Page 2 - 1958-08
P. 2

Pasr. 2                                                                                                            ' dpimul sociAusMur.ai                                                                                                                                                                      Nr. 1120

Studeqfi                                          la                                                                                                                                                                                                        e silei apei

  'An de an, Combinatul side­ canică din Timişoara şi alţii./                                                                                                                                                                                                     Ca să ajungi la Haţeg, din Berthelot, ai două posibilităţi:
rurgie „Gh. Gheorghiu-Dej“ din La şcoala profesională, s-a/                                                                                                                                                                                                 Ori ţii drumul care împarte satul in două, drept înainte, ori te
                                                                                                                                                                                                                                                            abaţi pe dreapta şi mergi pe poteca 'ce străbate hăţişurile de pe

Hunedoara, cunoaşte sute de pus la dispoziţia practicanţilor^                                                                                                                                                                                               marginea apei Galbena. Când soarele de oară te dogoreşte cu

studenţi repartizaţi de diferite un club cu mese de şah şi două^                                                                                                                                                                                            căldura lui zăpuşiloare, poteca de pe jiruL apei te atrage să in­

facultăţi, pentru a-şi efectua mese de tenis. Pentru stu­                                                           S-a ales comitetul de                       de discuţii şi de alegerea noului                      Bţtcurîa muncii                      tri în hăţişurile răcoroase .Alunei, pe drumul comunal Berthelot
                                                                                                                     conducere al clubului                      comitet de conducere al clubului                                                                Haţeg, rareori se oăd călători. Mai toţi preferă cărarea um­
.practica.                            diu, lo stau la dispoziţie douăj                                                                                          compus din 11 tovarăşi. Ca pre­                     LUPENI (de la subredacţia
                                                                                                                      TEIUŞ (de la şubredacţia                  şedinte a fost ales comunistul                   noastră voluntară). Cu fiecare             broasă, care oferă privelişti minunate.
   In acest an au sosit cîteva săli de curs, tot la şcoala pro-1                                                   noastră voluntară). Zilele trecu­            Ştefan Fuga. Nedelcu Constan­                    izbţjidă cîştigată, omul se bucu­                Şi tot mergînd pe Valea Galbenei, lăsincl in urmă holdele
grupuri, alcătuind ufi riumăr de fesională, cu 80 locuri, precurm                                                  te, la clubul C.F.R. Teiuş a avut                                                             ră. Bucuriile fac viaţa mai fru­
                                                                                                                   loc o adunare sindicală în ca­               tin, şeful staţiei, Nicolae Trifan,              moasă, mai plăcută.                        de griu şi porumb, intilrieşti o grădină de legume şi zarzavaturi,
219 studenţi de la facultăţi di­ si biblioteca şcolii. Tot pentru/                                                 drul căreia s-a analizat munca                                                                                                           cum rar se găsesc în raionul Haţeg. De sub frunzele late ale
                                                                                                                   educativ-culturală a ceferiştilor.           şeful depoului de locomotive, Va-                   Un prilej de o deosebită bucu­          vrejului, ies la iveală dovlecei lungi de o palmă — două, castra­
ferite.                               cunoştinţe practice, în ziua de\                                             Raportul a fost prezentat de pre­            sile Bictai, şeful reviziei de va­               rie au avut sondorii şantierului           veţi fragezi, iar varza a început să-şi siringă frunzele in căpâ-
                                                                                                                   şedintele comitetului sindical —                                                              Lupeni din cadrul întreprinderii           ţinl de 2-3 ori mai mari ca pumnul. In altă parcelă, roşiile au
L In prima perioadă, de aclima­ 18 iulie a.c., s-a organizat Oi                                                    Vintilă Tîrtescu — şi a cuprins              goane, şi alţi participanţi la şe­               de explorări din localitate in             dat în galben, gata, gata să se coacă. Peste tot, pe cele 30 de
                                                                                                                   date bogate asupra activităţii               dinţă s-au angajat să sprijine pe                ziua de 28 iul-ie, cînd au forat           ha. cit line grădina, zarzavaturile sînt bine întreţinute, dove­
tizare, s-a făcut o vizită prin excursie la mina Ghelar, unde)                                                     culturale şi a lipsurilor care mai           viitor mai insistent activitatea                 primii cm. in contul lunii au­             dind că aici lucrează oameni harnic:, şi pricepuţi in legumi-
Secţiile combinatului cu toţi studenţii au văzut diferite mM                                                       există. Raportul a fost urmat                                                                 gust.                                      cultură. Ghiar aşa şi este. Cele 30 de hectare ale secţiei legu­
‘Studenţii practicanţi, explicîn-                                                                                                                               culturală din Teiuş. Ca primă                                                               micole Berthelot, aparţinătoare de G.A.S. Sîntămăria-Orlea sînt
da'-li-se procesul tehnologic, al     nereuri de  fier — materia .pri-/                                                                                                                                            Ziua minerului este intîmpina-           sub supravegherea priceputului brigadier legumicol Laurenţiu
                                      mă pentru   furnalele combina-5!                                                                                          măsură s-a hotărit lărgirea co­                  tă de sondori cu cinste.                   Tisu — maistru legumicol — cum îi spun oamenii. Tinărul Lau­
tuturor agregatelor. Apoi, a ur­      tulul.                                                                                                                    rului de la 60 la 120 de membri.                                                            renţiu Tisu este omul care a organizat munca la această secţie
mat instructajul de protecţia                                                                                                                                                                                       îndeplinirea lunară a planu­            şi tot el a coordonat toate lucrările. După indicaţiile lui, zilieri
                                                                                                                                                                                             A. OŢOIU            lui de producţie la acest şan­             ca Graţian Man, Ana Mihrt, Ioan Stanciu, conducătorii de a-
muncii ce prezintă un interes                     IUE MIHAIŢA
                                                                                                                                                                                                                 tier a devenit o tradiţie de care
deosebit şi pe care trebuie să-l                  corespondent

