Page 1 - 1959-10

5 Biblioteca C e n t» '3
Amil XI Nr. 1484
Glorioasa aniversare a
proclamării Republicii
Populare Chineze
Marele popor al Chinei popu­ neze, vechii stăpîni ai. Chinei şi
lare, ţările lagărului socialist şi patronii lor de peste hotare au
toţi oamenii iubitori de pace săr­ prezis că noua Chipă nu va pu­
bătoresc la 1 octombrie zece ani
de la proclamarea Republicii
Populare Chineze.
După Marea Revoluţie Socia­
listă din Octombrie, victoria re­
voluţiei chineze şi proclamarea
Republicii Populare Chineze re­
prezintă cel mai important eve­
niment din istoria mondială.
Victoria revoluţiei din China şi
apariţia Chinei populare nu nu­
mai că au schimbat în mod ra­
dical raportul de forţe dintre so­
cialism şi capitalism pe arena
mondială în favoarea socialis­
mului, dar a dat şi o puternică
lovitură sistemului colonial al
imperialismului, dînd un nou
avînt mişcării de eliberare na­
ţională a popoarelor subjugate.
Ziua de 1 Octombrie 1949 a
marcat începutul unei noi ere'în
istoria milenară a Chinei. După
o îndelungată şi eroică luptă re­
voluţionară sub conducerea glo­
rioasă a Partidului Comunist
Chinez a făcut să triumfe cauza
dreaptă a eliberării naţionale şi
a revoluţiei sociale a Chinei.
Numai cu zece ani în urmă
China mai era o ţară a mizeriei,
foametei şi robiei_pentru sute de
milioane de oameni, o uriaşă
piaţă de jaf şi exploatare pentru
monopolurile capitaliste. In lo­
cul vechii Chine slabe, la chere­
mul puterilor străine, s-a făurit Chinei Populare, înfăţişarea a- Caceeaşi perioadă ei şi-au depăşit sarcinile de pian cu 3.7 ia sută. 1 întreagă. ,
un stat popular puternic care a cestei ţări uriaşe cît un continent
înfăptuit şi înfăptuieşte uriaşe s-a schimbat radical.
transformări revoluţionare.
Deceniul care a trecut de Ia
proclamarea Republicii Populare
Chineze a schimbat atît de pro­
fund şi radical viaţa Chinei,
cum nu au putut s-o facă secole
întregi în trecui.
Aplicînd creator teoria mar-
xist-leninistă în noile condiţii
istorice Partidul Comunist Chi­
nez conduce cu succes lupta
poporului de 650 milioane pe ca­
lea făuririi socialismului.
După victoria revoluţiei popu­
lare, în China a fost înfăptuita
una din cele mai importante re­
forme din istoria ei : reforma a-
grară. Aproape 300 de milioane
de ţărani, printre care milioane
de sclavi şi iobagi, au primit
pămînt din mîinile puterii popu­
lare. Lichidînd clasa moşiereas­
că, schimbînd în mod fundamen­
tal raporturile de clasă, întărind
alianţa dintre clasa muncitoare
şi ţărănime, reforma agrară a
creat condiţiile pentru dezvolta­
rea unei agriculturi înfloritoare,
pentru trecerea ulterioară la
transformarea socialistă a agri­
culturii.
Stagnarea şi înapoierea agri­
culturii care dăinuia în China de
secole a fost complect lichidată,
In urmă cu zece ani, Ia instau­
rarea Republicii Populare Chi-
Succese ale oamenilor
muncii din
R. P. Chi neza
PEKIN ( Agerpres). — In ajunul
celei de-a 10-a aniversări a procla­
mării Republicii Populare Chineze, la
Pekin — capitala Chinei — sosesc
zilnic din toate colţurile ţării ştiri
îmbucurătoare despre îndeplinirea- îna­
inte de termen a planurilor de pro­
ducţie. Pină la 28- septembrie, 234 de
întreprinderi din Pekin au îndeplinit
înainte de termen şi au depăşit pla­
nurile de producţie pe cel de-al trei­
lea trimestru. Peste 300 de întreprin­
deri din 4 mari oraşe industriale din
provincia Heilunţian — Harb'in, Ţiţi-
kar, Tiarmisa şi Mudanfzian — au În­
deplinit cu 10 zile înainte de termen
planurile pe cel de-al ireilca trimestru.
