a permis birourilor
organizaţiilor de bază să înca­
dreze în învăţămintul de partid
marea majoritate a membrilor de
partid, toţi candidaţii şi un în­
semnat număr de muncitori şi
tehnicieni nemembri de partid.
S-a depus multă străduinţă şi
pentru selecţionarea propagan­
V IA T A ®E P A R T ID
mpperna pipi 11 cosiai
voltarea diferitelor ramuri ale econo­
miei naţionale, in acelaşi timp redu­
cerea preţului de cost creează premi­
sele pentru reducerea treptată a preţu­
rilor de vînzare a mărfurilor, ceea ce
duce la creşterea puterii de cumpărare
lui real al oamenilor muncii.
¦j!r
In cele ce urmează ne propunem să
analizăm felul cum organele şl orga­
nizaţiile de partid şi conducerea uzi­
nei „Victoria“ — Călan luptă pentru
traducerea în viaţă a prevederilor pla­
nului de producţie în direcţia sporirii
producţiei, creşterii productivităţii mun­
cii şi reducerii preţului de cost al fon­
tei.
Comitetul de partid, comitetul de în­
treprindere şi conducerea uzinei „Vic­
toria" — Călan au întocmit un plan
de măsuri ce trebuie luate şi aplicate
în fiecare secţie a uzinei. Un aseme­
nea plan a fost întocmit şi de către
cal de secţie şi conducerea secţiei fur­
nale.
Unele din aceste măsuri au un ca­
racter permanent, altele au o durată
scurtă, iar unele o durată mai lungă.
Aşa. de pildă, se prevude mărirea ca­
pacităţii şi mecanizarea muncilor grele
la furnalul nr. J. Aceitsta se va face
DRUMUL SOCIALISMULUI Pag. 3
I I SlOj&a
De cîteva zile soarele dogo­ se construieşte. Am zimbit cu în­ şi Andor, şi Fritz, şi Lazăr, şi luminării satului
reşte nemilos. Şi aici, în inima găduinţă şi le-am răspuns că Hileagâ. Tînărul cel înalt îşi în­
n-au la ce se zori aşa, deoarece dreptă privirea spre mine. II re­ La căminul cultural din satul
cărora este aproape dublu faţă ¦munţilor, cauţi un umbrar sau abia cu o săptămînă în urmă cunosc. E un fost coleg de şcoa­ Galtiu, comuna Sîntimbru, se
de anul trecut. Propagandiştii au o jăcoritoăre oa să-ţi poţi con­ se efectuau lucrările de fundaţie lă — Pelru Borodi — azi cel desfăşoară o vie activitate.
fost propuşi de birourile organi­ tinua drumul. Pe o asemenea la nouă olădire cu patru aparta­ mai iscusit zidar. Văzîndu-mă
zaţiilor de bază, comitetul de căldură, ara pornit deunăzi pe mente pe care o execută mun­ notînd, acesta îmi spuse cu a- Directoarea căminului cultu­
partid (personal tov. Goadă A- teren. Mai aveam nevoie de cî­ citorii gospodăriei din fondul în­ ceeaşi veselie: ral, Iulia Bretoiu, a reuşit să în­
lexandru, secretarul comitetului teva date pentru a-mi complec­ treprinderii minei Aninoasa. Ga- jghebeze o brigadă artistică de
şi Gorboi Mihai), discutînd cu ta notiţele ca să scriu un repor­ do baci mă privi cu blîndeţe a- — Culegi mereu, scrii mereu agitaţie din 14 persoane care a
trecarfe în parte, fiind apoi confir­ taj. Dar n-am reuşit să-l scriu. poi adăugă : da‘, pe la restaurant nu te-am apărut pe scenele căminului cul­
Şi asta, tocmai pentru faptul că văzut nici cînd să „culegi“ ceva. tural din Galtiu, Goşlar şi Alba
trecînd pe vale în sus, atenţia — E adevărat că numai de Ai scrie nişte foiletoane... ma­ Iulia, cu program pe tema tran­
o săptămînă ne-am apucat de mă, mamă 1 sformării socialiste a agricultu­
lucru, Har se vecie treaba c-ai rii.
