Page 3 - 1958-09

Şt. 1152 DRUM UL SO C IALISM U LU I Pag. 3

sasansazaiasaa

V IA T A PE .PAR TID sînt tinărul Pavel Kriz şi cre­ ipD Ii -
dinciosul său cline poliţist Bo-
Inimii compoziţiei sociale jar, un nou — Rin-Tin-Tin al să siringă din timp sămînţa
ecranului. necesara însămîntăribr
A PARTIDULUI
în centrul preocupărilor Nu e uşor să fii ostaş, mai cu DE TOAMNA
seamă cînd eşti... îndrăgostit,
gîndeşte adesea ostaşul Pavel
Kriz din pichetul de grăniceri
de la frontiera Cehoslovaciei.

Inţelegînd că întărirea conti­ care s-a preocupat de ridicarea Şi, din cauză că el uită adezivi tă în regiunea noastră, au re­
că este soldat şi trebuie mai ţinut sămînţa pînă acum numai
nuă a rîndurilor partidului şi nivelului politic şi ideologic a! întîi să-şi facă datoria şi apoi Treierişu! se apropie de sîîr- 159 întovărăşiri.
să citească scrisorile logodnicei, şit. Mai sînt doar cîteva înto­
a compoziţiei sale sociale este acestuia, încadrîndu-1 în diferite că plantonul trebuie să vegheze vărăşiri care mai au încă de Sînt raioane ca Sebeş, Orăş-
in timpul serviciului, nu să treierat dar şi acestea în zileie tie, Haţeg şi liia, care au un
o sarcină de mare importanţă şi forme de învăţămînt de partid. scrie scrisori de dragoste, îşi următoare (poate pînă la apari­ mare număr de întovărăşiri a-
atrage antipatia comandantului. ţia acestui articol), vor termina gricoîe, dar care numai o mică
răspundere, organizaţia de ba­ Celor care au devenit candidaţi Lui Pavel i se fac nenumărate şi ele de treierat şi înmagazinat parte dintre ele au reţinut fon­
observaţii iar el se crede perse­ producţia de cereale din acest an. dul de seminţe necesar. Şi mai
ză P.M.R. de la mina Uricani de partid, biroul le-a încredinţat cutat. Iată Insă că într-o zi în De acum, grija de căpetenie a slab stau însă în această privin­
viaţa grănicerilor intervin mari întovărăşirilor agricole din re­ ţă raioanele Brad şi Alba în ca­
(secretar Nicolae Gîlcă), a des­ sarcini copcrete în cadrul orga­ transformări: o bandă de spioni giunea noastră trebuie să fie re, numai două şi respectiv 4
caută să treacă graniţa. Vor pregătirea temeinică a însămîn- întovărăşiri au strîns sămînţa.
făşurat, mai ales în ultimul nizaţiilor de U.T.M., în comite­ ţărilor de toamnă, lucrări în ca­
reuşi grănicerii s-o împiedece, drul cărora executarea arăturilor Pentru a obţine o producţie
timp, o minuţioasă muncă or­ tele sindicale de secţii sau de de vară, strîngerea, depozitarea sporită este nevoie de aplicarea
şi condiţionarea seminţelor, pre­ regulilor agrotehnice, de execu­
ganizatorică şi politică pentru întreprindere, în A.V.S.A.P., gătirea utilajului necesar însă- tarea tuturor lucrărilor în tim­
mînţărilor, sînt lucrări de prim pul optim. Se cere deci, ca pre­
ca în rîndurile partidului să in­ etc. ordin. gătirile pentru însămînţările din
această toamnă să se termine
tre într-adevăr cei mai înaintaţi Merită a fi subliniat şi faptul Este demn de relevat faptul de urgenţă. Este destul de bine
că un mare număr de întovă­ cunoscut cîtă bătaie de cap le
muncitori de la exploatarea mi­ că organizaţia de bază şi orga­ răşiri agricole au terminat de dă membrilor comitetelor de
executat arăturile de vară pe în­ conducere din unele întovărăşiri
nieră : fruntaşi în producţie, ino­ nizaţiile de sector execută un treaga suprafaţă recoltată şi că agricole strîngerea seminţei,
unele au reţinut încă de pe arie pentru ca ca să fie omogenă ca­
vatori, tehnicieni şi ingineri ca­ control permanent asupra felului sămînţa necesară însămînţărilor litativ.
de toamnă, depoziiînd-o în con­