cunoască fiecare practicant din

combinat. După aceea, sra or-(

gănîzat o şedinţă specială, la!                                                                                                                                                                                  muncitorii, inginerii şi tehnicie­         telaje Adam Diaconu şi Ioan Botoloagă, au lucrat pămintul
                                                                                                                                                                                                                 nii nu vor să se despartă. De              folosind cele mai înaintate metode. De altfel, dacă înaintezi
Din activitatea întreprinderiicare au participat conducători,                                                                                                                                                    18 . luni sondorii şantierului îşi         tot pe cărarea din marginea apei-, intîlneşti pe cei trei zilieri,
                                                                                                                                                                                                                 realizează şi depăşesc consecu­            recoltind varză, dovlecei şi castraveţi.
af combinatului şi în care s-aJ                                                                                                                                                                                  tiv planul de producţie. Secre­
                                                                                                                                                                                                                                                                  Mai în fiecare zl, la baraca secţiei legumicole din Ber­
întocmit un program dezilnic dej industrie locală „6 August“ din Petroşani                                                                                                                                       tul succeselor în producţie, con­          thelot, vine cîte un camion şi pleacă încărcat cu legume şi zar­
                                                                                                                                                                                                                 stă in organizarea bună a mun­             zavaturi, care iau calea magazinelor Aprozar, a cantinelor, şco­
pradică, ţinîndit-se seama de'                                                                                                                                                                                                                              lilor sau spitalelor. De pe aceste 30 de hectare, unde lucrează
                                                                                                                                                                                                                 cii in dragostea cu care se mun­           brigadierul Tisu, pînă acum au fost recoltate şi livrate peste 15
specificul •combinatului.             In anul 1949 a luat fiinţă în Valea lului de trai al celor ce muncesc. An prinderii în ceea ce priveşte rezolva­                                                           ceşte pe şantier.                          tone de ceapă, varză, dovlecei, cartofi de vară etc.

   In decursul practicii, studen-' Jiului Întreprinderea de industrie'loca­                                        de an capacitatea de producţie a în­         rea unor probleme ce depăşesc com­                                              GR. GOANŢA
ţii s-au conformat întocmai pro-, lă „6 August“ cu sediul la Petroşani.                                            treprinderii s-a mărit, s-au creat noi       petenta conducerii întreprinderii, cum
                                                                                                                   secţii, s-au predus tot mai multe sor­       ar fi de pildă obţinerea unor clădiri
                                                     La început era o întreprindere modes­                         timente de mărfuri de larg consum.           mai corespunzătoare pentru anumite
                                                                                                                   Astăzi, întreprinderea dispune de un a-      secţii, clădiri necesare în vederea des­
gramului fixat şi îşi însuşesc i tă cu cîteva secţii şi cu o activitate

