Page 7 - 1958-08
P. 7

m-.'V v - -••w •

Mf. 1127                                                                                                                                                                                                                                                    Pap'. 3

O NOUĂ

PREMIERĂ

   Peste cîteva zife echipa artis­                                                                                                                                         ondtirilof de asigurări socia
tica a Casei de cultură din O-

răştie va prezenta în premieră          Zilele acestea, cooperativelor              ţinut cooperativa de invalizi               lecţii după comandă au lucrat ex­                  (Urmări din pag. l-a)         bilu-1 şef, pentru a se constata           al unor contabili care fac plata
spectacolul in titu lat: „O serbare  meşteşugăreşti din regiunea Hu­                „Munca nouă“ din Alba Iulia, co­            clusiv cu materialele clientului                                                 legalitatea datelor înscrise în            ajutoarelor fără a cere ca certi­
la estradă“. Programul cuprinde      nedoara li s-a înmînat cîfra de                operativele meşteşugăreşti „Mo­             cu toate că Uniunea regională            toc, sint mult mai uşoare. Cu           certificatul de boală. Salariatei          ficatele medicale să fie complec­
un bogat repertoriu de cîntece       control pentru întocmirea proiec­              ţul“ din Baia de Griş, „Pro­                Ie-a pus la dispoziţie stofe de          toate acestea, fondurile sint de-       Elena Popa i s-a plătit de exem­           tate, calculate şi verificate.
şi dansuri. Orchestra de estradă     tului de plan pe anul 1959. Cu                 gresul“ din Alba Iulia şi altele.           calitate superioară. Magazinele                                                  plu ajutor pentru tratament bal­
va executa „Mă dusei la horă-n       această ocazie, tov. Leontin Blă-i                                                         de desfacere ale cooperativelor             Se desprinde în mod clar că          near: pe 18 zile deşi certificatul            Şe impune ca organele .sindi­
sat“, două melodii bănăţene,                                                           Rezultate slabe ]a majoritatea                                                    la întreprinderile mal sus ară­         cu nr. 17.897 era eliberat numai           cale, administrative, medicale,
                                                                                                                                                                         tate, organele sindicale şi admi­       pentru 16 zile. Cu nimic mai bine          muncitorii şi funcţionarii să ia
doina „Ciobănaşul“, „Invîrtita jan, preşedintele U.R.C.M. a indicilor de plan au înregistrat „Moţul” din Baia de Griş şl                                                 nistrative au privit cu multă u-        nu s-a procedat nici la alte în­           atitudine hotărîtă, necruţătoare,
                                                                                                                                                                         şurinţă modul de acordare al            treprinderi cum sînt întreprin­            faţă de orice manifestare contra­
de Ia Geoagiu“, „Aurica turnă- prezentat un referat cu privire cooperativele meşteşugăreşti din „Progresul” Alba Iulia au tost                                           ajutoarelor de boală, că aici e-        derea drumuri II, I.R.T.A.,                ră intereselor celor mulţi, să de­
                                                                                                                                                                         xistă încă simulanţi, oamenii           O.C.L. Alimentara, O.C.L. In­              maşte şi să tragă la răspundere
toarea”, „M-am îndrăgostit de        la situaţia îndeplinirii planului              Simeria şi Sebeş.' Vorbitorul a             slab aprovizionate, numărul sor­         care pentru a-şi rezolva o serie        dustrial, I.A.R.T. şi mai ales la          pe toţi acei care pun mai presus
                                     Ia indicii principali pe semes­                scos în evidenţă principalele cau­          timentelor fiind foarte limitat.         de interese personale se dedau          O.C.L. Aprozar, unde s-au plă­             interesele lor personale decit in­
tine Moscovă" etc. îşi vor da        trul I al anului curent. Din a-                ze care au contribuit la slabele            Cooperativele cu unităţi de tîm-         la folosirea nejustă a fondurilor       tit ajutoare de boală pe certi­            teresele clasei muncitoare, care
                                     naliza făcută a reieşit că planul                                                          plarie-mobilă au neglijat înde­          de asigurări sociale. Astfel, s-a       ficate în alb.                             vor să muncească mai puţin şi
concursul 10 solişti, printre ca­    producţiei globale a fost înde­                realizări. Astfel, cooperativele cu         plinirea planului la mobilierul          constatat că în multe întreprin­                                                   să primească de la societatea
re Văii Aiuzan, Traian Sîrbu,        plinit în proporţie de 111 la su­              unităţi de piele — încălţăminte             după comanda. Neglijarea deser­          deri majoritatea certificatelor de         O lipsă care se manifestă la            nouă, pe care o construim, cit