In ajunul marii sărbători naţionale
metalurgiştii ţării stabitesc noi recor­
duri. De la 20 pină la 25 septembrie,
c e l ¦m ai mare combinat , din ' ţară i—
Combinatul Metalurgic . de -.la. Anşan
— a dat zilnic peste plan o mare can­
titate de oţel, fontă şi laminate.
Minerii din provinciile Liaonin şi
Henan — cele mai mari provincii pro­
ducătoare de cărbune din China ’—
au îndeplinit, de asemenea, înainte
de termen planul de extracţie a căr­
bunelui pe trimestrul III.
Region3'«
ry ^ .;^ V
Hun Declaraţia guvernuluiPROLETARI DIN TOATE ŢĂRILE, UNIŢl-VĂ!
P. Remîne
cu privire la propunerile guvernului
Uniunii Sovietice în problema »
dezarmării ;%
Guvernul R. P. Romîne salută a acorda deplina atenţie propu­ piedici de neînlăturat în calea
cu căldură propunerile de 'în­ nerilor guvernului sovietic me­ realizării unui acojd internaţio­
Joi 1 octombrie 1959 4 pagini 20 bani semnătate istorică ale guvernului nite să soluţioneze problema nal privitor la dezarma’rea ge­
Uniunii Sovietice cu privire ia centrală a vieţii internaţionale nerală şi consideră că programul
dezarmarea generală şi totală, contemporane. Ele se bucură de de dezarmare atotcuprinzătoare
care corespund întrutotu! intere­ sprijinul şi aprobarea popoare­ şi totală, însoţit de un control
In V a le a Jiu lu i selor vitale ale popoarelor lumii, lor, a unor largi cercuri guver­ general şi total efectuat cu
ale tuturor statelor, indiferent namentale, personalităţi influ­ participarea tuturor statelor, e-
de orînduirea lor socială. ente în viaţa politică şi econo­ lucidează odată pentru totdeau­
In condiţiile actualei dezvol­ mică de pretutindeni. na chestiunea controlului, invo­
tări a ştiinţei şi tehnicii, cînd Guvernul romîn consideră că cată de anumite cercuri drept
există arme de o putere destruc- în prezent există condiţii favo­ pretext pentru îrinarea oricărui
fjvă fără precedent şi cînd un rabile pentru ca propunerile gu­ progres în problema dezarmării.
eventual război ar cauza omeni­ vernului sovietic să fie traduse In aceiaşi timp, guvernul, ro­
rii pierderi incalculabile, sin­ în viaţă. In ultima vreme se mîn împărtăşeşte punctul de ve­
gura cale pe deplin eficace pen­ constată semne certe ale unei dere expus în declaraţia guver­
tru eliberarea omenirii de un a- îmbunătăţiri a situaţiei interna­ nului U.R.S.S. că daoă în mo­
semenea pericol este lichidarea ţionale, ale unei slăbiri a ten­ mentul de faţă, dintr-o cauză
tea să-şi hrănească uriaşa popu­ toate sectoarele şi brigăzile o mare ) tuturor mijloacelor de ducere a siunii în relaţiile dintre state, sau alta, puterile occidentale nu
laţie în creştere continuă. Dar <¦careia se se vor declara dispuse să ac­
profeţii s-au dovedit mincinoşi | bătălie. J războiului. o atmosferă mai propice ca îna­ cepte o dezarmare generală şi
totală, s-ar putea trece la dis­
şi de astă dată. Recolta de ce­ L J Măsurile preconizate de gu­ inte pentru rezolvarea proble­ cutarea şi adoptarea unor mă­
reale a Chinei a crescut de la L suri parţiale corespunzătoare în
La mina Lapeni i vernul sovietic privind dezar­ melor nereglementate. domeniul dezarmării şi consoli­
dării securităţii.