re să fie demni de înaltul titlu cum candidaţii de partid îşi duc Un căutat fim diţii bune. Paralel cu aceasta Fără discuţie că unele înto­
însă, trebuie să arătăm că sînt vărăşiri agricole n-au putut
de comunişti. Ia îndeplinire sarcinile încredin­ Hi încă multe întovărăşiri care, din strînge sămînţa din lipsă de
diferite motive, mai mult sau magazii unde să o păstreze. Dar
Călăuzindu-se după indicaţii­ ţate folosind metoda ca în şedin­ mai puţin obiective, nu şi-au a- ce-i opreşte pe întovărăşiţii din
sigurat necesarul de sămînţa pe Sîrbi, Grind, Holdea, Lăpuşnic
le celui de al ll-!ea Congres al ţele de birou sau în adunările din viata grănicerilor vor fi capturaţi spionii ? Sînt care o vor folosi în toamnă. şi alţii să strîngă sămînţa Ia
întrebări la care filmul vă va Or, necesitatea aceasta este cu un loc ? Strîngînd sămînţa încă
partidului, îmbunătăţind munca generale chiar, să ceară candi­ atît mai acută, cu cît practica de pe acum, ei îşi creează şi po­
întovărăşirilor fruntaşe a con­ sibilitatea de a însămînţa în co­
de primire în partid, s-a reuşit daţilor informări scrise sau ver­ firmat că atunci cînd sămînţa şi mun. Dar dacă nu fac acest lu­
utilajele necesare au fost pre­ cru, aceasta se datorează tocmai
ca aici să se obţină rezultate bale despre felul cum au mun­ răspunde. gătite din vreme, s-a putut pro­ faptului că nu sînt îndrumaţi
fita de timpul prielnic, însămîn- suficient şi sprijiniţi îndeaproa­
demne de remarcat. De la data cit, cum s-au achitat de sarcini, aventuri ale unei unităţi de gră­ Filmul rulează între 5—7 sep­ ţîndu-se în timpul optim, fapl pe în scopul traducerii în via­
niceri, care urmăreşte o bandă tembrie pe ecranul cinematogra­ ce s-a soldat fără excepţie, cu ţă a învăţămintelor Consfătuirii
de 1 martie 1958., cînd existau greutăţile pe care le-au întîmpi- In decorul natural şi pitoresc, de răufăcători. Eroii principali fului „Filimon Sîrbu" din Deva. sporuri însemnate de recoltă. de la Constanţa. Deci, fără în-
al unei mici localităţi de fron­ ai acestei producţii cehoslovace Spre exemplu, întovărăşirea a- tîrziere, să se intensifice munca
doar 35 candidaţi de partid, or­ nat, etc. tieră, acţiunea filmului „Clinele gricolă „Lăncrăjana“ din comu­ politică pentru convingerea înto-
grănicerului" redă captivantele na Lancrăm, care în vara anu­ vărăşiţilor de necesitatea strîn-
ganizaţia de bază a primii încă Un mijloc de desfăşurare a lui trecut a reţinut din vreme gerii seminţei şi a efectuării lu­
sămînţa, a reuşit să însămînţeze crărilor în comun la toate cul­
un număr de 72 candidaţi de muncii politice care s-a dovedit la timp. Asociind aceasta cu o turile.
arătură de calitate făcută cu
partid dintre care 70 sînt mineri deosebit de eficace în munca de tractorul, o corespunzătoare fer­ Organele agricole să ţină o
tilizare a solului, întreţinerea legătură permanentă cu unităţile
şi muncitori care lucrează ne­ primire în partid, este şi gazeta Şcolile din B@Ya sini pregătite culturii şi recoltarea fără pier­ producătoare de seminţe selec­
deri, întovărăşii ii clin Lancrăm ţionate şi pe măsură ce întovă­
mijlocit în producţie, iar ceilalţi de perete unde se publică dife­ au realizat o producţie cu peste
300 kg. grîu mai mult la hectai răşirile îşi strîng seminţele ne­
doi sînt tehnicieni. rite articole în legătură cu pri­ decît ţăranii individuali.
cesare, să se facă şi schimburile
Rezultatele obţinute în această mirea în partid, se popularizea­ pentru a începe noul an şcolar Din situaţia comunicată, re­
privinţă nu sînt deloc întîmplă- ză cei primiţi şi rezultatele mun­ zultă că numărul întovărăşi;i(or de seminţe, astfel ca operaţiu­

