Page 6 - 1958-09
P. 6

d W m v l s o c ia l is m u l u i                                                                                                         Nr 1153

                                                                                                                                                               mmm                                                          MI

                                                                                                                                                                   iii'-'.

Colaboram oamenilop de ştiinţă sovietici                                                                                  Tractor care
                                                                                                                  funcţionează cu un motor

                                                                                                                  cu răcire cu aer

pe plan internaţional                                                                                               Uzina de asamblare a trac­
                                                                                                                  toarelor din Harkov a început

                                                                                                                  producţia în serie a tractorului

                                                                                                                  prăşitor cu roţi de noul tip
Partidul Comunist şi guvernul colaboratori pentru specializare lor acoperiţi de gheţuri veşnice. „DVSS-16“. Pentru prima dată
Uniunii Sovietice acordă o mare pe o perioadă mai îndelungată. Oamenii de ştiinţă din Cehoslo­ în Uniunea Sovietică acestui
importanţă dezvoltării relaţiilor Astfel de convenţii au tost în­ vacia, Polonia, Ungaria, India, traGtor i s-a fixat un motor Die­
dintre oamenii de ştiinţă din cheiate de exemplu cu Societa­ S.U.A., Anglia, Franţa, Belgia sel nu cu răcire cu apă, ci ou
U.R.S.S. şi instituţiile ştiinţifi­ tea regală din Marea Britanie, şi alte ţări au obţinut de aseme­ răcire cu aer. El este de două
ce de peste hotare.                  cu Institutul Henri Poincare a nea mari succese în cadrul ori mai uşoar decît cel dintîi şi

Ştiinţa sovietică consideră că Universităţii din Paris. Biblio­ A.G.I. Rodnica colaborare a oa­ este mult mai economic. Puterea
suprema sa datorie este de a tecile Academiei de Ştiinţe a menilor de ştiinţă din diverse motorului atinge în funcţie de
fi în slujba cauzei păcii şi pro­ U.R.S.S. fac schimb de cărţi cu ţări în această perioadă a făcut reglare 16—20 C.P.
gresului. Pentru îndeplinirea cu 2.000 instituţii ştiinţifice din 84 ca Ia adunarea ce a avut loc la Tractorul va găsi o largă fo­
succes a acestei îndatoriri no­ de ţări.                                  Moscova să se hotărască conti­ losire la semănat, la cultivarea

bile, oamenii de ştiinţă din U-         Moscova — cel mai mare            nuarea cercetărilor prevăzute           între rînduri a plantaţiilor de      A pa... transportă minereurile                                                                 In Uniunea So-
niunea Sovietică îşi unesc efor­     centru ştiinţific al Uniunii So­     în programul Anului Geofizic            porumb, de floarea soarelui, de
turile cu colegii lor din întrea­    vietice — devine în acelaşi timp     International pînă Ia 31 decem­         sfeclă de zahăr şi bumbac. El        In Razabstanul de răsărit se că în ea conductele transporto­                  O vietică se acordă
ga lume.                             şi cel mai mare centru ştiinţific    brie 1959.                              poate fi folosit la semănarea şi                                                                                                 o alenţie deose­
                                     din lume. Nu întîmplător, re­                                                plantarea diferitelor culturi !e-
   Urmînd tradiţia existentă, A-                                             Oamenii de ştiinţă sovietici                                                                                                                                          bită dezvoltării

