Page 5 - 1958-09

P R O LE T A R I D IN TO ATE TA R ilE , U N ÎŢ I- V M
Cărbune mai mult,
mal bun şi mai ieftin
Analizîndu-şi rezultatele obţi­
nute pînă în prezent în sporirea
producţiei, productivităţii mun­
cii şi reducerii preţului de cost
al cărbunelui, colectivul exploa­
tării miniere Petri Ia, a consta­
tat că şi-a depăşit planul pro­
ducţiei de cărbune în perioada
t ianuarie — 22 august 1958
cu 23.000 tone, că a sporit pro­
ductivitatea muncii faţă de plan
cu 100 kg. pe post şi că a re­
dus preţul de cost realizînd e-
conomii de 1.950.000 Iei.
Pentru ca în viitor rezultatele
obţinute să fie şi mai frumoase,
minerii, inginerii, tehnicienii şi
funcţionarii acestei exploatări,
----
IN VALEA JIULUI
8 .8 7 3 tone cărbune peste plan
în luna august
întrecerea socialistă desfăşurată de
minerii Văii Jiului în cinstea Zilei
minerului şi a zilei de 23 August, s-a
soldat cu importante succese în lupta
pentru tot mai mult cărbune. In luna sarcinile lunare de plan. Astfel, mina
august, minerii Văii Jiului au extras
peste plan 8.873 tone de cărbune, ceea
ce face ca depăşirea de plan în pri­
mele 8 luni din acest an, să se ri­ energetic şi cocsificabil, în afara sar­
dice la 82.000 tone de cărbune.
—
Âu prim it drapelul de fruntaş pe ram ur
Datorită realizărilor importante ob­ măsuri tehnrco-organizatorice. Trebuie
ţinute în primul semestru al anului remarcat aportul deosebit pe care l-au
acesta, colectivul de muncitori, tehni­ adus la Îndeplinirea planului în acea­
cieni şi ingineri al uzinei metalurgo- stă perioadă muncitorii foan Novă-
chimioe din Zlatna, a fost distins cu cean, Nicolae Avram, Ştefan Zaharie,
drapelul de fruntaş pe ramură.
Realizările importante obţinute de
muncitorii uzinei metalurgo-chimice
din Zlatna, se datoresc faptului că a
fost antrenat în întrecerea socialistă
întreg personalul din secţiile produc­
tive, că s-a dat atenţie deosebită eco­ au fost lipsite de ani­ talul II vest, au ex­ mărită a fost rodnică
nomisirii materiilor prime, materiale­
lor şi combustibilului, precum şi altor lectivul sectorului ho- mult cărbune decit brigăzi ale sectorului.
încă un sal co m p le ct
cooperafivizaf
De curînd în satul Vorta, ra­
ionul Ilia, a avut Ioc inaugura­
rea întovărăşirii agrozootehnice.
In fruntea acţiunii dc coopera­
tivizare a satului au fost mem­
brii şi candidaţii de partid, prin­
tre care Petreşcu Vasile, Toc
Partenie, Nistor Gheorghe şi al­
ţii. Ei au fost printre primii ca­
re au făcut cereri de înscriere în
întovărăşire. Exemplul lor a
fost urmat de toţi ţăranii mun­
citori din sat.
Cele 105 familii, cît numără
satul, membre ale noii întovă­
răşiri, s-au înscris cu întreaga
suprafaţă de pămînt.
întovărăşirea şi-a început ac­
tivitatea, avînd ca fond de bază
100 oi.
I. CORNEL
corespondent
—O—
Sq măreşte şcoala
Anul acesta elevii din comuna
Galda de Jos, raionul Alba, vor
avea la dispoziţie încă trei săli
de clasă. Totodată, şcoala ele­
mentară de aici s-a mărit prin
construirea unei •săli ¦pentru >bi­
bliotecă şi o cameră pentru can­
celarie.
Lucrările de mărire a şcolii
elementare din comuna Galda
de Jos sînt rodul propunerilor
făcute de cetăţeni. La începutul
anului în cadrul unei adunări
obşteşti s-a hotărît ca din fon­
durile realizate în cadrul con­
tribuţiei voluntare să se execute
aceste lucrări. Comitetul de ce-
lăţeni ales pentru conducerea
lucrărilor a depus mult interes.