Zi de zi noţiunile practice ÎDî restrînsă. Avea un atelier mic de mo-

secţiile în care au fost repar-Sbilă, o fabrică de sifon, cîteva gatere telier de tîmplărie model, care fabrică făşurării unei mai bune activităţi.

tizaţi. S-aU remarcat în modişi darace. Această întreprindere a fost diferite tipuri de mobilă apreciată mult Am prezentai în mod sumar                                                                          L A PETROŞANI
deosebit tovarăşii: Mlhai @urou-)crcată în SC0Pul asigurării unei cît mai de oamenii muncii. A luat fiinţă o cîteva aspecte din activitatea în­

bătă de la facultatea de m e tă d bune aprovizionări a oamenilor mun-                                              secţie de patiserie, care produce impor­     treprinderii „6 August". Nu s-a vorbit           Sârbâtomrea tinereţii
.turg° l,e din ^Bucurerşt.i., M. . .inca„S?lecoiinsduinm.VaDnleeazvJoi.lu.tlaurieacupeprocdaurese adel.ulaat.r-og  tante cantităţi de prăjituri, dulciuri, în­  însă nimic despre oameni, despre mun­
                                                                                                                   gheţată, ce se consumă în toate loca­        ca lor. In trimestrul II al acestui an,

Cornelia de la facultatea depîntrcprindcrea „6 August" în cei 9 lităţile din Valea Jiului. De asemenea productivitatea muncii în ansamblu a                                                                      ( Urmare din oag. Pa)                      Pe celelalte estrade                      La gimnastică s-a relevat ta­
chimie din Timişoara, Eugeniani de existenţă, vine să demonsireze s-a creat o secţie producătoare de su­ crescut cu 20 la sută faţă de trimes­