maţi de adunările generale ale mi-a fost atrasă de un grup uitat că angajamentul nostru e Zidarul avea dreptate... N-am
organizaţiilor de bază. de oameni din curtea gospodă­ să 'dăm apartamentele în folo­ trecut să culeg nimic de la res­ O serie de întovărăşiţi au fost
riei de locuinţe. M-am apropiat sinţă de Ziua minerului. evidenţiaţi pentru munca depusă
Pregătirile efectuate pînă a- să aflu ce robotesc aici aceşti taurante...Dar ca să nu mă dau pe ogoare, şi au fost criticaţi
cum constituie fără îndoială o oameni, pe asemenea arşiţă. Peste cîteva minute mă aflam bătută i-am răspuns rîzînd: cetăţeni care nu şi-au executat
bază sigură pentru succesul vii­ Gado-baoiy unul din veteranii în locul unde cu o săptămînă în
torului an şcolar in învăţămintul gospodăriei de locuinţe, obser- — Mi-am planificat chiar azi contribuţia în muncă. Au fost
de partid la mina Petrila. Fără vîndu-mi nedumerirea, se apro­ urmă asistasem la munca împle­ să trec pe la restaurant, dar
îndoială că va mai trebui mun­ pie şi vocea-i domoală, îmi spu­ tită cu voie bună a colectivului m-am răzgîndit văzîndu-te pe ti­ criticate de asemenea şi obice­
cit serios pentru ca succesul lu> se că sînt grăbiţi să execute gospodăriei de locuinţe care e- ne aici. Ştii, aş pierde poanta
să fie pe deplin asigurat. ohiar în acea zi scheletul de fier feditau primele lucrări de fun­ foiletonului. iurile rele ale tinerilor oare au
al centurii de beton necesară daţii ale unei clădiri cu patru a-
T. TITIRCA in zidului pentru clădirea ce partamente. Nu mică mi-a fost Petrica rîde, rîde cu poftă, a- stricat aparatul de radio de la
uimirea' cînd am văzut că în poi, oprindu-şe, spuse oftînd :
Ieri muncitor - azi faţă am o clădire ridicată în căminul cultural, colectivul de
roşu, deasupra căreia era fixat — Apoi să ştii că pin’ la
deja cofrajul pentru turnarea Ziua minerului s-a zis cu horin- redacţie al gazetei de stradă
oă. Pînă nu dăm gata clădirea
asta nu ne lasă inima să gus­ pentru neschimbarea articolelor
tăm măcar un deţ. Şi întoreîn- la zi şi multe altele.
Conferinţele ţinute în cadrul
căminului cultural de către di­
maistru jurnalist centurii. In interiorul clădirii, au-se către ortaci, adăugă: rectoarea căminului, tehnicianul
sus pe schele, zidării nu pridi­ — Daţi-i fest, feciori, că mă agricol şi alţi tovarăşi, au con­
tribuit din plin la educarea oa­
deau o olipă. Compartimentarea tem că uit gustul horind!. menilor.
Băieţii însă nu aşteaptă în­
Comunistul Marcel Semciuc Gu acest prilej, comuniştii ? clădirii creştea văzîrad cu ochii. Echipele de joc, cor şi teatru
demnul ortacului. Ei lucrează de care s-au produs pe scena că­
este un om obişnuit, îndrâgos- care-l primiseră cu cîtva' timp | Şi odată cu zidul, creştea şi minului cultural din Mihalţ, au
zor. Pină şi tinerii Matei, But­ descreţit adesea frunţile ţărani­
tit de meseria in care lucrează înainte în rîndurile lor, i-au ce- ; bucuria deputatului Mihai Ba- narii, Tokacs şi Koman de la lor muncitori din comună. Mult
transportul cărămizii, nu mai interes în interpretarea roluri­
şi pentru care s-a pregătit te- rut să nu-i facă de ruşine în ? cinschi, conducătorul tehnic al prididesc. Şi nici Ivan şi Stoi­ lor au depus tin erii: Traian
Tomşiţa, Vasile Potopea, Emil
meinic în anii în care a urmat şcoală, să nu le înşele încrede- ? gospodăriei, care îndruma mun­ ca de la prepararea mortarului,
nu rămîn mai prejos. E atîta în­
cursurile şcolii profesionale de rea ce i-au acordat-o şi să de- ^ ca neîntrecuţilor zidari. sufleţire şi voie bună, incit nu
poţi să nu-i admiri şi să nu le
ucenici. pună toată stăruinţa pentru. Un tînăr înalt, cocoţat pe urezi spor, pentru a-şi respecta
Dornic să cunoască cit mai a-şi însuşi cunoştinţele ce se ţ schela din dreaptă, îl tot lua în
bine tainele meseriei de fuma- uor preda in şcoală. Marcel a ? răspăr pe Valea, un ortac ce nu
tist şi să devină astfel un mun- promis că va dovedi prin fapte ^ sta o clipă locului.