In munca sa,-comitetul a fost
sprijinit de deputaţi ca tov. loan
Steau, Eronim Vîntu, Aurel Fă­
get şi alţii. La construcţia aces­
tor săli de şcoală, cetăţenii din
comună au efectuat un mare
volum de ore de muncă volun­
tară.
Miercuri 3 septembrie 1958
Chemarea colectivului
minei Petrila către toate
exploatările Văii Jiului
au hotărît să intensifice întrece­
rea socialistă în cinstea zilelor
de 7 Noiembrie şi 30 Decem­
brie. In acest scop, ei s-au an­
gajat să realizeze pînă Ia sfîr-
şitul acestui an o seamă de o-
biective importante. Colectivul
exploatării Petrila, a hotărît să
îndeplinească planul anual de
producţie pînă la 10 decembrie,
să înfăptuiască pînă Ia sîîrşitul
Pentru a ilustra avîntul şi hotărîrea
cu care s-a muncit în abataje, este
concludent faptul că toate exploatările
Văii Jiului şi-au îndeplinit şi depăşit
Lonea a dat 1.750 tone de cărbune
peste plan, mina Petrila 1.G02 tone,
mina Uricani 3.905 tone de cărbune,
iar mina Vulcan 2.301 tone cărbune
cinilor planificate.
Gheorghe Sătmărean şi alţii.
Roadele unei zile
Acum oiteva zile, încă 125 tone. Orta­ cit 'prevedea sarcina
birourile sectorului cii lui Petru Spinu lor zilnică.
III de la mina Lupeni oare lucrează in fron­ Ziua de producţie
maţia obişnuită. Co­ tras cu 45 tone mai şi pentru celelalte
târise să se considere aveau planificat, mi­ De exemplu, din pre-
acea zi ca o zi de nerii din frontalul abatajul brigăzii lui
muncă deosebită. A‘ III est şi-au depăşii Ioan Demian s-a dai
ceastă hotărîre nu a cu 50 de tone sarci­ cu 10 tone ele cărbu­
rămas fără rezultate. na zilnică, iar fronta- ne peste plan, iar mi­
Bilanţul făcut a ară­ liştii din abatajul IV nerii conduşi de Va­
tat că la cele 600 de est condus de Roman sile Deac, care lu­
tone de cărbune dale turca, an extras in crează la pregătiri,
in afara planului lu­ acea zi de două ori au extras 18 .tone de
nar, se mai adaugă mai mult cărbune de­ cărbune !veste plan.
Să pregătim din tim p sem inţele
pentru campania agricolă de toamnă
Campania însăinînţărilor de toamnă
bate la uşă. Ne mai despart puţine
zile pînă cînd pe ogoarele regiunii
noastre se vor însămînja seminţele
menite a asigura o producţie sporită
de cereale în anul 1959. De aceea, de
pe acum trebuie să ne preocupăm de
aprovizionarea şi asigurarea unor se­
minţe de cea mai bună calitate, pre­
cum şi de pregătirea lor, astfel ca la
timpul potrivit să fie gata pentru în-
sămînţare.
Practica a dovedit că o săenînţă de
soi bun aduce un spor de recoltă de
15—20 la sulă. Pentru regiunea noa­
stră sînt raionate soiurile de grîu de
toamnă Ccnad 117, Odvoş 241, Ban-
kul 1201, orz de toamnă Cenad 396
şi secară Petkus.
Gospodăriile agricole colective, înto­
vărăşirile agricole, precum şi gospo­
darii individuali găsesc la bazele de
recepţie seminţele oare s-au dovedit
a fi cete mai adaptate şi dau produc­
ţii mai sporite în condiţiunile de sol
şi climă ale regiunii noastre.