Ioan Viu, Nelu Popa şi alţii.        tă, producţia marfă în proporţie               — n-au dat atenţia cuvenită pre­            virii populaţiei a avut loc şi în        boală nu sînlt semnate şi apro­         multe întreprinderi şi care a dus          mai mult.
                                     de 108 Ia sută, iar planul lucră­              lucrării deşeurilor din piele, une­         cadrul prestărilor de servicii ne­       bate în şedinţă de către comisia        la depăşirea nejustificată a fon­
   Echipa de dansuri, compusă                                                       le cooperative preferind să intre           industriale.                             de asigurări sociale. Nu se ana­        durilor de asigurări sociale, este            Comitetele de întreprinderi şi
din 6 dansatori, va prezenta         rilor cu caracter industrial pen­              în go! de producţie său să orien­                                                    lizează în parte, fiecare certifF       nfeinstruirea la timp a co­                instituţii trebuie să se preocupe
dansul Periniţa, dansul ilorăre-     tru populaţie în proporţie de                  teze cooperatorii cizmari înspre               Printre măsurile mai importan­        cat, pentru a se vedea dacă tre­        misiilor de asigurări socia­               în mod deosebit de îmbunătăţi­
selor, dans colhoznic ş.a. Pro­      108 îa sută.                                   alte activităţi.                            te care vor avea un efect pozi­          buie să fie plătit sau nu, dacă         le. Ba mai mult, la unele                  rea activităţii lor în domeniul
gramul va fi complectat cu mo­                                                                                                  tiv asupra îndeplinirii planului         respectivul salariat a fost bolnav      întreprinderi, comisia de asigu­           asigurărilor sociale, să dea do­
mente vesele.                         Realizări mai imoortante a ob­                  Majorifateâ centrelor de con-             pe anul 1958 şi crearea premise­         sau a simulat boala etc. Spre           rări este formată dintr-un singur          vadă de combativitate şi simţ
                                                                                                                                                                         exemplu, la I.C.R.A., certificate­      om (responsabilul comisiei) fără           de răspundere în gospodărirea
                                                                                                                                lor realizării sarcinilor de plan        le din luna ianuarie 1958 a tov.        ca organul sindical să se preo­            fondurilor pe care statul le pune
                                                                                                                                                                         Mîndreanu Teodor, eliberate de          cupe de atragerea în munca de              ¦la dispoziţie pentru ocrotirea
Prea multe ore de mers redus                                                                                                    sporite pe anul 1959, s-a reco­                                                  asigurări sociale a unui larg              sănătăţii oamenilor muncii.
                                                                                                                                mandat conducerilor de coopera­            către dr. Demeni din Lupeni,          activ obştesc.
                                                                                                                                                                         a lui Ieremia Ioan, eliberat de                                                       Toate organele sindicale, in
                                                                                                                                tive, printre altele, lărgirea spa­      dr. Cornel Valista din Haţeg, a            La întreprinderile care au de-'         strînsa colaborare cu medicii şi
                                                                                                                                                                         lui Anghelina Iacob, semnat de          păşiri de fonduri şi un număr              administraţia întreprinderilor şi
          l a s e c ţ i i l e d e f u r n a l e ţiilor de producţie, amenajarea                                                                                          dr. Turcu din Deva şi altele, nu        prea mare de îmbolnăviri, cele             instituţiilor, trebuie să acorde
                                                                                                                  atelierelor de producţie în ve­                        poartă semnătura comitetului de         mai multe cazuri sînt din rîndul           atenţia cuvenită măsurilor igie-
                                                                                                                                                                         întreprindere şi nu sînt ştam­          muncitorilor care deţin pămînt,            nico-sanitare la locul de muncă,
   Registrul de urmărirea opera­     întregi de mers redus la furna­                deşi s-au luat anumite măsuri,           i  derea iernii, punerea în funcţiu­        pilate. Cu toate acestea, ele. s-au     sau de la sate care, prin „bună­           în vederea asigurării unor con­
tivă a producţiei oferă pe lingă     le.                                            trebuie să dea serios de gîndit             ne a utilajelor neîolosite şi am­        plătit. Şi calculul ajutoarelor         voinţa“ sau superficialitatea cu           diţii care să determine scăderea