\ citor cu cunoştinţe profesionale că merită încrederea ce i-a fost ţ — Dăi zor, fîrtate, c-ăpoi cine
? multilaterale, el a lucrat mai acordată. Şi s-a ţinut de cu- f o fi mai fălos ca tine în apar­ unul din cele mai frumoase an­ Curta, Cornel Barbu, Silvia Sil-
ţ întîi ca ajutor cauperist, apoi vînt. | tament nou, la Ziua minerului. gajamente ale anului. veşatn, Silvia Potopea, învăţă­
toarea Virginia Boţea şi alţii.
ţ ca încărcător la fumatul nr. 1, Cursurile şcolii de maiştri j Cei din jur rîd. Rîde şi Milik, LICIU LUCIA
| ajutor cauperist la furnalul nr. le-a început în anul 1955. Anii f
s-au scurs unul după altul. A |
I La ţoate locurile de muncă venit şi anul 1958, ultimul an ţ Pe urmele unui deputat destoinic
[ unde a fost pus să lucreze, el de şcoală. Au început exame- *
a dovedit multă pricepere şi nele de absolvire. Marcel s -a ;
iniţiativă, îndeplininclu-şi cu pregătit temeinic in vederea a- ? In aceste zile oa să poţi sta zorii zilei, a trecut pe la fiecare dădea unele indicaţii unui grup
de vorbă mai pe îndelete cu de­ cetăţean îndemnîndu-i să meargă de muncitori. Din carnetul de no­
cinste sarcinile de producţie in- cestui bilanţ al unei activităţi j putatul David Cernat din cir­ la treieriş. Doi dintre ei. Pe­ tiţe al deputatului am extras
cumscripţia 25-a a oraşului tru Zdrenghiuţ şi Avram Balo- două cifre privind executarea lu­
credinţate şi remareîndu-se ca de 3 ani de şcoală. | Sebeş, eşti nevoit să te scoli cu mirean, au tost primii care au crărilor pe acest drum : 400 m.c.
mult 'înainte de răsăritul soare­
un muncitor de nădejde. Ca tir- Examenele teoretice, cit şi | lui sau să-l aştepţi seara lîrziu Oameni ai zilelor pietriş transportat şi nivelat şi
cînd vine acasă. In caz contrar, 1 noastre 1.600 m liniari de şanţ refăcut
mare a acestui fapt şi pentru cele practice, au fost luate cu î va trebui să te ţii toată ziulica
pe urmele lui. treierat, obţinînd în aceeaşi zi şi in Întregime.
a-i da posibilitatea să-şi ridice calificative bune. La proiectul $ chitanţa nr. 1 la predarea pro- Am aflat apoi şi alte lucruri im­
Aşa ne-a informat la statul duselor contractate cu statul.