Druţă de la faGUltatea de rne-/grija pe care partidul şi guvernul nos­ curi şi siropuri, secţie care are o ac­                                                  trul II al anului trecut. Această "creş­         cor din Valea Jiului, care este              Concomitent cu programele            lentata Cornelia Teodorescu care
                                                                                                                                                                tere a productivităţii muncii este un            azi la prima sa manifestare pu­            prezentate în Piaţa Victoriei, alte    a executat un număr interesant
                                      t r u o poartă ridicării continue a nive- tivitate deosebit de bogată, punînd la                                          indiciu că aici s-a muncit bine. Intr-a­         blică mai însemnată. Compo­                formaţii artistice îşi arătau mă­      la sol şi. pe motocicletă (mo-
                                                                                                                                                                devăr, în fiecare secţie, se întîlnese           nenţii săi sînt emoţionali. Dar            iestria pe scenele grădinii de         tociclist I. Babeş).
&5                                                                                          dispoziţia populaţiei cantităţi sporite şi                          oameni harnici, muncitori pricepuţi, ca­         nu pentru mult timp. Cînd di­              vară a clubului U.R.U.M.P. —
                                                                                                                                                                re lucrează cu tragere de inimă pentru           rijorul apare pe scenă, la sem­            C.C.V.J. şi. a Teatrului de Stat          Im volei, Minerul Lupeni a în­
            VP TRIBUNALULUIbogate de sucuri şi siropuri.                                                                                                        a da produse cît mai multe, de cît mai           nul său se face linişte şi note­           „Valea Jiului“.                        vins echipa „Juniorul" Petro­
                                                                                               Tot de întreprinderea „6 August" a-                              bună calitate şi la un preţ de cost tot          le cîntecelor interpretate răsună                                                 şani. cu 2-0; Energia Paroşeni
                                                                                            p.arţinc şi fabrica de pîine din Petro­                             mai redus. Printre fruntaşii întreprin­          sigure, pline. Au cules aplauze             In grădina clubului U.R.U.M.P.        a întrecut Şantierul Petroşani cu
                                                                                                                                                                derii prezentăm doar cîţiva. Tovarăşul           melodiile cîntecelor „Sub al păcii         — C.C.V.J., la un nivel ridicat        2-0, iar C.F.R. Petroşani pe Di­
   Şi-a primit pedeapsa               profesiune contabil, s-a oferit să                                           şani înzestrată cu utilaj perfecţionat,      Iuliu Hornac este responsabilul secţiei          stindard“, „Arcaşii lui Ştefan             s-a prezentat formaţia clubului        na,mo / Petroşani tot cu 2-0.
                                      facă o „expertiză“ lui Alexan­                                               fiind una "dintre cele mai moderne din                                                                                                   minier din Vulcan. Cu interes
   Tribunalul popular al oraşu­       dru Grăciun, fost şef de şantier                                             ţară. Zilnic, din cuptoarele acestei fa­     patiserie. Datorită priceperii sale, orga cel Mare“, „In Poeniţă" şi al­                    a fost urmărit programul coru­            La fotbal „Viscozn" Lupeni a
lui Deva a judecat şi condamnat                                                                                    brici ies zeci "de mii de kilograme de                                                                                                   lui de sub conducerea iînărului        întrecut cu 2-0 pe Minerul II Pe-
la '4 ani închisoare corecţională     Ia întreprinderea Bampotoc, ca­                                              pîine pentru populaţie.                      irizării bune a muncii, colectivul pa­ tele.                                                Ervin Ghehan şi cel al formaţiei       trila; Minerul II Petrila cu 3-1
pe (Bornei Prohovschi fost elec­      re fiind descoperit că a delapi­                                                                                          tiseriei reuşeşte să-şi depăşească lunar                                                    de dansuri care s-a luat la în­        Uzina electrică Vulcan şi. piticii
trician la întreprinderea Bampo-                                                                                      Vorbind despre secţiile create în a-                                                       Şi recitatorii sînt ascultaţi cu           trecere cu cea a termocentralei        de la Minerul Petrila cu 1-0 pe
potoo din localitate. In calita­      dat suma de 47.531 lei a fosi                                                ceşti ani, trebuie să amintim şi de cea                                                                                                  din Paroşeni.                          colegii lor de la Jiul Petroşani.
tea pe care o avea, Gomei Pro­        pedepsit cu 8 ani închisoare.                                                de mezeluri care, deşi nu are o mare         planul cu 30-40 la sută. Lucruri bune atenţie.
hovschi a ridicat de mai multe                                                                                     capacitate de producţie, contribuie to­                                                                                                     De un succes deosebit s-a bu­          La popice au participat patru
ori — pe bază de bon — dife­             Haralambie Lunguleşcu s-a                                                 tuşi la buna aprovizionare a oameni­         se pot spune şi despre tov. Stan Ştroie          lată-i acum urcincl pe scenă               curat programul brigăzii artisti­      echipe, pe primele locuri cla­
rite materiale din magazia în­        transformat în apărător necin­                                               lor muncii. -                                                                                                                            ce de agitaţie a minei. Petrila        şindu-se Utilajul Petroşani