aspecte îmbucurătoare şi situaţii                                                   conducerii secţiilor, direcţiei teh­        plasarea lor pentru asigurarea           de boală s-a făcut uneori greşit.       care unii medici acordă scutiri            simţitoare a numărului de zile
care sint de naitură să pună pe         Principala cauză însă, constă               nice a combinatului şi conduce­             cantităţii fluxului tehnologic, fo­      Iată de pildă un exemplu care           pentru îmbolnăviri, simulează              de incapacitate din cauza îmbol-'
gînduri. Dacă oţelariî, cocsarii     in lipsa de debit. Furnalul 3,                 rii acestuia.                               losirea pe scara largă a materia­        dovedeşte acest lu cru : tovară­        boala şi obţin certificate medi­           năvirilor.
şi laminatorii Combinatului si­      spre exemplu, a mers mult timip*                                                           lelor din resurse locale şi a de­        şului Constantin Cornescu i s-a         cale.
derurgic Hunedoara au la rubri­      doar cu jumătate din debitul ne-                  Se impune urgentarea repara­             şeurilor industriale, executarea         plătit ajutor de boală pe lunile                                                      Grija atentă ca toţi sa­
ca realizări la zi însemnate can­    cesar. Furnalul 4 de asemenea.                 ţiilor suflantelor încă defecte,            de confecţii şi mobilier ţărănesc        martie şi aprilie în proporţie de          In ce priveşte munca organe­            lariaţii să-şi primească la timp
tităţi de produse peste plan, nu     La furnalele 5-6 orele de mers                 întreţinerea tehnică a acestora             cu specific local, dezvoltarea re­       100 la sută la eîştigul realizat        lor administrative şi medicale,            drepturile cuvenite constituie o
aceiaşi lucru se poate spune des­    redus, din cauza lipsei de aer                 in condifiuni mai bune. Un cu-              ţelei de deservire a populaţiei          anterior, fără a se ţină socoteală      din controlul efectuat a reieşit           sarcină de mare importanţă pen­
pre secţiile furnale.                suflat, se ridică la aproape 360               vînt de spus, şi nu lipsit de gre-'         etc. *                                   de salariul tarifar.                    că multe lipsuri şi deficienţe în          tru toate conducerile de intre-'
                                     ore în numai 25 de zile.                       utale în această problemă, îl                                                                                                eliberarea şi plata ajutoarelor            prinderi şi instituţii, pentru
   La secţia l-a furnale (furnale­                                                                                              In cadrul discuţiilor purtate,              La C.L.D.C. plata ajutoarelor        de boală se datoresc atitudinii            ţoate organele şi oirggnizaţiile
le 1-4), data de 28 iulie mar­          Lipsa de debit se datoreşte                 are şi energeticul şef al combi-                                                     de boală se face cu multă super­        lipsite de simţul de răspundere            sindicale, pentru fiecare om al
chează un minus de producţie         deselor defectări a suflantelor.                                                           preşedinţii cooperativelor au ară­       ficialitate, fără ca certificatele                                                 muncii.
de 617 tone fontă ; la secţia- Il-a  Funcţionînd cu palete lipsă, nu                natuluii,                                                                            să fie controlate de către comi­
(fumatele 5-6) un minus de 615       pot satisface necesarul de aer.                Ştiut fiind faptul că reduce­ tat unele greutăţi privind apro­                       tetul de întreprindere şi conta-
tone. Urmărind pe zile situaţia      al furnalelor, fapt ce impune re­              rea mersului furnalelor diminu­ vizionarea cu materiale, şi-au
în care planul a fost îndeplinit,    ducerea mersului acestora. In                  ează producţia de fontă şi a- însuşit lipsurile semnalate şi s-au
se constată că furnaliştii de la     repetate rînduri s-a trecut la de­             y-înd în vedere restanţele atît angajat să îndeplinească şi să
furnalele vechi au făcut faţă sar­   servirea mai multor furnale de                 din semestrul I cît şi din luna depăşească planul în curs, iar
cinilor doar în primele 13 zile      către aceeaşi suflantă, lucru                  iulie, se face necesară luarea prin măsurile ce le vor lua, să
ale lunii. Cei care deservesc fur­   care a dus la perturbări în pro­               tuturor măsurilor posibile pen­ asigure de pe acum îndeplinirea
                                     cesul tehnologic.                              tru â se pune odată la punct planului pe anul 1959.
                                                                                                                                                      NICOLAE DONOVICI
                                                                                    problema funcţionării normale
                                                                                                                                                                                                                 Şantier hunedorean
nalele 5-6, abia în zilele de 8, Situaţia care încă persistă, a suflantelor.                                                                          corespondent