şi mai mult calificarea profe- de diplomă a obţinut nota 10, ¦ popular orăşenesc, atunci cînd portante din activitatea deputa­
am întrebat despre ' deputatul După ce a organizat convoaie­ tului David Cernat. In circum­
sională, a fost recomandat de la susţinerea proiectului nota t le pentru transportul păioaselor scripţia sa, de pildă, are un co­
la arie şi a boabelor la baza de lectiv de sprijin format din Ma­
către organizaţia de partid şi 9 şi la examenul practic a luat ţ recepţie, am aflat că deputatul rfa Dan, Ioan Micşa, Liviu Gli-;
David Cernat s-a îndreptat spre ga şi Maria Ordean. Acest co­
conducerea secţiei furnale pen- tot nota nouă. ,| strada Poştei (tot sectorul său lectiv se îngrijeşte în permanen­
de activitate) pentru a vedea ţă de menţinerea curăţeniei pe
tru a urma o şcoală de maiştri După terminarea şcolii, Mar- î cum merg lucrările de pavate. străzile circumscripţiei, de ame­
Aici, din cauza lipsei de piatră, najarea zonelor verzi, de curăţi­
cu o durată de 6 luni ce func- cel Semciuc s-a întors la uzina j lucrările mergeau cam cu înce­ rea canalelor pentru scurgerea
tineală. Dar, deputatul a găsit apei şi altele. Bineînţeles că in
iiofia în cadrul uzinei. , de unde a plecat şi acum fa ce! soluţia pe loc. Luînd legătura cu aceste acţiuni colectivul amintit
conducerea unei întreprinderi din are sprijinul permanent al ale­
După terminarea acestei şcoli' o lună şi jumătate practică la ţ David Cernat. N-am aşteptat pî­ oraş, a cerut acesteia un ca­ gătorilor.
nă seara tîrziuv Am pornit' in mion şi în două ore piatra ne­
şi ca urmare a rezultatelor ob- furnalul tineretului ca ajutor de » căutarea lui. cesară a fost transportată la lo­ Deputatul David Cernat, ne-a
•*ţinute în însuşirea cunoştinţelor maistru. Brigada a treia de la ţ cul destinat. Apoi, din nou la informat apoi şi despre unele
i teoretice şi a celor practice, i- acest furnal al uzinei „Victo- , In primul rînd am încercat drum. probleme ale muncii sale de vii­
* au fost încredinţate sarcini de ria" Călan, condusă de mai- j să-l Păşim la sfatul nooular o- tor, ca amenajarea drumului ce
| tot mai mare răspundere pe li- strat comunist lonaşcu Muriiea- î răşenesc, unde îndeplineşte func­ Cînd ajungem în drumul Dala duce la terenul sportiv-pe o lun-;
i nie de producţie. A îndeplinit nu, în care lucrează şi ¦Marcel, $ ţia de şei al serviciului gospodă­ deputatul David Cernat tocmai gime de 200 m., săparea unui
f funcţia de şef de echipă la gra- este o brigadă fruntaşă pe sec- j rie. Un funcţionar ne-a informat şanţ pentru scurgerea apei pe
L nularea zgurii şi apoi pe cea ţie. că a tost pe aici, şi-a pus la strada Avram Iancu etc.
ţ de maistru de şarjă la încărca punct problemele de serviciu, a-
Marcel Semciuc, care a im- i poi a plecat spre aria instalată I. MANEA
rea furnalelor. plini-t i..n....a.c..e..s.t__a_n__v_ir_s_t_a de T24 i pe locul numit Ruzga de care
Pentru a-i da prionssiibhiilliitfantfepan anni, an dHeonveaniti, dria.ntionriîtiăZi iînncrpe--1ţ răspunde în această perioadă.
dorii şi sprijinului acordat d e :
să-şi desăoîrşească pregătirea către comunişti, organizator al f Cînd am ajuns la arie, bato­
teoretică şi practică, organiza- producţiei — maistru Jurnalist. | za mergea din plin. Era alimen­
ţia de narticl şi conducerea sec- El a dovedit prin fapte că a ; tată continuu pe ambele părţi.
jiei l-au recomandat, iar condu- meritat încrederea ce i s-a a- j Responsabilul de arie, Ioan 0-
cerea uzinei l-a trimis să urme- cordat de către comuniştii or-1 pincaru, ne-a informat că aceas­
ze cursurile şcolii de maiştri ganizaţiei de bază de la secţia $ ta este opera deputatului David
siderurgişti cu o durată de 3 furnale. Cernat care, cu mult înainte de
î ani de la Hunedoara.