toare. Ele se datoresc muncii cii lor. Pe lîngă aceasta biroul care au reţinut sămînţa este nea aceasta să se termine din

politice desfăşurate de către co­ organizaţiei de bază mai folo­ Toate colectivele de condu­ De asemenea şcoala s-a apro­ mente şi combustibil şi dotat cu mic. Din cele aproape 400 de timp, pentru a nu se mai pierde
cere ale unităţilor şcolare din vizionat cu combustibil. . ,t
muniştii din organizaţia de ba­ seşte şi metoda expunerii în faţa oraşul Deva, încă cu mult timp mobilier. întovărăşiri agricole, cîte exis­ zile bune de lucru atunci cînd
înainte, au avut în centrul aten­ Conducerea şcolii nr. 2 „De- Şi şcolile elementare sînt pre­
ză, simţului de răspundere cu candidaţilor de partid a unor ţiei lor pregătirea în bune con- cebal“ a avut şi ea în această însămînţările trebuie să se des­
care au privit aceştia sarcina conferinţe pe diferite teme. diţiuni a noului an şcolar. perioadă preocuparea să asigure gătite să-şi primească elevii. făşoare din plin.
toate condiţiile pentru începerea Şcoala nr. 1 „Viile noi“, şcoala
întăririi compoziţiei sociale a Cu toate aceste rezultate, tre­ Astfel, şcoala medie or. 1 noului an şcolar. elementară nr. 2, şcoala elemen­
„Dr. Petru Groza“ are întregul tară germană şi cea cu limbă
partidului. buie amintit că aici încă mai mobilier reparat şi vopsit. De a- Pînă In prezent şcoala s-a a- de predare maghiară şi şcoala
semenea, prin secţia de învăţă­ provizionat cu combustibilul ne­ nr. 4 Sîntuhalm, sînt gata pen­
Iată cum s-a muncit în aceas­ sînt şi unele lipsuri care tre­ mînt şi cultură a sfatului popu­ cesar. Coridoarele, sălile şcolii tru începerea în bune condi-
lar orăşenesc a primit 72 bănci şi internatul au fost zugrăvite, ţiuni a anului şcolar.
tă direcţie. Biroul organizaţiei buie grabnic înlăturate. A- şcolare noi şi materialul didac­ iar sobele complect curăţite.
tic necesar laboratorului. Tot la La şcoala nr. 3 cu limbă de
de bază şi a celor din sectoare, cestea se concretizează în pri­ această şcoală s-au creat două Şi din celelalte puncte de ve­ predare maghiară însă, din cau­
săli noi de clasă cu băncile ne­ dere şcoala medie nr. 2 poate za că zugravii cooperativei de
au trasat ca sarcină permanen­ mul rînd în aceea că munca de cesare. începe cursurile. Internatul şco­ producţie „Progresul“ au to t a-
lii este gata pentru a-şi primi mînat zugrăvirea, şcoala nu a
tă fiecărui membru de partid să educare a candidaţilor, cu toate Pină la 10 septembrie vor fi noii locatari. Cantina acestuia putut fi pusă aşa cum trebuie
terminate şi lucrările de zugră­ s-a aprovizionat cu cele nece­ la punct. E necesar încă, ca in­
se ocupe în mod efectiv de unul că şi pe această linie s-au ob­ vire. sare pentru prepararea bulio­ tr-un timp cit mai scurt cei a-
nului, conservarea ardeilor şi vizaţi să execute şi lucrările de
sau doi muncitori fruntaşi în ţinut rezultate, nu se desfăşoa­ Internatul şcolii a fost pus şi punerea compoturilor. zugrăvire ca astfel şi această
el la punct. Cei 120 elevi care şcoală să-şi poată începe în bu­
producţie din activul fără de ră încă Ia un nivel corespunză­ vor fi găzduiţi în internat vor La fel, şcoala medie nr. 3 cu ne condiţiuni cursurile.
găsi io acest an paturile com­ limba de predare maghiară şi
partid, ajutîndu-i să-şi îmbogă­ tor. O altă lipsă a fost şi aceea plect vopsite în alb, cuverturi internatul aparţinător acesteia Intre 1 şi 15 septembrie ca­
noi, perne umplute cu pene, du- sînt pregătite complect pentru drele didactice îşi vor întocmi
ţească în aşa fel pregătirea po­ că organizaţia de bază şi bi­ lapuri-garderobă noi etc. începerea anului şcolar. Zugră- orariile şi planurile calendaris­
vitul şi curăţitul încăperilor, re­ tice şi vor face controale pe
litică şi profesională încît să roul ei nu s-a ocupai în măsură De la gospodăria anexă a şco­ pararea mobilierului, aprovizio­ sectoare şcolare pentru ca nici
lii s-au recoltat roşii- pentru 140 narea cu alimente şi combusti­ un copil să nu răm înă în afara
ceară a fi primiţi în rîndurile suficientă de tineret şi îndeosebi kg. bulion, vinete perftru 40 kg. bil, sînt îndeplinite. şcolarizării.
pastă, s-au murat 600 kg. cas­
candidaţilor de partid. Ca exem­ de organizaţia U.T.M. ca rezer­ traveţi, s-au recoltat prune pen­ Nici şcoala pedagogică „I. A.
Komenski“ nu stă mai rău cu
plu în această direcţie, putem a- vă de cadre a partidului.