9, 10 şi J2 au reuşit să-şi înde­

plinească sarcinile de plan zil­                                                               ¦«¦**o< -»»< *r***« i
nice.
                                        Prin munca lor,                                                                         la masa de lucru printre menghine,       zan pentru reparaţii ca ridicata a ti­     De citeva zile în cadrul Combina­       şi vîrste: furnalişti, aglomeraforişti,
   Printre cauzele care au dus îa    cazangiii scrin o carte                                                                    şuruburi, piuliţe şi alte piese, mun-    nei locomotive — în limbajul cazan­     tului siderurgic din Hunedoara pă-         elevi ai şcolii profesionale, construc­
această stare de lucruri se nu­                                                                                                 ciiori frunlaşi ca Petru Hălălai şi      giilor, să se dea în plus o locpmo-     mîntul este răvăşit, nivelat sau încăr­    tori etc. Cei peste 200 de furnalişti lu­
mără şi mersul redus al agrega­               O nouă zi, o nouă jilă în calendar    ioare şi tuburile de fum. Cazangiii         Gheorghe Bătrlna terminau armătura       iică cu R.R.                            cat cu lopeţlle de miinile „brigadieri­    crau la amenajarea terenului de lingă
telor respective. La secţia I-a,           — 29 M ie 1958. In voluminoasa Idr       Ioan, Neamţu şi Viorel Cărpinişan,          fazanului. Peste puţin timp, trebu­                                              lor" în basculante care nu mai pridi­      secţia construcţii metalice. Printre ei
furnale bunăoară, în perioada              carie, cazangiii scriu cu litere mari    însufleţiţi de strigătul şefului lor de     iau să preia. cazanul de la echipa          Ciudaţi mai sini şi cazangiii, tiu   desc cu transportul. Aici e un adevă­      am recunoscut pe renumiţii muncitori
1-28 iulie s-au înregistrat 7 ore          o nouă pagină. In această zi, cioco­     echipă, accelerau ritmul de mandri-         cazangiilor şi să înceapă montarea       prea vreau să spună toiul dintr-bdd-    rat şantier. Şi totuşi ceva îl deose­      Constantin Siniteanu, Ioan Prodan,
de mers redus la furnalul I, 153           iul muncii lor era mai intens.           nare a ţevilor fierbătoare. Ei îl în­       armăturii.                               iă. Ei z ic i                           beşte de celelalte. In primul rînd nu      Ioan Iacob şi alţii, care cu cîtva timp
ore la furnalul 2, 307 la furna­                                                    ţelegeau bine pe Cornel Ardeleanu,                                                                                           vezi cărămizi, cofraje sau alte materiale  înainte de venirea pe „şantier” ela­
lul 3 şi 185 la furnalul 4.                   Intr-un colţ al halei imense, un      ştiau că peste puţin timp trebuiau             La 29 iulie, cazanul locomotivei         — Realizări "măi M ii, şi apoi..;    de construcţii. Apoi, ca brigadieri sînt   boraseră noi şarje rapide peste plan.
                                           grup de oameni roiau in jurul unui       să dea cazanul de locomotivă la             324.562 trebuia dat. Era ultimul ca­     „laudă".                                însăşi muncitorii marelui combinat. Ei     Aici erau preocupaţi cu nivelarea ci
   furnalele 5 şi 6 de asemenea            corp uriaş de formă cilindrică. Unii     montare.                                    zan din planul lunii iulie. După cum                                             s-au angajat ca prin muncă voluntară       încărcarea a cît mai mulţi m.c. de no-
au mers redus un număr mare                dispăreau înghiţiţi de gura uriaşă                                                   se vede, muncitorii de la secţia a          Abia clnd am părăsit hala, trecînd   să schimbe înfăţişarea combinatului.       mînt. La vreo 10 minute de la în­
de ore. In perioada 1-25 iulie             a cazanului, alţii apăreau, strigau        In timp ce cazangiii lucrau înfier-       ll-a, cazangerie, şi-au terminai pia­    printre cazane, grămezi dé elementé                                                ceperea lucrului, între furnalişti por­
s-au înregistrat 163 ore de mers           ceva şi iarăşi se făceau nevăzuţi.       bintaţi la terminarea lucrărilor de         nul lunar înainte de termen, reali-      de supraîncălzire şi nu mai ştiu ce        In această acţiune muncitorii de la     nise o întrecere neoficială.
redus la furnalul 5 şi 257 ore la          Prin zgomotul surd de ciocane, hu­       cazan propriu-zise, tn altă parte a         zînd 11,4 unităţi echivalente şi dînd    piese şl şuruburi, şeful de echipă      combinat sînt organizaţi pe secţii şi
furnalul 6.                                ruit de macarale, zumzet de maşini       secţiei a ll-a cazangerie, într-un a-       15 cazane de locomotivă şi două ca­      Cornel Ardeleanu ne-a şoptiţi           sectoare de muncă, prestînd muncă vo­         In mod tacit cel pesie !00 de aglo-