cademia de Ştiinţe a U.R.S.S., cent au avut loc la Moscova vor dezvolta şl pe viitor rela­ guminoase, introducîndu-se si­ construieşte una din cele mai rului hidraulic vertical. Instala­                                                         ştiinţei astronomi­
                                                                                                                  multan în pâmînt îngrăşăminte,
împreună cu celelalte instituţii     trei mari congrese internaţiona­     ţiile prieteneşti cu oamenii de         la irigarea şi stropirea plantelor,   mari instalaţii din lume pentru     ţia va putea scoate la suprafa­          ce. Sute de observatoare as-
ştiinţifice din ţară, îşi întăreşte  le, care s-au bucurat de un ma­      ştiinţă din toate ţările lumii,         la săpat cartofii, sfecla şi ceapa.   transportul minereului din mină     ţă de la o adîncime de patru             trofizice întreprind cercetări
relaţiile sale internaţionale. Anul  re interes în cercurile ştiinţifice  care contribuie la întărirea pă­                                              cu ajutorul apei. Apa freatică      sute de metri, 20 m. c. de steril        dintre cele mai felurile asu­
                                     din multe ţări.                      cii, a înţelegerii reciproce şi a         Viteza de transport a maşinii       ce se adună in mină sub o pre­                                               pra spaţiului cosmic.
acesta au fost aleşi în compo­                                            colaborării între popoare.              încărcate este de 20 km. pe oră.      siune de 50 de atmosfere va         sau minereu pe oră. Cea mai
nenţa Academiei în afară de cei         La Moscova a avut ioc Con­                                                                                      scoate la suprafaţă nu numai        mare instalaţie de acest tip e-             IN CLIŞEU : Un grup de
mai eminenţi oameni de ştiinţă       gresul internaţional al arhitec­     Explorarea subsolului                                                         sterilul, dar şi minereul măcinat
ai U.R.S.S., 32 oameni de ştiin­     ţilor, adunarea ordinară a Co­                                                                                     în prealabil în morile subterane.   xistentă in prezent în mina              turnuri, de observaţie al sec­
ţă dintre cei mai de seamă din       mitetului special pentru Anul        ¦—din avion ¦¦.                                                               Un astfel de procedeu de trans­     Clewmench din Statele Unite              ţiei de fizică a astrelor, a
străinătate.                         Geofizic Internaţional. In capi­                                                                                   port va elimina necesitatea con­    extrage roca de la o adîncime            observatorului, astrofizic din
                                                                                                                                                       struirii unor puţuri de extracţie.   de 106 metri.                            Crirneea al Academiei de
   Se lărgesc şi se întăresc con­    tala Uniunii Sovietice a avut                                                                                      In locul lor va fi suficient să se                                           Ştiinfe a U.R.S.S.
tinuu legăturile Academiei de        loc şi Congresul Internaţional                                                                                    foreze o sondă cu un diametru
Ştiinţe a U.R.S.S. cu oamenii de     al astronomilor. In curînd aici         Stind in cabina avionului,           gistrarea radiaţiilor radioactive    nu prea mare şi să se introdu-             Ştiri din R. Cehoslovaca
ştiinţă şi organizaţiile ştiinţifi­  îşi va începe lucrările Congresul    geologul urmăreşte indicatoa­
ce de peste hotare. Astfel, în       internaţional al sfaviştilor, la     rele aparatului. Semnalele pri­         capătă o aplicaţie din ce in ce                            —O—                In ultimii zece ani industria           Cehoslovacia produce,cantităţi
anul 1957, 514 delegaţii ale A-                                           mite in văzduh indică bogăţiile         mai largă in diferite domenii                                                                                      mai mari de creioane decît
cademiei au vizitat 44 ţări, iar     care vor participa specialişti în    ce se ascund in adincul pămîn-          ale economiei naţionale şi ştiin­    O fabrică de niche I                 cehoslovacă a gazelor s-a si­            S.U.A. şi R. F. Germană. Cea
139 delegaţii ale Academiei de       slavistică din 24 ţări din Europa,   tului. Aparatul se bazează pe           ţei. Ele sînt necesare geologi­