Astfel, ta baza de recepţie Orăştie
se găseşte grîu Cenad 117 provenit de
la G.A.C. Turmaş şi G.A.C. Prioaz;
ta baza de recepţie Teiuş grîu Cenad
117 de la G.A.S. Galda, ta baza de
recepţie Hunedoara grîu populaţie va-
loro-Vv Odvoş şi Bankut de la Sec­
ţia Bîrcea .şi de la G.A.C. Rapolt; la
baza de recepţie Miercurea — grîu
Odvoş 241 de la .GA^S. Apotdu de
Sus «ta
Pregătiri pen
anului lozinca „Postul şi tona
de cărbune", să realizeze- econo­
mii Ia preţul de cost de încă
500.000 lei, să îmbunătăţească
calitatea cărbunelui extras în
aşa fel îneît să nu plătească
nici o penalizare şi să ajungă
ca în lucrările importante — a-
bataje, deschideri, pregătiri —
să nu mai fie nici o grupă sub
plan.
Cu aceste obiective, colectivul
exploatării miniere Petrila, a
chemat la întrecere socialistă
toate exploatările miniere din
Valea Jiului.
Curăţirea seminţelor
Nu e suficient numai ca sămînţa
să fie de soi, bine dezvoltată, cu bobul le curăţă de impurităţi uşoare (praf,
mare şi uniform, ci ea trebuie să fie
curată şi lipsită de corpuri străine
(seminţe de alte plante de cultură,
seminţe de buruieni, boabe sparte,
pleavă, paie ele.). Pagubele produse
de buruienile, fie semănate odată cu
sămînţa, fie răsărite din seminţele
aflate în pămînt, sînt foarte mari, căci
ele au o sumedenie de mijloace pen­
tru a răzbate in viaţă.
In probele primite pentru analiză la
laboratorul regional pentru controlul
seminţelor se găsesc zeci de feluri de
buruieni. Fiecare fir de buruiană pro­
duce cu mult mai multe seminţe decît
plantele de cultură. Astfel, pe cînd un
fir de grîu produce pînă la 30 boabe,
un fir de muştar sălbatic sau rapiţă
produce pînă la 15.000 bucăţi se­
minţe ; un fir de traista ciobanului
produce pînă la 70.000 bucăţi semin­
ţe, iar ştirul sălbatic produce pînă ia
100.000 bucăţi seminţe anual.
Nu trebuie să rămînă nimeni nepă­
sător faţă de aceşti duşmani care dij-
rnuiesc an de an recoltele. Datoria tu­ prin vCcliea me­
turor celor ce' deţin stocuri de seminţe todă.
este să le curăţe pentru a se evita IN C L IŞ E U :
împrăştierea tor din nou în cîmp.
Pentru curăţirea de corpuri străine
?e fotosesc vînturătoarele, Iar pentru
IN SATUL
4 pagini 20 bani
Citiţi îs? pagina 4-a
• Ecouri la interviul lui
N. S. Hruşciov acordat zia­
rului ,jPravda“
® Armata de eliberare na­
ţională algeriană dă grele
lovituri trupelor colonialiste
franceze.
0 Revanşarzii oest-germani
ridică din nou capul
• Noi acţiuni provocatoare
ale Angliei împotriva Islan-
dei.
• Interviul acordat ziarului
,,Trud“ de către Cyrus Eaton,
militant pe tărirn social din
S.U.A.
• Deschiderea celei de a
doua conferinţe internaţiona­
le pentru folosirea energiei
atomice in scopuri paşnice.
; " Mecanicul'dë Io:
coirfotiyă bănită'
Feier' lucrează, pe
traseul Brad—Gu-
ra Barza, reuşind
să facă importante economii
de carburanţi şi lubreîianţi
(în .medie 15— 18 la sută),]
| IN CLIŞEU: iov. Feier la j
' locul de muncă. } activitatea a fost acela de iefti­
Lucrări de împrejmuire
.. De curînd, cetăţenii din satul
Cetea, raionul Alba, au termi­
nat lucrărije de împrejmuire cu
gard a şcolii elementare şi că-
alegerea seminţelor se folosesc trioa-
rele şi selectoarele. Vînturătoarea sim­
plă separă seminţele după greutate şi
pleavă, paie efc.). După aceasta se­
minţele trebuie trecute prin trior sau
selector pentru separarea seminţelor
de buruieni. Astfel neghina, măzări­
chea şi altele au grosimea şi lăţimea
la fel cu a cerealelor, deci nu pot fi
Ing. TITUS POPOVICI
Laboratorul regional pentru
controlul seminfeloi Alba lulia
(Continuare în pag. 3-a)
Echipa tov.