                                           pneumaiice, se desluşea un strigăt:      ielier, echipa de moniatori d lui Tra­      zane verticale. Echipa lui Constantin                                            luntară numai în orele libere prin ro­     meratorişti, care nivelau terenul din a-
   Cauzele orelor de mers redus            — „Băieţi, daţi-i bălaie, mai repede,    ian Irimic execuia ultimele lucrări         Niţă şi-a terminat planul mai înainte.      — Noi né-am luat angajamentul        taţie. întreaga lor activitate este co­    propierea căminului, se grăbeau să. le-o
sint multe. Aşa spre exemplu,              mai repede... Hai / Acum vine din        de armătură.                                La 29 iulie a irecut deja la progra­     ca în cinstea lui 23 August să li­      ordonată de un comandament.                ia înainte. Printre ei erau mai mulţi
mersul greoi, cu agăţări, a fur­           nou Traian, ce să-i faci, are şi el,                                                 mul de pregătire pe luna august, Ia      chidăm complect căderea locomotive­                                                tineri. Am aflat apoi că brigada din
nalelor 5-6 a determinat în pe­            omul, dreptate 1                            La masa de lucru, bălrlnul monla-        lucrări de construcţii de cazan. Pe      lor in termen de garanţie în com­          Lucrul a început în ziua de. 25 iu­     care fac parte fruntaşii în producţie
rioada 1-11 iulie 8 ore de mers                                                     tor Francisc Bula execuia cu aten­          şantierul cazangeriei au înfiat 7 ca­    partimentul ţevi ficrbăloare. De alt­   lie. Pînă acum un număr de 2.900 mun­      Florea Enache, Vasile Vessa şi alţii a
redus la furnalul 5 şi 5,20 ore               $i... cazangiii lui Cornel Ardeleana  ţie reluşareă urnii aparat de purjare,                                               fel, acesia nu éslë un lucrd noii       citori au transportat şi nivelat în cele   venit pe „şantier“ compactă şi că a
la furnalul 6. Tot la furnalul 6                                                                                                zane din pianul lunii viitoare, dintre   pentru noi. Echipa mea în trimestrul    7.000 ore muncă voluntară peste i.000      trecut Să lucreze în sectorul cel mai
acest fapt a provocat reducerea            începeau să lovească mai puternic        iar alături de el, Eugen. Stîrcu a-                                                  I a avut cele mai mulle locomotive      m.c. pămînt.                               greu. Basculantele care deseryeau a-
mersului cu peste 19 ore în pe­                                                                                                 care patru sint „atacate".               căzute în termen de garanţie pe De­                                                ceastă brigadă formau uri dute-virio
rioada 19-25 iulie.                        pereţii golemului. neînsufleţit. In in­  ranja un cot de supapă de siguran­                                                   partamental C.F.R.                         Intr-una din după-ainiezile acestor     fără să aibă un pic de răgaz.
                                                                                                                                   Harnicii muncitori de la secţia ll-d                                          zile am găsit la lucru peste 800 de
   Defecţiunile de natură elec­            feriorul lui se montau ţevile fierbă-    ţă. Pretutindeni, in micul atelier —        cazangerie şi-au luat angajamentul          Faţa i-a fost luminată dé tin zim-   muncitori. I-am surprins chiar în mo­         Lîngă noua oţelărie i-am găsit la
trică, defectarea frînei de sigu­                                                                                                                                        bet. Era satisfăcut şi mîndrn de e-     mentul cînd îşi părăseau locurile de       lucru pe mezinii „şantierului“, elevii
                                                                                                                                că în cinstea zilei de 23 August să      chipa sa. l-ani împărtăşit bucuria,     muncă şi se îndreptau spre „noul şan­      şcolii profesionale. Erau vreo ,40 la nu­
ranţă, a vagonului cîntar sint                                                                                                                                           iacii, prin acelaşi zimbet.             tier“. Erau oameni de diferite profesii    măr. Sectorul de activitate le-a fost re-
                                                                                                                                dea pesie planul de producţie, un ca-
alte cauze care au provocat ore                                                                                                                                          . GH. SANDU IORDACHE