treprinderii. In loc să le folo­      stit şi împreună cu soţia incul­                                                                                          şi Petru Zoltan de la atelierul de tîm- componenţii formaţiilor prepara-                    (cea mai bună dintre cele pre­         (2.110 puncte), Parîngul Lonea
sească in interesul întreprinderii,   patului au luat de la o serie de                                                O activitate largă are atelierul de                                                                                                   zente la festival), iar de pe es­      (2.050 puncte) şi Stăruinţa Pe­
le-a valorificat la lucrările parti­  angajaţi declaraţii că aceştia                                               tapiţerie. In prezent, în afară de sal­      plărie, despre Iuliu Orosz de la tipo­ ţiei din Petrila. Se vede că s-au                    trada de la Teatrul de Stat, for­      troşani (1.992 puncte).
culare încasînd contravaloarea                                                                                     tele, dormeze, se fabrică plapome şi                                                                                                      maţiile cooperativei meşteşugă­
lor.                                  ar fi primit, de la Alexandru                                                pat-divânuri a căror calitate şi aspect      grafie, despre Mihai Moldovan de la pregătit cu seriozitate pentru a-                       reşti din Petroşani şi cele ale           Cea mai interesantă întrecere
                                      Crăciun diferite sume de bani,                                               exterior satisfac gusturile populaţiei.                                                                                                  construcţiilor din Petroşani, şi       a fost cea a călăreţilor pe mă­
  Pentru furt din avutul              lucru care nu este adevărat.                                                 Pe lîngn secţiile arătate, întreprinde­      cariera de calcar şi despre mulţi al ceastâ serbare. Dansatorii evo­                        Bărbăteni.                             gari, între reprezentanţii comu­
            obştesc                   Pentru acest motiv, tribunalul                                               rea mai dispune de o tipografie, un                                                                                                                                             nelor Iscroni. IÂvezenl, Aninoa-
                                                                                                                   atelier mecanic, o carieră de calcar,        ţii. Prin munca însufleţită a colecti­ luează pe scenă cu dezinvoltu­                         Parcul surprizelor ...               sa şi Paroşeni. Acestea au fost
' ATersese vestea în împreju­         popular al oraşului Deva l-a pe­                                             cuptoare de pîine, mori etc. Numărul                                                                                                                                            precedate de întreceri populare,
rimi că Petru AAardarie, fost res­    depsit şi ne Haralambie Lungu-                                               mare al secţiilor şi unităţilor între­       vului din diferitele secţii ale întreprin­ ră şi pricepere. Sînt 7 perechi                     ...aşa a fost supranumit dumi­      ca fugă in sac, alergări cu oul
ponsabil al bufetului din Sîntu-                                                                                   prinderii „6 August" "arată dezvoltarea                                                                                                  nică parcul „Filimon Sîrbu“,           în lingură şi trecerea prin butoi.
halm, îşi însuşea mărfuri şi bani     lescu cu 4 ani închisoare corec­                                             care a luat-o în ultimii "ani. In pre­       derii, oamenii muncii din Valea Jiu­ printre care se remarcă tinerii                        parcul tineretului din Petroşani.      La întrecerea de călărie pe mă­
din avutul obştesc, şi că apoi        ţională.                                                                     zent, lunar, întreprinderea pune la dis­                                                                                                 Aici, in cadrul festivalului, par­     gari. au cişiigat I. Stoian, (Paro­
obişnuia să facă chefuri inter­                                                                                    poziţia populaţiei din Valea Jiului,         lui primesc tot mai multe produse de muncitori Nicolae Bîldea, Victor                       ticipanţii, au avut mai multe sur­     şeni), M. Szekehj (Iscroni) şi
minabile. La o verificare a ges­         Pentru uzurpare de                                                        mărfuri în valoare de peste 4.000.900                                                                                                    prize plăcute, fie la „eleşteul"       L. Hadtiai (Aninoasa). Im fuga
tiunii sale, s-a stabilit că este                 funcţii                                                          lei. Această sumă arată că în apro­          larg consum care contribuie Ia ridica- j Spilcă, Nat alia Tăsloveanu, Au­                   improvizat unde puteai, vîna raţe      în sac in frunte s-a clasat echi­
în lipsă cu suma de 26.000 lei.                                                                                    vizionarea Văii Jiului întreprinderea                                                                                                                                           pa din Paroşeni, ca şi la aler­
Fiind înaintat spre judecată,            Organele ;!e miliţie ale oraşu­                                                                                        rea nivelului lor de viaţă.                      rica Secllacek, Vaier Tom a, E-                                                   garea cu oul în lingură.
                                                                                                                   ocupă uri loc important. Produsele a-          Activitatea în întreprinderea „6 Au­           lena Dumitrescu şi ceilalţi, care
                                      lui Deva au fost sezisate de fap­                                                                                                                                          au interpretat dansurile popu­
                                      tul că un individ acosta dife­                                               ccstea se găsesc în toate localităţile       gust" nu încetează nici noaptea. In              lare „Bordeiaşul", „CăluşeruL“,