Nicolae Duna,
de la întreprin­
derea minieră
Deva, aplicind
noua metodă dc
exploatare (ex­
ploatarea cu
surpare in felii),
a reuşit să dea
o. productivitate
cu 35,5 la sută
mai mare decit
Echipa iov. Du­
na la locul de
muncă, .r
Sfatul popular al comunei
DE L IN G Ă MUREŞPianu de Sus s-a.ît
timp ca noul' a n . şcolar să gă­
sească toate şcolile elementare
din comună bine pregătite. In
acest scop, toate: cele trei şcoli
elementare de pe raza comunei,
au fost .văruite şi aproviziona­
te cu lemne. La şcoala elemen­
tară din Pianu de Sus au fost
cumpărate, şi montate cu bani
din contribuţia voluntară un
număr de 9 sobe de teracotă."
De asemenea, la şcoala ele­
mentară din satul Pianu de
Jos s-a construit un zid de 20
m. lungime, împrejmuindu-se
totodată cu gard întreaga curte.
Prin contribuţie
în muncă
In cătunul Tudorăneşti, din
raionul Brad s-a reparat de cu­
rînd prin contribuţia în muncă
a cetăţenilor un drum pe o dis­
tanţă de 2.000 metri liniari. Aici,
pe lingă săpăturile necesare,
s-au transportat şi 150 metri
cubi pietriş. In această acţiune
s-au evidenţiat în mod deosebit
cetăţenii Toader Fărău, Florea
Tudoran şi Ioan Turcu. Tot Ia
Tudorăneşti a fost desfundat un
şanţ pe o distanţă de 100 metri
liniari. La această acţiune au
muncit mai mulţi cetăţeni din
sat, evidenţiindu-se Maria Stt-
ciu, Gheorghe Călămar, Maria
Tudoran şi alţii.
Roadele unei iniţiative
Au trecut abia trei luni de Toate aceste importante succese recuperarea unei cantităţi cît
cînd oţelarii hunedoreni au por­ n-au venit de la sine. Ele se cia- mai mare de praf de furnal şi
nit acţiunea patriotică de redu­ toresc preocupării şi eforturilor de cocs etc., i-au ajutat pe fur-
cere a preţulu-i de cost pe tona depuse de oţelari pentru buna nalişti să realizeze economii 1?.
de oţel. In această perioadă, o- gospodărire a materiei prime, preţul de cost în ultimele două
ţeiarii din secţia l-a, au dovedit îmbunătăţirea calităţii oţelului, luni, în valoare de peste
prin fapte că duc la îndeplinire scurtarea duratei de elaborare 1.600.000 lei.
hotărîrea Biroului Comitetului a şarjelor etc. In luna trecută, Economiile realizate prin re­
regional de partid privind iefti­ de pildă, att fost elaborate 21? ducerea preţului de cost în lu­
nirea preţului de cost al meta­ şarje rapide. Prin aceasta, s-au nile iunie şi iulie, la uzina c'>c-
lului. Propriul angajament luat obţinut în primul rînd impor­ sochimică şi fabrica de aglome­
la pornirea acestei acţiuni, de
a reduce preţul de cost cu 40,51
lei pe fiecare tonă de oţel, a
fost depăşit lună de lună.
In primele două luni după
pornirea iniţiativei, oţelul produs
la secţia î-a a costat cu
2.849.000 lei mai puţin decit era
planificat, iar în cursul lunii au­
gust, preţul de cost pe tona de
oţel a fost redus cu 42,91 Iei.
ruinului cultural. Aceste lucrări
au fost executate cu ajutorul
contribuţiei voluntare şi a mun­
cii voluntare a cetăţenilor. La
executarea lucrărilor, în frunte
au fost- deputaţii care au mobi­
lizat zilnic cetăţenii la muncă luate pentru ridicarea tempera­ ei însă, va depinde de telul cum
voluntară. Cu mult interes în
această acţiune au muncit de­
putaţii Partenie Ghitulea, Ioan
Rusan cît şi cetăţenii Constan­
tin Oţoiu, Traian Gadan şi alţii.