200 kg. calculat pe cap de locu­ C | n fruntea întrecerii socialiste ce se desfăşoară între sectoa- 3 marea generală deschid calea Vizita preşedintelui ' Consiliu­
Desigur, evoluţia favorabilă
itor în 1949 la 385 kg. în anul l -B- rele minei Lupeei se situează sectorul III, urmat de sec-1] eliminării oricărei posibilităţi de lui de Miniştri al U.R.S.S., N. a situaţiei internaţionale nu este
pe placul acelor cercuri care do­
trecut. Trebuie subliniat că în L torul IV B. conflicte militare între stafe. S. Hruşciov, în Statele Unite, resc menţinerea războiului rece
şi care vor încerca şi pe viitor
această privinţă populaţia Chi­ ) Realizarea lor exclude cu desă- a adus o contribuţie însemna­ să stăvilească procesul de des­
tindere, să pună piedici în calea
nei a crescut cu aproximativ 100 Sectorul III a dat de [ă începutul lunii pînă în prezent pes- 3 vîrşire ivirea unei situaţii care tă Ia crearea unui climat favo­ înţelegerii între state. De aceea,
milioane. In anul 1958 producţia trebuie unite eforturile tuturor
totală de cereale a atins f te 800 tone de cărbune în afara sarcinilor de plan, iar sectorul 3 ar asigura avantaje unilaterale rabil destinderii în situaţia in­ popoarelor şi guvernelor ataşa­
250.000. 000 tone depăşind pe a- te cauzei păcii, pentru a nu per­
M V B peste 600 de tone. Este de remarcat că sectorul III se află T unui stat sau grup de state în ternaţională. Guvernul şi po­ mite acestor cercuri să împie­
dice realizarea scopurilor dori­
Lînfruntea întrecerii încă dinluna iulie. 1 dauna securităţii celorlalte. porul romîn împreună cu întrea­ te cu ardoare de întreaga ome­
nire, de a-şi asigura o viaţă paş­
ceea a anului 1949 de 1,3 ori. l Frumoasele realizări ale minerilor de la aceste sectoare se 3 înfăptuirea programului de ga opinie publică internaţională nică şi liniştită.
Construcţia de sisteme de" iriga­ Ldatoresc faptului ca ei. lucrează cu randamente sporite. 3 dezarmare propui? de1 IJ.R.S.S.-, salută cu satisfacţie acest fapt. In cadrul politicii sale con­
ţie a luat o amploare nemaicu­ [¦ De asemenea, întrecerea socialistă pentru sporirea producti-^ ar face ca „războiul rece" să In mod deosebit, trebuie re­ secvente de pace, guvernul ro­
mîn a sprijinit şi pînă acum
noscută. Pe cînd suprafaţa pă- ^vităţii muncii a făcut c.a sectoarele I A şi II să dea în luna 3 rămînă definitiv de domeniul levat că şefii guvernelor toate propunerile constructive
menite să ducă la realizarea u-
mînturilor irigate înainte de [_septembrie sute de tone de cărbune peste plan. Muncind cu 3 trecutului, ar înlesni considera­ U.R.S.S. şi S.U.A. — aşa cum nei înţelegeri în problema de­
zarmării 1şi a făcut aceasta nu
1949 era de 15.300.000 ha., nu­ (randam ent sporit, brigada condusă de minerul Vasile Feher3 bil apropierea şi colaborarea în­ se arată în comunicatul comun numai cu vorba, dar şi cu fapta.