                                      riţi cetăţeni paşnici pe aleele ce­                                                                                       timp cînd cei mai mulţi oameni ai „Galopul" şi altele. S-au remar­
                                      tăţii, dîndu-se drept organ de
                                                                                                                                                                muncii din Valea Jiului se odihnesc, cat de asemenea soliştii vocali

                                                                                                                                                                muncitorii fabricii de pîine, cei de la          Vaier Toma şi Petru Găină.
                                                                                                                                                                tipografie, lucrează pentru ca în fie­              Dupâ-amiazâ se întrec tinerii
                                                                                                                                                                care dimineaţă populaţia să găsească
                                                                                                                                                                                                                 artişti amatori din formaţiile de
                                                                                                                                                                                                                 1a. U.R.U.M.P. şi Lonea. O hună

                                                                                                                                                                pîine proaspătă şi ziarul local, cu ul­ impresie lasă formaţia clubu­

                                                                                                                                                                timele noutăţi.                                  lui minier din Lonea, care s-a

Tribunalul popular al oraşului        miliţie, funcţie ce nu o avea.                                               din raion şi sînt din ce în ce mai              Dezvoltarea care a luat-o în ultimii          prezentat cu un cor bine în­               cu nişte cerculeţe de răchită, fie                Carnavalul
Deva l-a condamnat pe incul­          Fiind prins cu ajutorul oameni­                                              căutate.                                     ani întreprinderea de industrie locşlă           chegat, o echipă de dansuri şi o           la „pescuitul pe uscat" unde
pat la 4 ani închisoare corecţio-                                                                                                                                                                                brigadă artistică de agitaţie de           (contrar regulilor pescuitului)           De puţine ori Dai baci, porta­
n.ală, doi ani interdicţie corec­     lor muncii, Ld-m.ip Dumitru din                                                Stînd de vorbă cu tov. Altman Ga-          „6 August" din Petroşani, produsele              asemenea bune. Punctele din                aricind „agăţai“ ceva, fie la tir      rul Teatrului de Stat din Petro­
ţională şi confiscarea totală a       Deva, strada Ptevnei — căci                                                  vrilă, directorul întreprinderii, acesta                                                      program sînt adecvate momen­               special unde puteai deveni feri­       şani, a avut prilejul să vadă in.
averii.                                                                                                            îţi dezvăluie planurile de viitor, dez­      tot mai multe pe care aceasta le. fur­           tului : tinereşti, pline de viaţă,         citul posesor al unei sticle de        preajma sa atita animaţie, atita
                                      despre el este vorba — a fost                                                voltarea pe care o va lua întreprinde­       nizează, sînt o dovadă grăitoare a               împotriva rutine:, a birocratis­           bere, dacă erai îndemânatic. Dar,      tinerele şi vigoare, atita tineret
   Cînd aperi pungăşiile              pedepsit pentru delictul de uzur­                                            rea în următorii ani. Plănui se va rea­      creşterii continue a grijii care se              mului. Se remarcă între artiştii                                                  venit, din tot raionul, şi care par­
             altora                                                                                                liza însă numai dacă sfatul popular          poartă în ţara noastră pentru bună­              amatori tov. V. Constantinescu,            cele mai multe palpitaţii tinerii      că se cunoştea de cînd lumea.
                                      pare de funcţii cu un an şi 6                                                raional va da ajutorul cuvenit între­        starea celor ce muncesc.                         soliştii Ioan Maieşon. Aurelia             le-au avut la stîlpul cu...surpri­     Perechile venite la carnavalul
   HaralambL Lunguleşcu,              luni închisoare. Condamnatul                                                                                                                                               Kvujelac şi Nicolae Jurca.                 ze, înalt de cîţiva metri şi care      festivalului se înv irtesc în ritmul
                                                                                                                                                                                                          P. U.                                             era uns cu parafină. Privindu-l
 • (Urmare din pag. l-a).             s-a grăbit să facă recurs, dar                                                                                                                                                                                        te ademenea, căci in vîrf erau         muzicii într-o veselie generală.
                                      i-a fost respins.                                                                                                                                                                                                     agăţate diferite daruri în pose­       In timp ce ei dansează, alţii îşi
cile şi se va raporta la 100 ha.                                                                                                                                                                                                                            sia cărora puteai intra doar dacă      încearcă norocul la pescuitul pe