Sărbătoarea tineretului din raionul llia
Lozincile, steagurile roşii şi trico­ câţi in minunatele lor costume ţără­ ptauze nu au fost răsplătiţi soliştii \
lore arborate din ajun pe străzile
Piei dădeaii întregii localităţi un as­
pect de sărbătoare. Se pregătise săr­
bătorirea celui de-al III-lea festival
al tinerelului din raionul llia.
La această frumoasă sărbătoare
s-au adunat duminică mii de tineri
din toate colturile raionului îmbră-
?D omuna Burjuc. Nimic de- mai pomenit in Burjuc aseme-
v i osebit la prima vedere, nea grădină de zarzavat ca
Te incintă doar peisajul, dea- aceea a întovărăşiţilor!
Iul înverzit care se-nalfă in Exemplul, înseamnă mijloc
spatele satului, porumbul fru- de convingere. La Burjuc exem-
mos din ţarină, Mureşul cu piele au fost grăitoare pentru
apa sa lină, nervoasă pe a- ţăranii muncitori. Mulţi dintre
locuri. Altceva, nimic deosebit ei, printre care Nişca Ionel,
la prima vedere. Şi totuşi, cile Olaru losif şi alţii, s-au pre-
fapte vrednice de-a fi consem- zentat la sfat cu cereri prin
hate nu se petrec in satul a- care solicită primirea lor în
cest-a! întovărăşire,
n a sfatul popular, vin oa- Numai in cîteva zile pe bi-
meni mai mulţi ca in alte roul tov. Orşa, secretarul sfa-
dăfi. Vin oame- tutui popular din
nii la. sfat, intră comună, au apă-
in biroul secre- rut peste 25 de
tarului şi fără cereri,
prea multă vorbă ii întind a~ — ... La noi la Burjuc n-a e~
cestuia cite o coală de hîrtte xistat cămin cultural. 11 con-
pe care e scris sus de tot şi cu struim acum. Vedeţi, e aproa-
litere m a ri: „Cerere“. Cer oa- pe gata, spune tov. Orşa, se- •
menii să intre in întovărăşirea cretarul sfatului popular. Sce- j
agricolă. na a fost podită, sala de lec- >
! In general, aceştia sînt tăi- tură la fel. Uşi şi geamuri a- \
răni muncitori, care acum 3—4 vem pentru el, cloar trebuie a- \
ani, cînd s-a înfiinţat intovă- şezate. 1
râşirea agricolă aici la Burjuc, — Ş j cinc[ e gata ? — întreb. <
coate printre primele intovără- — jn cinstea lui 7 Noiem- j
şiri din raionul Ilia, se indo- brie o să-l inaugurăm,
iau de roadele muncii in co ^ omuna Burjuc. Nimic de-
mun• a . . . . ' — osebit la prima vedere:
S-a îmtîmplat insă şi aici, goar peisajul, dealuri înalte,
la Burjuc, aşa cum se intim- pfidurea ?e porumb din ţarină,
plă deobicei, ca întovărăşii ea a^ a ^ pg alocuri ner-
sâ obţină rezultate mult mai voasă a Mureşului, au ceva
bune decit ¦sectorul individual.
Spre exemplu, anul acesta ea mai izbitor. Restul nu pare a
a obţinut o medie dublă la fi deosebit. Şi totuşi cite lu-
griu, faţă de sectorul indivi- cruri deosebite, vrednice de a
dual. Porumbul întovărăşiţilor fi consemnate nu se petrec,
e mare şi frumos... Şi grădina aici! *¦ R-
de zarzavat e frumoasă. Nu. s-a
tante economii la consumurile rare a minereurilor, depăşesc
specifice. de asemenea suma de 2.696.000
Iei.