Astfel, au fost efectuate redu­
mai în 1958 au fost irigate l de la sectorul I A a extras peste sarcinile de plan pînă în 3 tre toate statele, în spiritul — au căzut de acord cu privire ceri succesive ale efectivelor ar­
mate ale ţării noastre ; pe teri­
66.000. 000 ha. adică 59 la sută [• ziua de 29 septembrie 200 tone de cărbune, iar brigada condusă1 coexistenţei paşnice. Totodată, Ia necesitatea rezolvării prin
din totalul pămînturilor arabile. r de minerul Nicolae Gli'gor, de la acelaşi sector, a extras în 3 ea ar da posibilitatea ca imen­ mijloace paşnice a tuturor pro­
Cu acelaşi eroism şi energie L plus peste 180 tone. sele resurse materiale şi ener­ blemelor neregiementate în rela­
nestăvilită cu care a luptat timp L Minerii sectorului II, pe Iîngă cele 320 tone de cărb'une ex -1 gii umane care se irosesc as­ ţiile dintre state şi au declarat
de mai bine de două decenii şi a L trase peste plan, în aceeaşi perioadă au realizat şi însemnate e -î tăzi pentru crearea de mijloace că cele două guverne vor depu­
învins pe fronturile războiului de L conomiila preţul de c o st ^ de distrugere, să Sie . folosite în ne toate eforturile pentru solu­
eliberare, poporul chinez a pornit
mod constructiv, pentru îmbu­ ţionarea constructivă a . celei
bătălia pe uriaşul front al recon­ La mina Vulcan ] nătăţirea vieţii popoarelor. Toc­ mai importante probleme care
strucţiei paşnice, al făuririi unei ,
puternice economii naţionale so­ t i mai pentru că deschid asemenea . se pune în faţa lumii — proble­
Htrenaţi într-o însufleţită întrecere socialistă, harnicii m inerit
perspective, cuvîntarea rostită ma dezarmării generale.
cialiste. l de la această exploatare, obţin pe zi ce trece noi şi im --! în faţa Adunării Generale a Aceasta îndreptăţeşte speran­
Zece ani reprezintă o perioadă ~ portante realizări în producţie. Astfel, sporind considerabil pro- 3 O.N.U. de preşedintele Consiliu­ ţa că problema dezarmării îşi
destul de scurtă în istoria unui ( ductivitaiea muncii, în perioada 1-29 septembrie minerii sectoru-)
popor, cu atît mai mult în is­ l lui IV şi-au depăşit sarcinile de plan cu 5,9 la sută. lui de Miniştri al U.R.S.S,, va găsi soluţia, spre . binele în­
toria milenară a Chinei şi totuşi
în primul deceniu de existenţă a Rezultate frumoase au obţinut şi minerii sectorului III. In 3 N. S. Hruşciov şi declaraţia gu­ tregii omeniri. Fireşte, traduce­
vernului sovietic au trezit un in­ rea în viaţă a propunerilor, so­
teres atît de prolund în lumea vietice depindei de. voinţa tutu-
... . ror guvernelor şi în primul rînd toriul R. P. Romîne nu se gă­
In mareq m ajoritate.a ţărilor a .guvernelor marilor, puteri. sesc nici un fel de trupe sau
Creşte numărul cititorilor se manifestă din partea guver­ Guvernul romîn ; îşi exprimă baze militare străine. In aceeaşi
nelor înţelegerea necesităţii de convingerea că nu pot exista direcţie, se situează şi propu­
In cadrul vastului plan de
construcţii capitale .au, fost con­ Biblioteca centrală din Petro­ cuţată „Cartea turnătorului de nerile guvernului romîn cu pri­
struite pînă acum în întreaga şani numără peste 22.000 volu­ fontă“, romanul „Aşa s-a călit vire la dezvoltarea unei largi
ţară 921 de obiective industriale colaborări interbalcanice şl Ia
mari şi aproape 10.000 de obiec­ me. Din cei 2.600 de ¦cititori, ¦oţelul“ şi altele. Toate aceste încheierea unui tratat balcanic
tive mijlocii şi mici. In anii pri­ cîţi are astăzi biblioteca, peste acţiuni au făcut ca numărul căr- de înţelegere şi securitafe colec­
mului cincinal (1953-1957) a 50 la sută sînt muncitori şi teh­ _ţilor citite în anul acesta să se tivă care are în vedere crearea
fost creată în China baza iniţi­ nicieni. La creşterea număru­ ¦ridice,la peste 35.000. în această parte a lumii a unei
ală a industrializării socialiste. lui de cititori a contribuit în zone în care să nu existe arme
In medie, la fiecare 3 zile, a fost Printre cititorii de frunte ci­ nucleare şi rachete.