teren agricol.                                            După consfăfuirea de !a Consfanfa                                                                                                                      metode de îngrijire, de întreţine­         te dovedeai bun...căţărător.           uscat. O fată blondă a „pescuit“
                                                                                                                                                                                                                 re şi de furajare a animalelor                                                    o sticluţă cu parfum. Partenerul
   Dacă gospodăria co^ctlvă are       CONCURS REGIONAL                                                                                                                                                           cu scopul de a obţine producţii            „Suflet tînăr, gînd curat              el, un băiat vinjos şi foarte ve­
cea mai dezvoltată ramură creş­                                                                                                                                                                                  ridicate. De asemenea, ei se o-                   şi corp oţelit“                 sel, nu a putut „prinde“ de cit
terea porcilor, se va lua în con­     „pentru cile mai tone p sp o irii r n s e t a                                                                                                                                                                                                                un creion. Dar, nu-i nimic. Vor
siderare numărul total de porci                                                                                                                                                                                  bligă in momentul cînd se în­                 Pe terenurile şi în sălile de       nota cu el în carnetul intim, data
crescuţi în cursul anului 1958.       viu, raportate la 100 ha. teren                                              lua in considerare numărul to­               considerare numai vacile înscri­                 scrie la concurs să pună la dis­           sport din Petroşani a domnit a-        de 27 iulie 1958, cînd s-au cu­
raportat la 100 ha. teren arabil.     agricol.                                                                     tal al animalelor productive (bo­            se la controlul producţiei de                    poziţia organelor agricole şi a            celaşi entuziasm ca şi pe estra­       noscut la carnaval.
Nu intră în calcul purceii su­                                                                                     vine, porcine, ovine, păsări)                lapte. Producţia se va stabili                   comisiei raionale toată documen­           de. Tinerii din întreg raionul s-au
gaci.                                    Concursul mai are şi alte o-                                              transformate în unităţi vite mari            pe baza datelor înregistrate în                  taţia şi informaţiile necesare             întrecut la atletism., volei, fotbal,     Pînă tîrziu, spre miezul nop­
                                      biective cum s în t: producţia cea                                           ce revine la un ha. teren agricol.           carnetul de control.                                                                        popice, gimnastică, molociclism        ţii, orchestra C.C.V.J. aproape că
   In gospodăria colectivă cu cea     mai mare de lină pe cap de oaie                                                                                                                                            pentru stabilirea realizării obiec­                                                nu a lăsat tinerii, să răsufle un
mai dezvoltată creştere a oilor       furajată, gospodăria colectivă                                                  In gospodăriile cu cele mai                  Producţia cea mai mare de                     tivelor prevăzute în concurs. Ei           şi...călărie pe măgar.                  moment. Melodiile s-au succedat
se va lua în considerare numă­        care a realizat cel mai mare ve­                                             multe vaci de lapte se va stabili            carne livrată statului în cursul                 sînt obligaţi de asemenea, con­                                                    una după alta an.trenind pe toţi
rul de oi ce revin la 100 ha. te­     nit din creşterea animalelor in                                              numărul vacilor împreună cu ju-              anului 195.8 se va stabili luîn-                 form regulamentului concursului               Im atletism, pe stadionul „Ji­      1a. dans. Dar încet, încet, carna­
ren agricol (oile şi berbecii de      cursul anului 1958, venit rapor­                                             nincile ce revin la un ha. teren             du-se în considerare bovinele,                   să participe cu animalele cele             ul“ au fost întreceri la 1.000 şi      valul s-a apropiat de sfîrşit.
ţoale vîrstele care există în gos­    tat la 100 ha., teren agricol etc.                                           agricol.                                     porcinele, ovinele, în kg. viu,                  mai reprezentative la expoziţia-           3.000 m. plat, pe primul loc cla-      Perechi, perechi s-au îndreptat
podărie la data întocmirii fişei                                                                                                                                raportate la un hectar teren a-                  tîrg ce se organizează în fiecare          sîndu-se M. Sref din Petroşani şi.      spre casă mîngiiaţi de impresiile
de documentare).                           in întovărăşirile                                                         Pentru gospodăria care creşte                                                               raion.                                     respectiv Gfuiorghe Covrig din          unei zile si seri atî.t de plăcute.
                                               zootehnice                                                          cei mai mulţi porci se va lua în             gricol.                                                                                     Vulcan.
   Pentru a stabili producţia me­                                                                                  considerare numărul total de                                                                     Pentru fruntaşii in creşterea
die de lapte cea mai ridicaiă,           In întovărăşirea cu cea mai                                                                                               înscrierile la concurs se fac                 animalelor, cîştigători ai con­            O ferte de serviciuJ OO 00 QO OO OO O? OC  LOO OO OO OO OO OO OO t
pe cap de vacă furajată se va         mare dezvoltare a creşterii oilor                                            porci crescuţi in cursul anului              la sfaturile populare comunale,                  cursului, se vor acorda diplome,