răta pe comunistul Vasile Hris- Aceste lipsuri, reieşite într-o

can de la sectorul I, care s-a o- recentă adunare generală a or­
cupat îndeaproape de minerii • ganizaţiei de bază, vor fi elimi­
Gh. Paraschiv, Constantin Mi- nate în viitor prin traducerea

hăiţă şi Petru Coşa, fruntaşi în în viaţă a hotărîrilor adoptate

producţie, care au cerut primirea de organizaţie, potrivit cărora

lor în rîndul candidaţilor de fiecare membru de partid a pri­

partid. Tovarăşul loan Ordog de mit sarcini concrete de a avea o

la sectorul II al minei, preocu- preocupare permanentă faţă de

pîndu-se îndeaproape şi cu răb­ muncitorii fruntaşi, îăcîndu-i
dare de maistrul miner Ştefan conştienţi de rolul partidului
Domoş şi de minerul Karol nostru, atrăgîndu-i astfel în rîn­
Szocs, i-a ajutat să se ridice Ia

nivelul fruntaşilor în producţie durile candidaţilor de partid şi tru compot, dovlecei şi ardei pregătirile necesare u-nei norma­ în vizită la clubul din H at ei
şi să ceară primirea în rindul pentru conservat. Restul de ali­ le începeri a noului an şcolar.
candidaţilor de partid. contribuind pe această cale la în­ mente necesare vor fi procurate Şi aici s-au zugrăvit pereţii, In una din serile trecute am
prin contract cu aprozarul. s-au vopsit ramele geamurilor, păşit dincolo de pragul clubului
Activul fără de partid, ca iz­ tărirea partidului nostru, la îm­ terenul sportiv a fost amenajat din Haţeg.
vor nesecat de întărire a rîndu­ Cantina acestei şcoli s-a mai şi împrejmuit cu prefabricate,
rilor partidului, a stat în atenţia bunătăţirea compoziţiei sale so­ înnoit cu 35 mese, 140 tabure­ internatul aprovizionat cu ali­ In prima sală, în jurul mesei de tenis se strînseseră o mulţi­ lui, iubitorii vechiului şi pasio­
biroului organizaţiei de bază, te, veselă etc. me de tineri care urmăreau cu nantului sport al minţii dau ade­
ciale. jjfijfi atenţie „duelul“ dintre cei doi vărate bătălii pe cîmpurile albe
jucători: A. Lăsconi şi H. Sza­ şi negre ale meselor de şah.
V. P. ,?Pr