Ştiinţe a U.R.S.S. au participat     Asia şi America.                     aplicarea aşa-numiţilor scinfila-       lor, medicilor, chimiştilor, ingi­      Recent, la Saint Egidien, "(ra­   tuat pe unul din primele locuri          mai mare fabrică cehoslovacă de
la lucrările a 62 congrese inter­                                                                                 nerilor şi biologilor. Muncitorii    ionul Karl Marx Stadt), a fost                                                creioane, care se bucură de alt­
naţionale.                              Oamenii de ştiinţă sovietici au   tcri — substanţe care au pro­           din industria petroliferă consta­    dată în exploatare parţială o        din lume. In 1948 Cehoslovacia
                                     un merit deosebit în ce priveşte     prietatea de a transforma intr-o        tă că explorarea sondelor de pe­     mare fabrică de nichel. In pre­      ocupa în această privinţă unul           fel de un renume mondial, este
   Academia de Ştiinţe a URSS        realizarea vastului program al       scinteie luminoasă energia par­         trol cu ajutorul scintilatorilor     zent se construieşte utilajul ne­                                             fabrica „Koh-i-noor“ din oraşul
a încheiat acorduri de colabora­     Anului Geofizic Internaţional.       ticulelor radiaţiilor radioactive       este aproximativ de zece ori         cesar fabricii. Această fabrică,     din ultimele locuri din Europa
re ştiinţifică pe termen lung cu                                          absorbite.                              mai ieftină decît cea obiş­          care va realiza 2 la sută *J:n       (cu o producţie de 611.000.000           Ceske Budejovice. Producţia a-
academiile de ştiinţe din Repu­      Cu ajutorul sateliţilor artificiali                                          nuită. Filiala din Harkov a In­      producţia mondială de nichel, va
blica Populară Chineză, Polonia,     ai pămîntului, lansaţi de               Luminiscenţa poate fi înre­          stitutului unional de cercetări      fi dată în exploatare deplină în     m.c.). In 1956 producţia de ga­          ntială a acesteia, este dc
Cehoslovacia, Ungaria, R.P. Ro-      U.R.S.S., se rezolvă cele mai        gistrată de către un fotoampli-         ştiinţifice in domeniul reactivi­    anul 1963. Nichelul folosit ca       ze atingea în Cehoslovacia               150.000.000 creioane.
                                                                          ficator şi apoi transformată în-        lor chimici se ocupă cu obţine­      element important pentru rafi ­
mînă, R.P.D. Coreeană, cu Aca­       complicate probleme ale geofi-       tr-uft impuls electric, de o inten­     rea şi studierea diferitelor sub­    narea oţelului, cît şi pentru in ­   3.554.000.000 m.c. Consumul de
                                     zicii, care nu pot fi rezolvate      sitate suficientă pentru a deter­       stanţe scintilante ¦— monocris-                                           gaze s-a dublat aproape în ul­
demia Germană de Ştiinţe.            prin nici un fel de alte metode.     mina o înregistrare în cadrul           tale, lichide, mase plastice.
                                                                          aparatului.                                                                                                       timul deceniu, iar preţul gazelor           In 1948 activau în economia
   Academia de Ştiinţe a URSS           In cadrul Anului Geofizic In­                                                Colaboratorii ştiinţifici ai la­                                       folosite în menaj a scăzut cu
                                     ternaţional cercetătorii sovietici      Contoarele scintilatoare . de        boratorului de sinteză efectu­                                            2/3 faţă de perioada an'ebeiică.         naţională a Cehoslovaciei apro­
ă încheiat acorduri cu instituţii    au făcut mari descoperiri în Arc­    înaltă sensibilitate pentru inre-       ează lucrări experimentale in                                                                                      ximativ 5.600.000 de persoane,
                                     tica şi Antarctica,, în adîncurile                                           vederea obţinerii de noi scinti-
ştiinţifice dintr-o serie de ţări    oceanelor şi pe culmile munţi­                                               latori. anorganici şi organici de                                                                 producţ!i.'a¦>:  Jar în,„1957  — peste 6.300.000
                                                                                                                                                                                                                                      adică cu 12  la sută mai multe.
în vederea unor schimburi de