toreşte faptului că la intrarea în uzi­ raţia capitală a acestui cauper se pu­ tone fontă. De asemenea, din cauza
nă, cocsul nu se cîntăreşte şi nu se iau tea construi un furnal nou. opririlor neplanificate s-au pierdut în
probe pentru a i se stabili umidita­ primul semestru 852 tone fontă şi în
tea. După calculele făcute numai din Alte cauze constau în faptul că, ter- acelaşi timp s-au înregistrat 485 ore
această cauză, uzina înregistrează pa­ rninîndu-se hematita O.F., nu s-au luat de mers încetinit.
gube de peste un milion lei anual. măsuri pentru a fi înlocuită cu un alt
în anul viitor, odată cu intrarea fur­ cupera înainte de a se lua această minereu de calitate corespunzătoare, Comitetul de partid, organizaţia de
In al doilea rînd, neexecutarea la din care cauză consumul de minereu bază de la furnale, împreună cu con­
nalului în reparaţie capitală. Alte mă­ măsură. Tot în această perioadă, con­ timp a reparaţiilor capitale la caupe- Krivoirog a crescut cu 5 kg. pe tona ducerea uzinei şi a secţiei, trebuie să
rul nr. 1 şl tărăgănarea lucrărilor de de fontă, iar consumul de calcar cu treacă neîntîrziat la o analiză temei­
suri prevăd repararea cauperetor nr. sumul de minereu pe tona de fontă montare şi darea în exploatare ă su­ 36 kg. pe tonă. nică a felului cum s-au tradus în via­
flantei Sultzer, de către I.C.S.H., a ţă unele măsuri prevăzute în plan, de
1 şi 2, montarea şi punerea în func­ a fost redus cu 3,5 Ia sută, procentul dus la creşterea consumului de cocs Unele greutăţi au fost provocate şi ce unele care puteau fi înfăptuite mai
pe tona de fontă, deoarece debitul şi de mina Teliuc care nu a respectat sînt încă numai pe hîrtie şi împreună
ţiune a suflantei Sultzer, asigurarea de declasate a foşt redus cu 1,9 la temperatura aerului suflat în furnal, granulaţi a şi a livrat ancherită prost să mobilizeze toate forţele de care dis­
este sub debitul şi temperatura nece­ prăjită, deşi conţinutul de fier al mi­ pun pentru îmbunătăţirea situaţiei Ia
stocurilor necesare de materii prime şl sută, iar indicele de utilizare a furna­ sară. Astfel, introdueîndu-se mai mult nereurilor s-a încadrat în norme. O secţia furnale, în vederea reducerii
cocs în furnal, pentru ă suplini lipsa substanţiale a preţului de cost al fon­
materiale, ridicarea calificării profesio­ lelor s-a îmbunătăţit cu 1,01 la sută. de temperatură a aerului suflat, a dus vină o poartă şi conducerea uzinei tei.
la diminuarea producţiei, deoarece în­
nale a muncitorilor şi tehnicienilor, or­ Acestea sînt realizările şi ele merită cărcătura metalică a şarjei se micşo­ pentru că nu a trimis întotdeauna mi­ Considerăm că nu trebuie să-l mul­
rează în raport cu cantitatea de cocs nei Teliuc cocs mărunt, de calitate ţumească faptul — deşi acesta este un
ganizarea de schimburi de experienţă să fie subliniate. introdusă în furnal peste consumul bună, pentru prăjirea ancheritei aşa' succes şi un merit al întregului colec­
normal. cum s-a angajat prin contract. tiv — că indicii planului de producţie
între brigăzile de furnalişti, organi­ Problema se pune însă nu numai în al uzinei pe primul semesiru au fost
Conducerea I.C.S.H., care s-a anga­ De asemenea, sînt unele lipsuri şi realizaţi şi că există o corelaţie jus­
zarea întrecerii pe profesii etc. a produce mai mult, ci şi cu ce preţ jat prin contract să execute repara­ în aprovizionarea, depozitarea şi sor­ tă între ei. Colectivul uzinei „Victo­
ţiile la caupere şi cele de montare şl tarea minereului. Dacă în ce priveşte ria" Călan şi-a realizat planul pe a-