Acţiunea de reducere a pre­
ţului de cost pe tona de metal Acţiunea patriotică care s-a
pornită prima dată de către co­ transformat într-o preţioasă ini­
lectivul oţelăriei Siemens Mar­ ţiativă, ce se aplică acum în
tin i, a devenit o preocupare de toate secţiile combinatului, şi-a
seamă pentru siderurgiştii tu­ arătat , primele roade. Ea însă
turor secţiilor din combinat. La continuă cu succes. Siderurgiştii
oţelăria nouă, intrată în funcţie hunedoreni care au raportat
în luna mai, obiectivul princi­ partidului la 23 August, că au
pal cu care oţelarii au început realizat de Ia începutul anului şi
pînă la acea dată 12.800.000 lei
nire a preţului de cost al oţelu­ economii la preţul de cost, sînt
lui. Ca urmare a acestui fapt, hotărîţi să muncească cu şi mai
în lunile iunie şi iulie, colectivul mare avînt, în aşa lei ca pînă
noii oţelarii Martin a economi­ Ia 7 Noiembrie, această sumă
sit la preţul de cost 1.842.116 să fie mult majorată.
lei, iar în primele 22 de zile
din luna august, preţul de cost Lozinca „Să dăm patriei me­
al oţelului a fost redus cu 68 tal mai mult şi mai ieftin“, e
lei pe fiecare tonă. acum o călăuză pentru fiecare
colectiv de muncă din fiecare
In secţiile furnale, măsurile secţie a combinatului. Succesul
turii aerului insuflat în furnale, organizaţiile de partid şi sindi­
îmbunătăţirea compoziţiei şarjei, cale, conducerile secţiilor, cît şi
respectarea cu stricteţe a grafi­ conducerea tehnico-administraii-
cului de încărcare şi descărcare vă a combinatului vor acorda
a furnalelor, reducerea procen­ sprijinul necesar acestei preţioa­
tului de declasate sub admis, se iniţiative.
neşti, ilusirind portul celor de la Olivia Blaj, Ioan Vesa şi Gheorghe i
şes, de pe Valea Mureşului sau Işfan — colectivişti din satul Leşntc,
al celor de sus, de la Muncei sau ileana Negrită şi Emil Păun — so­
Merişor. Festivalul a consiituil un lişti ai căminului cultural din Veţel,
minunat prilej de a se intllni şi a Votca Leoniin — solist al căminului <
se cunoaşte tinerii muncitori de la cultural din Vărmaga, echipele de
Certej, Ilondol sau Bampoioc cu co­ dansuri din Sulighete, Fornădie, Cer­
lectiviştii din Leşnic, Bretea Mure- teţ, Răduleşti, Lăpugitil de Sus şi
şană, llia şl Hărău, cu înlovărăşiţii altete) care pe lingă dansurile locale
sau ţăranii individuali din partea au prezentat şi portul şi obiceiul sa­
cealaltă a raionului — Lăpugiu, Fin- telor respective. S-au bucurat de
ioag sau Zam, cu muncitorii de la multă apreciere din partea spectato­
G.A.S. Lăpuşnic, cu intelectualii din rilor, corurile de ta Dobra. Zam, Iha.
întreg raionul. Toţi au petrecut îm­ cît şi cele din alte sate care au fost
preună o adevărată zi a tinereţii, o prezente la festival.
adevărată sărbătoare. Petrecerea şt veselia, care au du­
Pajiştea înverzită de pe matul rat pînă noaptea tîrziu, au fost sus­
drept al Mureşului uiule de obicei ţinute de fanfare şi tarafuri. După ,
ilienil îşi petrec timpul liber, în tot lăsarea serii veselia tineretului a i
cursul zilei de duminică a răsunat fost complectată cu jocuri de artifi­
de cîntece şi veselie. Pe estradele şi cii şi focuri de tabără.
terenurile sportive frumos amenajate Felul cum a decurs festivalul ra­
Si-au dat concursul UF de formaţii ional de la Ilia, la care a participat i
artistice de amatori şi 12 echipe un număr mult mai mare de tin eri,
sportive. Zeci şi zeci de tineri şi-au decît la festivalurile anterioare, do­
arătat talentul lor artistic sau spor­ vedeşte pe deplin grija şi preocupa­
tiv, manifesiîndu-şi prin aceasta dra­ rea organelor raionale de partid şi <
gostea tor faţă de partid, faţă de U. T. M. care au organizat această,
statul. nostru care a creat tinerelului frumoasă sărbătoare a tineretului.
o viaţă nouă, luminoasă. Cu cite a- A. ZAHAR1A