                                                                                                                                                                                            Pînă    în  anul  1965

                                                                                                                                                                                            de energie electrică a Cehoslova­

Dezvoltarea industriei chineze                                                                                    o mare sensibilitate.                dustria radioului, televiziunii şi ciei se va dubla faţă de anul

                                                                                                                  Nu de mult, un grup de chi- în gaivanotehnie va avea © pu­ 1957. Producţia anuală de ener­                         In prezent funcţionează în Ce­

                             de autovehicule                                                                   mişti de la acest laborator a           ritate de 99,6 la sută. Metoda       gie electrică va fi de aproxima­         hoslovacia 30 de observatoare
                                                                                                               sintetizat şi studiat o serie de        de producţie a fost elaborată în     tiv 38 miliarde KWh. Creşterea           astronomice populare, faţă de
   Trăsătura caracteristică a dez­   creşte an de an. In 1959 China       au îoăf de ajuns numai cinci         noi substanţe organice. S-a con­        R. D. Germană. Folosind boga­                                                 numai trei observatoare populare
voltării industriei Republicii       va produce multe mărci noi de        luni. In prezent, constructorii      statat că unele dintre noile sub­       tele resurse din apropiere, fabri­   medie anuală a producţiei noi­           în 1945.
Poptilare Chineze în acest an        autocamioane, printre care auto­     de automobile de la Cianciun         stanţe obţinute posedă î‘nsuşiri        ca va putea acoperi necesităţile     lor capacităţi energetice va fi
— primul an al celui de-al doi­      camioane cu descărcare automa­       lucrează la construirea unei noi     foarte bune de scintilatori, con­       interne ale ţării, iar cînd va lu­                                               In Cehoslovacia se numără în
lea cincinal — este avîntul ver­     tă, autobuse şi autoturisme. Pî­     mărci de autoturism.                 siderabil mai mari decît sub­           cra cu întreaga sa capacitate,       de aproximativ 500—700 MWh.              prezent zece grădini zoologice,
tiginos al industriei grele, în      nă anul trecut China producea                                             stanţele cunoscute pînă în pre­         ea va putea produce şi pentru        In 1960 se va construi o termo­          dintre care cea mai mare se află
special al celei metalurgice, a      un singur ţip de autoturism, iar        La Pekin se construiesc în-       zent.                                   export. Zăcămintele de nhhel         centrală cu o putere de 1.000            la Praga. In curînd grădinile
cărbunelui, chimice şi construc­     tractoare deloc.                     tr-un ritm rapid o serie de uzine                                            din apropierea fabricii sînt cele                                             zoologice cehoslovace vor ti
toare de maşini. In China se                                              de automobile şi tractoare, care        Colaboratorii ştiinţifici ai la­     mai mari din toată Europa cen­       MWh. Se va construi de ase­              specializate pe baza condiţiilor
                                        Industria Chinei populare pro­    vor produce în curînd mărci noi      boratorului de sinteză continuă                                              menea o nouă magistrală de
                                                                                                               cercetările în vederea descope­                                              400.000 volţi pornind din nord-
                                                                                                               ririi unor scintilatori noi şi mai
                                                                                                                                                                                            vestul Boemiei, prin regiunea
                                                                                                                                                                                            industrială Ostrava din Slova­

dezvoltă în ritm rapid industria duce acum tractoare cu roţi şi de automobile şi tractoare.                    eficienţi.  .                           trală.                               cia.                                     de climă şi sol.