                                     »4*4  « » " 4 <«&»«••                                                            •** * » ¦ # * » * • * •••» ¦ i  - **•»*••¦“»‘-•ô* .

                                                                                                                                                                                                                                                            partizat după puterile lor de muncă.

                                                                                                                                                                                                                                                            Şi lucrau băieţii ca nişte adevăraţi oa­

                                      ID)IE!PAiemiiD)                                                                                                                    cerea timpilor de mers redus al           Lipsurile ce se manifestă în             meni în vîrstă. Ba mai mult, Nicolae
                                                                                                                                                                         furnalelor şi respectarea strictă       activitatea secţiilor furnale nu           Roman,. Gheorghe Amşeru şi Dumitru
Cind problemele producţiei nu sint                                                                                                                                       a graficelor de opriri pentru re­       sînt ele neînlăturat. Greşeala con­        Bimbirică, care sînt fruntaşi Ia învă­
                                                                                                                                                                         paraţii ; experimentarea aprovi­        stă în faptul că atît comitetul            ţătură, s-au luat şi aici la întrecere.
          ^in at6 enjUiDa organBizad tBeiD de| S bazaVf                                                                                                                  zionării şi evacuarea furnalelor        dc partid al combinatului cît şi           La sfîrşitul lucrului ei au raportat că
                                                                                                                                                                         pe bază de grafice săptâm înale;        organizaţiile de bază nu s-au în­          în cele 3 ore şi jumătate au nivelat
   Sporirea necontenită a produc­    ţia I-a furnale în primul semes­               concret ce trebuie făcut pentru             pentru îndreptarea lucrurilor.           şcolarizarea muncitorilor şi teh­       grijit de la început de buna orga­         pămîntul pe o suprafaţă de 200 îri.p.
ţiei de fonia, îmbunătăţirea ca­     tru al anului trecut şi în primul              sporirea producţiei, îmbunătăţi­            Deşi în cursul lunii iunie s-a a-        nicienilor în scopul ridicării ca­      nizare a muncii pentru îndepli­
lităţii şi reducerea preţului de     semestru al acestui an, consta­                rea calităţii şi reducerea preţu­                                                    lificării lor profesionale; redu­       nirea prevederilor acestei hotă­                       ‘V :s" " ’ % MANEA
cost al acesteia sînt sarcini de     tăm că în timp ce în primul se­                lui de cost al fontei. Aşa, de pil­         nalizat de către comitetul oră­          cerea' consumului de materii pri­       rîri nu s-au ocupa't de populari­
mafe răspundere ce stau în faţa      mestru al anului 1957 această                  dă, biroul organizaţiei de bază             şenesc de partid felul cum se            me, materiale şi energie ; redu­        zarea largă a acestor prevederi             De ce sfau baiozele
organizaţiilor de bază de la sec­    secţie a dat singură peste pre­                de la secţia I-a furnale s-a măr­           desfăşoară munca pentru înfăp­           cerea rebuturilor sub limitele ad­      şi de mobilizarea tuturor acelora
ţiile furnale ale combinatului si­   vederile planului aproape 8.000                ginit doar să prelucreze aceas­             tuirea acestei hotărîri, constatîn-      mise ; reducerea pierderilor de         care sînt chemaţi să lupte pen­                    fa Turdaş?
derurgic din Hunedoara.              tone de fontă, în primul semes­                tă hotărîre într-o adunare gene­            clu-se cu acest prilej ’că numai         materii prime şi materiale eto.         tru înfăptuirea sarcinilor şi nu