<&$&&&# <S> bo. Disputa era presărată cu Găseşti aci, îmbujoraţi de emo­
multe laze spectaculoase care ţie şi cu privirile ţintite la fi­

Recent a avut loc la Tealtrul LA TEATRUL DE STAT D IN PETROŞANI de peste hotare va fi pusă în provocau murmure de admiraţie. gurile mici şi delicate, pionieri,
de stat „Valea Jiului“ din Pe­ scenă piesa „Cauţiunea“ de dra­ Amîndoi tinerii, unul electrician, studenţi, elevi, oameni în vîrs?
troşani alegerea noului consi­ Iti prag de nouă stagiune maturgul Hans Lucke din R. D. iar celălalt elev, îşi continuau tă. Toţi vin, după o zi de
liu artistic. Cu acest prilej a Germană, piesă care demască partida. Pînă Ia urmă însă, ru­ muncă să mai discute, să joace
fost analizată munca vechiului nu toţi membrii consiliului au De asemenea nu s-a acordat Stagiunea va fi deschisă cu teroarea poliţienească ’din ţările tina celui mai vechi în mînui- o partidă de şah, să citească
consiliu, a întregului colectiv de fost consecvenţi în traducerea in grija necesară pentru înarmarea piesa „Anii negri“ a binecunos­ apusului şi aduce mesajul plin rea paletei şi-a spus cuvîntul. reviste, ziare.
actori. In stagiunea trecută s-au fapt a sarcinilor ce le reveneau. ideologică a actorilor mai ales cutului dramaturg A. Baranga de omenesc al luptei pentru
obţinut realizări de seamă în Unii dintre ei, ca de pildă Tinel de către organizaţia de bază de (o nouă versiune a piesei „Pen­ pace. La clubul din Haţeg mai în- Mai încolo, spre capătul sălii
privinţa creării unor spectacole Afăn asiu şi Dorel Botoşescu au partid (secretar Ion Mărgărites- tru fericirea poporului“ ). In pre­ iîlneşti în mod regulat şi alţi de şah, aparatul de radio lasă
de înaltă ţinută cu piesele „O dus o activitate distructivă, în- cu). Cercul de estetică marxistă zent, se lucrează intens la pre­ Trăgînd învăţăminte din expe­ jucători de tenis de masă, ca să se leverse lin, plăcut, melo­
chestiune personală“ de Al. cercînd să formeze grupuleţe, a funcţionat slab, cu întreru­ gătirea premierei cu acest spec­ rienţa anilor trecuţi, însuşin- fotograful A. Labin, gestionarul diile cântecelor de muzică uşoa­
Stein, „Take, Ia-nke şi Cadir“ de să practice favoritismul. Se g ă­ peri. tacol. B. Szabo, croitoreasa M. Szabo, ră şi populară.
Victor Ion Popa, „Revizorul“ de seau şi asemenea membri care. du-şi propunerile făcute de ac­ contabilul I. Purece, tinichigiu!
N. V. Gogol şi altele. In total mergeau pe linia „lasă-mă să Vorbitorii care au luat cuvîn- In cinstea zilei de 7 Noiem­ tori, conducerea teatrului şi con­ L. Haidu, frizerul A. Keszler, Privind Ia aceşti tineri, oricine
s-au pus în scenă un număr de te las“, neluînd niciodată pozi­ tul la şedinţa de analiză, prin­ brie se va prezenta piesa „Rup­ siliul artistic vor reuşi să des­ studentul R. Cătăniciu. citeşte pe feţele !or cu uşurinţă
8 piese, la realizarea cărora a ţie faţă de actele necorespunză­ tre care Ion Paviesc-u, Ana Col- tura“ de Lavreniov, care, în ca­ făşoare o muncă mai rodnică, că sînt mulţumiţi, fericiţi.
contribuit întregul colectiv de toare ale unora şi nu-şi spu­ da, Gigi Iordănescu şi alţii, au drul dramei eroice, îmbrăţişea­ creînd spectacole care să cores­ Dincolo de glazvantul despăr­
actori. Faptul că direcţia de arătat unele aspecte negative ză tema generoasă a revolu­ pundă pretenţiilor mereu cres- ţitor, în cealaltă sală a clubu­ NICU SBUCHEA
scenă a unor spectacole a fost cînde ale oamenilor muncii.
corespondent
V. FOLESI