lua în considerare producţia de       se va lua in considerare numărul                                             1958, raportat la un ha. teren               care au sarcina să popularizeze                  insigne şi diferite premii con-            ;1 O.C.L. Produse Industriale Interraionala Deva.                        88
lapte obţinută de la 1 ianuarie       total de oi înscrise în întovără­                                            arabil. Nu intră în calcul pur­              larg prin toate mijloacele obiec­                stînd d in : semănători, pluguri,          j ANGAJEAZĂ:                                                             §
şi pînă la 1 octombrie 1958.          şire, raportat la numărul fami­
                                      liilor de întovărăşiţi.                                                      ceii sugaci.                                 tivele acestuia, să ţină evidenţa                grape, tocător de nutreţ, prăsi­           |GESTIONAR 1 şi VINZĂTORI pentru magazine, in condiţii fa-8
   Pentru a stabili numărul cel                                                                                                                                 gospodăriilor colective, a întovă-               toare, vermorele, truse diferite şi
mai mare de purcei obţinuţi în           Se urmăreşte de asemenea mă­                                                 Pentru gospodăriile care cresc            şirilor zootehnice şi a ţăranilor                alte unelte agricole, precum şi            | vorabile, atit in Deva cit şi pe reţea.                                |
anul 1958 raportat la 100 de ha.      rirea fondului de bază al înto­                                              cele mai multe oi se va lua în               muncitori cu gospodării indivi­                  diferite obiecte de uz gospodă­
teren arabil se vor socoti purceii    vărăşirii, evaluat în bani şi ra­                                            considerare numărul oilor şi al              duale, participanţi la concurs şi                                                           Informaţiuni se pot primi de la Serv. de cadre al între-§
născuţi şi înţărcaţi in cursul a-     portat la 100 oi.                                                            berbecilor' de toate vîrstele, e-                                                             resc.
nului.                                                                                                                                                          să înainteze sfatului popular ra­                                                           !prinderii: telefon nr. 404.                                             q
                                        Pentru gospodăriile                                                        xistente la data întocmirii fi­              ional tabele nominale cu cei în­                    Concursul are ca obiectiNr prin­
   La stabilirea celei mai mari         ţărăneşti individuale                                                      şei documentare, care se va ra­              scrişi pînă cel tîrziu la 15 au­                 cipal să mobilizeze unităţile so­          Uniunea regională a cooperativelor meşteşugăreşti
producţii de carne livrate sta­                                                                                    porta la un hectar teren agri­               gust a.c.                                        cialiste şi pe ţăranii muncitori
tului în cursul anului 1958 se           La gospodăria cu cea mai dez­                                             col.                                                                                          individuali, crescători de ani­                      Deva, str. Avram 15Ekv. n r. 2,
                                      voltată creştere de animale se va                                                                                            Participanţii la concurs au ca                male, din regiune pentru a apli­
vor lua în considerare bovine­                                                                                        Producţia medie de lapte cea              o datorie de bază să se angaje­                  ca cele mai înaintate metode de                                         ANGAJEAZĂ
le, porcinele şi ovinele, în kg.                                                                                   mai ridicată pe cap de vacă fu­              ze pentru a aplica cele mai bune                 creşterea animalelor cu scopul             specialistă cu pregătire teoretică şi practică corespunzătoareg3
                                                                                                                   rajată se va stabili luindit-se in                                                            de a asigura o largă dezvoltare
                                                                                                                                                                                                                  a acestui sector imponant in              !pentru îndrumarea şi dezvoltarea producţiei de artă populară g
                                                                                                                                                                                                                  anii ce urmează.
                                                                                                                                                                                                                                                            iîn cadrul cooperativelor meşteşugăreşti din regiunea Hunedoara. 8

                                                                                                                                                                                                                                                            Cei car 'doresc să ocupe g erislă funcţiune se vor adresa 8

                                                                                                                                                                                                                                                            la sediul Uniunii în ziua de luni 4 august [1958, între .orele

                                                                                                                                                                                                                                                            11-T4, 1  >                            '                                    q
                                                                                                                                                                                                                                                            o- oo oo oa oox>opoo-ooooooooooooooooooooooocoonaoococdoooooooooooocoooo
   1   2   3   4   5   6   7