de automobile şi tractoare.          pe şenile cu o putere de 1,5—80

In timp ce pînă în 1957 în C.P., care pot fi folosite atît pe

întreaga Chină exista o singură      plantaţiile de orez cît şi în re­       ...Acest om a făcut ca munca         cademiei de Ştiinţe Cinakal, te      mori nesecate. Inginerul a fă­       hune întreaga ţară. Cinakal a       ne-a plăcut mult. II vom aplica
uzină de automobile — la Cian-       giunile muntoase ale ţării. A        minerilor în adincuri să fie a-         poţi convinge că acest om şi-a       cut cunoştinţă cu bogăţiile ba­      fost distins cu premiul Stalin.     pe un front cit se poate de
ciun — în prezent, în toate pro­                                          proape lipsită de pericol. Prin         păstrat angajamentul. La 24          zinului Kuzneţk. Extraordinar!       Deşi nu susţinuse o dizertafie,     larg, ca fiind cel mai conve­
vinciile şi regiunile autonome,      crescut considerabil capacitatea     forţa inimii sale, prin talentul        de ani a terminat Institutul de      Grosimea medie a unui strat                                             nabil...“.
cu Pxcep.ţia Tibetului, se con­      de producţie a uzinei de auto­       său el a spulberat parcă bolo­          mine. La 49 de ani a devenit         de cărbune din Donbas este de        i se acordă titlul de doctor în
struiesc întreprinderi aie indus­    mobile din Cianciun, s-a redus       vanii uriaşi de mii de tone ce                                               93 cm. Aici straturile giganti­      ştiinţe tehnice.                      Astfel a trecut graniţele ţă­
triei de autotractoare. Anul a-      durata de proiectare şi construi­    atirnau deasupra abatajelor. A          savant.                              ce ating în grosime 15 m etri!                                          rii sale scutul cu- putere de ir
cesta, China va produce în to­       re a noilor mărci de automobile.     făcut aceasta din dragostea                încă din copilărie Nikolai                                                Astăzi „scutul lui Cinakal"     riaş al academicianului sibe­
tal 20.000 de automobile şi          Astfel, pentru punerea la punct      lui fierbinte ţaţă de oameni.                                                   Dar pentru miner o aseme­         a căpătat o largă răspîndire.      rian.
40.000 de tractoare. Producţia       a producţiei autoturismului con­                                             Cinakal iubeşte munca. In anii       nea grosime a stratului era in       Şi aceasta nu num.ai in minele
de automobile şi tractoare va        fortabil cu şase locuri marca           E vreun uriaş? Este un om            studenţiei extrăgea cărbune în       acelaşi timp o bucurie şi o ne-      sovietice. .Cu trei ani în urmă                           R
                                     „Dunfen“ („Vînt de răsărit“ )',      simplu, cărunt, cu trăsăturile          Donbas. Şi încă pe atunci el                                              in bazinul Kuzneţk a sosit o
                                                                          feţii specific ruseşti. Este îm­                                                       SSSEKCBEB                                                        S-ar părea că totul s-a ter­
                                                                          brăcat într-un costum modest,                                                                                                                        minat. Peste 100 de lucrări
Din munca geologilor chinezi                                              iar din spatele ochelarilor, o-                                                                                                                      ştiinţifice scrise. Respectul po­
                                                                          chii lui căprui privesc atenţi,                                                                                                                      porului. O apreciere generală.
                                                                          plini de inteligenţă.                                                                                                                                O mare mulftimire pentru cele
                                                                                                                                                                                                                               create. Anul trecut prin meto­
                                                                                                                                                                                                                               da scuturilor au fost extrase

                                                                          Nikolai Cinakal este director                                                                                                                        15.000.000 tone. de cărbune, i.ar