semnată de oameni de artă de neau cinstit părerea în proble­ din activitatea consiliului şi au ţiei, restrîmgînd sfera acţiunii

înaltă valoare, ca de pildă Sică mele ce se dezbateau. Lin ast­ făcut propuneri pentru înlătura-' pe un vas de război. Deşi ac­ A ngajam entele devia fapte

Alexandrescu, Maestru Emerit fel de exemplu l-a constituit ac­ rea relelor existente. ţiunea este localizată pe acest

al artei din R.P.R., a făcut ca torul Ion Stănescu, lucru con­ In noul consiliu artistic, prin­ vas, prin trăsăturile caracteris­

actorii din Valea Jiului să aibă firmat însăşi de purtarea sa în tre alţii, an fost aleşi şi Ana tice, specifice, spectacolul suge­ Cititorii ziarului nostru desigur îşi lucru !a cunoştinţa salariaţilor tul elegant al clădirii. Urmărind cu
posibilităţi continui pentru ridi­ cadrul şedinţei de analiză. Ma­ Colda, Ion Pavlescu, Gigi Iordă­ rează un ansamblu al lumii ca­ mai aduc aminte de chemarea Lan­
carea măiestriei lor profesionale. joritatea membrilor consiliului nescu, Dem. Columbeanu, Vla­ re luptă, al lumii care s-a ridi­ sată — pe la sfîrşitul lunii februa­ din oraşul Sebeş, aceştia au atenţie planul construcţiei, rezultă
Conducerea teatrului (director însă, precum şi conducerea tea­ dimir Jurăscu, Romeo Mogos şi cat împotriva lanţurilor servi­ rie a. c. — de intelectualii raionului
Ion Petrovici) a conlucrat în­ trului, au adoptat o atitudine alţi actori talentaţi, apreciaţi, tutii. Sebeş, către toţi intelectualii regiunii înţeles să sprijine acţiunea, con- din acesta amploarea pe care o va
deaproape cu consiliul artistic, hotărîtă împotriva unor aseme­ care în activitatea lor au dove­ Hunedoara, privind dezvoltarea acti­
consultindu-1 în problemele de nea ieşiri, dovadă fiind măsu­ dit a fi demni de a fi aleşi. Pentru prima dată în existen­ vităţii de educare patriotică în rîndu­ tribuind benevol cu sume băneşti. avea noua casă de cultură. Este su­
bază ale vieţii teatrului (reper­ rile luate. Şi conducerea teatru­ ţa sa, teatrul din Petroşani, în rile oamenilor muncii.
toriu, distribuţii, vizionări) ceea lui uneori a procedat greşit, a- In faţa consiliului artistic fl­ această stagiune va pune în Rezultatul a fost că, pînă ia 4 iunie ficient să amintim că sala de specta­
ce a făcut ca majoritatea spec­ ducînd regizori din altă parte ies, precum şi a conducerii tea­ scenă o piesă shakespeariană, Pe marginea chemării şi a anga­
tacolelor să fie la nivelul exi­ fără a discuta acest lucru în trului, stau sarcini deosebit dc comedia „A 12-a noapte“. jamentelor luate în consfătuirea ini­ a. c. s-a adunat pentru fondul de cole — a cărei scenă va avea des­
genţelor oamenilor muncii din consiliu. Unii membri ai consi­ importante. Dacă repertoriul ţiată de comitetul raional de partid,
Valea Jiului şi din întreaga re­ liului artistic au dovedit o slabă stabilit se ridică la nivelul exi­ O creaţie nouă a dramatur­ intelectualii raionului şi oraşului construcţie suma de 90.000 lei. chidere şi spre grădina de vară —
giune. Turneele întreprinse în exigenţă, permiţînd unor actori genţelor spectatorilor de azi, a giei originale „Ultimul tren“ de Sebeş s-au antrenat, cu forţe noi,