                                     tru al acestui an a dat circa                  rală a organizaţiei de bază, du­            din cauza opririlor şi a mersu­                                                  a exercitat un control sistema­               La aria întovărăşirilor şi ţă­
   Cum s-au achitat aceste orga­     900 tone.                                      pă care a pus-o la dosar şi a               lui redus al furnalelor s-au pier­          Gu toate acestea se constată         tic şi calificat la faţa locului de        ranilor individuali din comuna
nizaţii d~ bază, pînă în prezent                                                    uitat de ea. Nefiind ajutată şi             dut, în primele cinci luni ale           însă că organizaţiile de bază nu        muncă.                                     Turdaş funcţionează două bato­
de Sarcinile ce le revin pe linie    ' Care sînt' cauzele răfnînerii în             îndrumată, această organizaţie              anului curent, aproape 7.000 tone        s-au mobilizat pentru înfăptuirea                                                  ze. Iniţial, această orientare a sfa­
de producţie ? Trebuie să spu­       urm ă? Pe lîngă diferite deficien­             nu şi-a întocmit un plan de mă­             de fontă, că la secţia iT-a furna­       măsurilor indicate, nu-şl exercită         Organizaţiile de bază de la             tului popular a fost bună întru-
nem de la început că ele au          ţe dc ordin tehnic în funcţiona­                                                           le depăşirea consumului de aglo­         dreptul de control asupra con­          furnale trebuie să fie mai mult            cit aplicarea ei în practică era
făcut prea puţin în această di­      rea agregatelor, de unele lip­                 suri în care să prevadă ce va               merat este de 45,66 lei la tona de       ducerilor tehnico-administr'âtive       îndrumate şi ajutate ca în adu­            menită să ducă ia terminarea
recţie şi ca urmare, despre re­      suri ce s-au manifestat. îft apro­             face ea pentru traducerea în via­           fontă, cît şi alte deficienţe, to­        ale secţiilor şi nu trag la răs­       nările lor să analizeze periodic           grabnică a treierişului. Pc par­
zultate nu se poate vorbi decît      vizionarea fufnalelor cu materia­              ţă a sarcinilor ce-i revin, nu a            tuşi' măsurile pentru înlăturarea         pundere pe cei care se fac vi­         cele mai importante probleme ale           curs însă s-au ivit unele .defi­
in mică măsură. Acest lucru es­      le în cantităţi insuficiente, ră-              organizat popularizarea largă a             lipsurilor întîrzie să se vadă.           novaţi de existenţa anumitor 'de­      procesului ele producţie, să-şi e-         cienţe care îngreunează atinge­
te dovedit de . altfel şi de rezul­  mînereâ în urmă se datoreşte şi                prevederilor acestei hotarîri în                                                      ficienţe. Aceasta face ca consu­       xercite cu competenţă dreptul de           rea scopului propus. Astfel, dato­
tatele nesatisfăcătoare obţinute     faptului' că organizaţiile de bază             rîndul muncitorilor, inginerilor şi            Astfel se explică şi faptul că         murile specifice să fie depăşite,      control asupra activităţii condu­          rită faptului că munca fa această
în producţie, în primul semes­                                                      tehnicienilor în scopul de a-i lă­          cele două secţii, în Ioc să lichi­        să se mai facă încă risipă de ma­      cerilor secţiilor şi astfel să-şi          arie nu este organizată, 'tra n ­
tru al acestui an.                   de aici nu nu pus în centrul ac­               muri pe aceştia de importanţa               deze cu lipsurile, să pună capăt          teriale şi rebuturile să nu fie re­    îndeplinească rolul de conducă­            sportul se face în mod defectuos
                                     tivităţii for problemele produc­               îndeplinirii sarcinilor ce le re­           rămînerii în urmă, ele dau me­            duse pc măsura posibilităţilor e-      tor al întregii activităţi pe locul        batozele sînt nevoite să funcţio­
   De pildă, colectivul secţiei I-a  ţiei-; ele nit au analizat cauzele             vin.                                        reu înapoi. Din cauza mersului            xistente şi, ca urmare, preţul de      de producţie,.                             neze pe rînd. De pildă în ziua