                                                                          al Institutului pentru proble­          visa ca acest aur negru să fie        norocire. Cum să extragi, acest     delegaţie tehnică britanică. Cei   fiecare tonă de cărbune „cina-
                                                                          mele miniere al secţiei din Si­         extras nu prin încordarea u-         cărbune 7 Ce armături trebuie        mai mari oameni de ştiinţă en­     kalovistă“ a fost mai ieftină c.u
                                                                           beria a Academiei de Ştiinţe           riaşâ a forţelor omului, ci prin     pentru aceasta 7 Ce fel de me­       glezi din domeniul industriei      50 de ruble decît cărbunele ex­
                                                                          şi... vechi miner. Cind se intîl-       maşini puternice. Proiectul lui      canisme 7                            carbonifere au sosit în Siberia    tras prin metode obişnuite.
                                                                          neşte cu minerii, aceştia îşi           de diplomă „Mecanizarea ex­
                                                                          simt miinile strtnse de o mină          ploatării straturilor de cărbu­         Cinakal caută perseverent         în mod special pentru a face       S-ar părea că există toate mo­
                                                                          puternică foarte asemănătoare           ne" părea pe atunci fantastică.      mijloace de îmbunătăţire a ar­       cunoştinţă cu metodele de ex­      tivele pentru a fi mulţumit. Dar
                                                                          cu mina bătătorită de miner.            Dar tînărul inginer credea pu­       măturilor.                           tracţie hidraulică a cărbunelui    „academicianul miner" nu poa­
                                                                                                                  ternic in idealul s ă u : El dorea                                        şi cu scutul lui Cinakal.          te fi mulţumit nicicum. Ascul-
                                                                             S-a născut acum 70 de ani            din toată inima să uşureze              In schiţele sale tehnice, in                                         tlndu-l îl invidiezi şi. te minu­
                                                                          intr-un sătuc uitat din Crirneea        munca minerului.                     mine, in caietele pline cu for­         — Spuneţi cit cărbune exira-
                                                                          pe malul golfului Karkinit. J n                                              mule şi calcule s-a născut
                                                                          copilărie nici nu-mi închipuiam            Revoluţia l-a găsit în mina       „scutul lui Cinakal" căruia ii       geţi intr-un schimb 7 au între­ nezi : de unde atîta energie în
                                                                          ce este ştiinţa, povesteşte Ni­         de fier Makeevka din Donbas.         era sortit să devină celebru.
                                                                          kolai Andreevici in micul său                                                                                     bat englezii pe unul din mine­ acest om care are nepoţi de 17
                                                                          cabinet, dar tata Uni repeta               ...Tînărul inginer muncea cu        La orizontul de ventilare se
                                                                          adesea „Viaţa ii este dată o-           eroism, pentru refacerea mine­       montează armătura din metal          rii din abataj.                   ani 7 Astăzi coboară înlr-o mi­
                                                                          inului pentru ca el să fie folo­        lor din bazinul Doneţului. Iar       şi lemn. Aceasta întocmai unui
                                                                          sitor oamenilor. Pentru aceasta         cind acestea au renăscut, el         acoperiş apără abatajul şi oa­       — Un vagon !                      nă nouă, mîine este văzut la
                                                                                                                  s-a apucat cu o perseverenţă         menii care lucrează aici. Mine­
                                                                          trebuie să înveţi şi să mun­                                                                                      — O-o-o au zimbit oaspeţii., aerodrom, de unde pe calea ae­
                                                                          ceşti întreaga viaţă..,". Şi eu         de fier de realizarea vechiului      rii forează liniştit, apoi înde­
                                                                          încă pe băncile liceului seral          său v is : larga mecanizare a        părtează roca şi aleg cărbu­         vasăzică cişiigaţi atît de mulţi rului se îndreaptă spre oraşul
                                                                          am hotărit: pînă la 25 de ani           procesului de extracţie a căr­       nele. După aceea, pe măsura
                                                                          trebuie să invtf,, pînă la 50           bunelui. A fost trimis in străi­                                          bani 7                            polar Norilsk unde discipolii,
                                                                          trebuie să muncesc, iar după            nătate : „Vezi, învaţă..“. In        scoaterii cărbunelui, sub pre­
                                                                          50 de ani., dacă voi fi in stare        anul 1924 Cinakal colinda mi­        siunea maselor uriaşe de rocă        — 6.000 pe lună! Noi lu­ săi vor să aplice scutul în mi­
                                                                          m ă voi ocupa cu munca ştiin­           nele Angliei, Germaniei, State­      de mină, scutul se mişcă încet
                                                                          ţifică...".                             lor Unite.                           în urma muncitorilor.                crăm. sub scutul lui Cinakal... nele de cupru şi nichel. întors

                                                                             Răsfoind cartea de muncă a              La începutul primului plan           Noul scut a afinat Ţării. So­     „Acesta este un eveniment din această călătorie, el se in­
                                                                          membrului corespondent al A-            cincinal, el îşi mută domiciliul     vietice cînd în anii grei ai
                                                                                                                                                       războiului bazinul Kuzneţk tre­      neobişnuit in istoria artei mi­ teresează de succesele elevilor
                                                                                                                  în Siberia, acest depozit de co-     buia să aprovizioneze cu căr-
                                                                                                                                                                                            neritului şi in istoria ştiinţei", săi. pe care ti. numeşte cu duio­

                                                                                                                                                                                            scria cu doi ani in urmă revis­ şie „pionieri".

                                                                                                                                                                                            ta franceză „Revue de l’In­ — Cum merg încercările

                                                                                                                                                                                            dustrie" despre scuturile lui construcţiei din beton armat?

      Un grup de geologi din R. P. Chineză, ajutat de alpinişii,                                                                                                                            Cinakal. Iar cu tdtul recent,        Se bucură hătrînui sa va n t:    I
a explorat piscul munţilor Chinktien, situat la o înălţime de                                                                                                                               Cinakal a primit o scrisoare      cauza neutru care a muncit,
5.000 m. Aici se află zăcăminte importante de fier, care justi­                                                                                                                             plină de căldură prietenească     întreaga sa viată este luată in
fica crearea unei uzine metalurgice în această regiune.                                                                                                                                     de la minerii bulgari: „Siste­    mîini sigure, de tineretul per­

                                                                                                                                                                                            mul do. de muncă cu scutul severent plin de idealuri.

IN CLIŞEU : Geologi chinezi la lucru.                                                                          -'Xv*-- -

                                                                                                               I
   1   2   3   4   5   6   7   8   9   10   11