regiunea Hunedoara ca şi în re­ să denatureze in mod grosolan omului ce trăieşte într-o socie­ Gyorgy Kovăcs şi Eugen Mirea în realizarea obiectivelor cuprinse în într-o adunare cetăţenească, !a ca­ este prevăzută pentru 700 locuri. O
giunile limitrofe cu piesele „Re­ linia rolului în care jucau. tate care cunoaşte profunde planul de măsuri al comitetului ra­
vizorul“ de N. V. Gogol, „Morali­ Conducerea teatrului a luat mă­ transformări etice, apoi trebuie care abordează problema înfră­ ional de partid. re au participat peste 1.000 de per­ sală mare declub, încăperi ale bi­
tatea doamnei Dulska“ de G. suri abia în ceasul al doispreze­ să se ducă o muncă perseve: ţirii între poporul romîn şi mi­
Zapolska, „Take, lanke şi Ca- celea. Nu s-a organizat întru- rentă pentru ca spectacolele ce norităţile naţionale va vedea de Unul din aceste obiective prevedea soane, s-a votat apoi contribuţia vo­ bliotecii raionale— cu săli de lectură
dîr“ de Victor Ion Popa, s-au totul controlul spectacolelor în se vor da să se ridice la nive­ asemenea lumina rampei in construirea casei culturale a oraşu­
aşa fel incit membrii consiliu­ lul cerinţelor. cursul acestei stagiuni. lui Sebeş, lucrare ce trebuia să fie luntară a cetăţenilor oraşului, alegîn- pentru adulţi şi copii — săli pentru
bucurat de mult succes. Pe baza lui artistic, cu schimbul, să par­ ridicată în roşu — sub acoperiş, încă
realizărilor obţinute se poate a- ticipe la fiecare spectacol dat, O scurtă privire asupra reper­ Poemul feeric „Tnşiră-fe m ăr­ în cursul acestui an. Importanta şi du-se în acelaşi timp şi comitetul de diferite cercuri, birouri, dependinţe,
firma că, consiliul artistic a des­ şi, constatind anumite abateri toriului arată că acesta este gărite“ de Victor Eftimiu, mon­ patriotica acţiune a fost luată, de la
făşurat o muncă destul de rod­ de la indicaţiile regizorale să variat, pătruns de spirit de par­ tat pentru tineret, va constitui bun început, sub conducerea directă construcţie al casei de cultură, alcă­ vor constitui celelalte încăperi ale
nică în sprijinul unei producţii semnaleze acest lucru. tid şi că el este menit să aducă un prilej de verificare ? posibi­ a comitetului executiv al sfatului
cit mai bune. Din păcate, insă, lumina culturii in rîndurile ma­ lităţilor colectivului teatrului în popular raional. Atlucîndu-se acest tuit din 8 persoane, avînd ca preşe­ construcţiei,încălzirea centrală va
selor largi populare. privinţa realizării scenice a ţi­
nui basm. dinte pe tov. Cornel Drăgan, directo­ asigura desfăşurarea în bune condi-

Dintre lucrările dramaturgilor rul Comraiprod-ului, iar ca secretar ţlum a activităţi! cultural-artistice şi

pe tov. Traian Bojiţă, inspector la pe timpul zilelor de iarnă. Întreaga

secţia de învăţămînt şi cultură a sfa­ lucrare este evaluată la suma de

tului popular raional. 3.500.000 lei.

Lucrările construcţiei au început Casa de cultură va constitui, în

în luna iunie. Trecătorii, constată azi viitorul apropiat, o puternică bază

cu satisfacţie că zidurile impunătoru­ de pregătire, a cadrelor de artişti

lui locaş de cultură de pe strada amatori, un centru important de pro­

principală a oraşului Sebeş se ridică pagare a ştiinţei şi culturii în ora­

semeţe, conturînd tot mai clar aspec- şul si raionul Sebeş.

i