Care este situaţia în momentul de de cost se obţine această producţie. dare în exploatare a suflantei Sultzer, aprovizionarea cantitativă a furnale­ nul 1957 cu multe luni înainte de ter­
poartă o mare răspundere pentru tă­ lor se prezintă bine, în ce priveşte rit­ men. Ba mai mult, colectivul secţiei
faţă la secţia furnale a uzinei „Vic­ Situaţia preţului de cost al producţiei răgănarea peste măsură a acestor lu­ micitatea sînt încă lipsuri. Materiile furnale a obţinut de cîteva ori steagul
crări. Pentru suflanta Sultzer s-a sta­ prime, deşi s-a stabilit, nu se depozi­ roşu ,de fruntaş pe ramură. Această
toria" Călan în ce priveşte preţul de la secţia furnale nu este deloc îmbu­ bilit ca termen de dare în folosinţă, 1 tează separat pe sorturi şi calităţi, dovedeşte că la Călan sînt oameni
februarie, apoi termenele au fost arnî- lucru ce provoacă neajunsuri în mer­ harnici şi hotărîţi, care ştiu să se a-
cost al fontei ? curătoare. Preţul de cost a fost de­ nate mereu. A fost stabilit apoi ca sul furnalelor. chite cu cinste de sarcini. Nu ne în­
ultim termen 18 iulie, dar nici acesta doim de faptul că şi de astă dată,
In primul semestru al acestui an, păşit în primul trimestru cu 20,54 lei nu a fost respectat. Lipsurile ce se manifestă la furnale comitetul de partid, organizaţia 'de ba­
deşi furnaliştii au întîmpinat mulle pe tona de fontă, iar în trimestrul 11 puteau fi în bună măsură lichidate ză de la furnale, conducerea întreprin­
greutăţi, ei ati reuşit să dea peste plan cu 64,09 lei pe tona de fontă. Cauperul nr. 1 a fost oprit pentru prin forţe proprii, dacă exista mai deri şi a secţiei, mobilizînd toate for­
reparaţii capitale încă din luna august multă preocupare. Insă, aşa cum s-a
460 tone de fontă cenuşie. Au fost Care sînt cauzele? Creşterea preţu­ 1957, dar lucrările au fost aşa de arătat, cele mai multe greutăţi sînt ţele, punînd în valoare resursele inter­
mult tărăgănate de către I.C.S.H., că provocate de faptul că l.C.S.H. a ne­
obţinute succese în ce priveşte valo­ lui do cost se datoreşte depăşirii con­ glijat în mod nepermis executarea lu­ ne, aplicînd cu consecvenţă măsurile
de-abia spre sfîrşitul acestei luni cau­ crărilor, la care s-a angajat, ceea ce
rificarea lăuturilor. Dacă anul trecut sumurilor specifice şi unor greutăţi face ca şi în prezent furnalele să aibă elaborate, vor re.uşi să învingă greu­
perul a putut Intra în perioada de în­
s-au recuperat 56 kg. lăuturi pe to n a , de ordin tehnic în exploatarea raţio­ un mers redus şi în mod special fur­ tăţile pe care le au.
călzire. In timpul cît a durat repa­ N. BAD1U
de fontă, anul acesta, în primul se­ nală a furnalelor. De pildă, în tri­ nalul nr. 1, care numai în perioada
mestru, recuperarea acestora a crescut Ia mestrul II, consumul specific de cocs 1—20 iulie, a răm as. sub plan cu 294
87,7 kg. pe tona de fontă. Aceasta se da- a fost depăşit cu 67 kg. pe tona de fon­
toreşte măsurilor luate pentru ca lău­ tă, iar la materii prime cu 232 kg. pe
turile să nu mai fie încărcate în va­ tonă. Depăşirea consumului de cocs
goanele cu murdărie şi duse pe haldă, pe tona de fontă se datoreşte în pri­
ci să fie depozitate într-un loc bine mul rînd procentului mare de umidi­
stabilit şi reintroduse în furnal. In a- tate al cocsului, care, după analizele
cest fel s-a ajuns să se recupereze, făcute, s-a constatat că are 6 umidi­
în primul semestru, cu 1.440 tone fon­ tate de 7 la sută în loc de 4 la sută
tă din laufuri mai mult de cît se re­ cît prevăd normele. Acest lucru se da­