furnale a reuşit, învingînd mul­     care dau naştere la deficiente şi                                                          redus al furnalelor şi a altor                                                                                              de 29 iulie una din batoze nu a
te greutăţi, să dea peste planul     nu au-luat măsuri corespunzătoa­                  Această- situaţie se 'datoreşte          deficienţe de ordin tehnio, aces­         cost pe unitate de produs în Iog          Furnăfiştii pot şi trebuie să li­       funcţionat timp de 0 ore întru-
primului semestru aproape 9d0        re pentru' înlăturarea lor.                    atît comitetului orăşenesc de               te secţii au rămas sub plan şi                                                                                              cît nu era alimentată din cauza
tone fontă, iar colectivul sec­                                                     partid, cît şi comitetului de par­          în prima jumătate a acestei luni.         să scadă, creşte.                      chideze cu rămînerea în urmă.              lipsei de transport a păioaselor
ţiei a II-a furnale a rămas dator       Organizaţiile 'de bază de la                tid al combinatului care nu au                                                                                                                                          de pe tarlale la arii. Acest lu­
cu aproape 2.000 tone. Această       secţiile a I-a şi ă Il-a furnale               luat imediat măsuri pentru asi­                In hotărîrea Biroului Gomite-             Organizaţia de bază şl con­         Sarcina ce o au, aceea de a da             cru se întîmplă în timp ce în sa­
Situaţie nu poate mulţumi pe ni­     nu s-au străduit să traducă în                 gurarea controlului îndeplinirii            tului regional de partid s-a indi­        ducerea secţiei a Il-a furnale                                                    tul Rîpaş aparţinător comunei
meni. Dacă facem o comparaţie        viaţă hotărireă Biroului Comi­                 hotărîrii, pentru dezvăluirea ne­           cat ca măsuri pentru sporirea             manifestă o slabă preocupare           în acest an 10.000 tone fontă              Turdaş nu s-a treierat încă nici
între realizările obţinute de sec­   tetului regional- 'de partid 'din                                                          producţiei de fontă reducerea             pentru continuă îmbunătăţire a                                                    un bob. Credem că sfatul popu­
                                     martie ă.c., care indică în mod                ajunsurilor, luîn’cl pe loc măsuri          consumurilor specifice — redu­            calităţii fontei şi reducerea pro­     peste plan, este pe deplin reali­          lar nu se orientează just 'în di­
                                                                                                                                                                          centului de rebuturi, deşi pentru                                                 recţia organizării ' temeinice a
                                                                                                                                                                         aceasta nu este nevoie de mă­           zabilă. Aceasta au dovedit-o în­           muncii la arii.
                                                                                                                                                                          suri care să depăşească posibi­
                                                                                                                                                                          lităţile secţiei.                      săşi realizările lor din anul tre­

                                                                                                                                                                                                                 cut şi furnaliştii nu odată au a-

                                                                                                                                                                                                                 rătat că ştiu să-şi îndeplinească

                                                                                                                                                                                                                 sarcinile încredinţate.
   2   3   4   5   6   7   8   9   10   11   12