pusă în funcţiune o întreprinde­ bună parte faptul că fondul de tăm pe tovarăşii: Alexandru Bi-
re modernă industrială sau mi­ ro, Gheorghe Crişan, Gheorghe Alăturîndu-se chemării lansa­
nieră. cărţi al bibliotecii este mereu Rădeseu şi alţii. te de guvernul sovietic de a se
înfăptui propunerile privitoare
Producţia anuală de oţel a împrospătat. Numai în anul a- R. BALŞAN Ia dezarmarea generală şi to­
R. P. Chineze a crescut de 75 corespondent tală, guvernul romîn îşi exprimă
de ori de la eliberare. De la cesta s-au cumpărat cărţi în speranţa că această chemare va
158.000 tone în 1949 producţia găsi un ecou pozitiv în rîndul
de oţel în R. P. Chineză va a- valoare de 8.389 lei. . guvernelor tuturor ţărilor. R. P.
junge anul acesta Ia 12.000.000 Romînă speră, de asemenea, că
tone. Au fost construite peste Pentru răspîndirea cărţii în Organizaţia Naţiunilor Unite şi
300 de obiective ale industriei Comitetul pentru dezarmare Ie
siderurgice. In Chiria de nord-est rîndul oamenilor muncii, colec­ Lăcătuşii şi ceilalţi vor analiza cu toată răspunde­
a fost creată cea mai marc bază tivul bibliotecii a organizat pes­ muncitori de la depoul rea şi vor lua hotărîri adecvate
metalurgică din ţară cu centrul te 15 biblioteci de casă în stră­ C.F.R. Teiuş, s-au an­ în vederea traducerii lor în
la Anşan. Se desfăşoară cu suc­ viaţă.
ces construirea marilor combi­ zile mărginaşe ale oraşului. O gajai să economiseas­
nate metalurgice de Ia Uhan şi In ce-î priveşte, guvernul Re­
Baotou. In urma acestui faot activitate rodnică depune tova­ că in acest an mate­ publicii Populare Romîne este
China a ocupat încă în 1958 lo­ răşa Haidu Carolina, responsa­ riale în valoare de 20.000 lei. Rină hotărît să-şi aducă întreaga con­
cul 7 în lume în ce priveşte pro­ bila bibliotecii de casă din stra­ la 1 augusl ei au obţinut deja o tribuţie Ia înfăptuirea acestui
ducţia de oţel. da Gheorghe Şincai şi tov. Ma­ economie de peste 50.000 lei, de- | ţel măreţ. t.:,
ria Cîmpean din cartierul Di­ păşindu-şi astjel cu mult anga­
Creşte rapid producţia de căr­ jamentul.
bune. In prezent producţia de
cărbune este de 10,3 ori mai mitrov. IN C L IŞ E U : Lăcătuşii Aure!
mare decît în anul 1949. Numai In .oraşul Petroşani, ca. şi în Fuga, Aurel Fildan, Ioan Frantz,
în anul 1958 producţia a crescut Dumitru Urdea şi. Petru Bumbu.
celelalte centre miniere din Va­
lea Jiului, s-au ţinut o serie de
consfătuiri pe marginea diferi­ lifcj R A I O W L H W E 0 0 3 J R & din Hems&iş la
telor cărţi. Astfel, la clubul mi­ Construcţii social-culturale m u tic i
nier din Petrila, cu concursul Uniiatea de pionieri 0 şcolii de 7
tovarăşului Haidu Iuliu, Erou al au participat un număr de 100 pio­
de Ia 130.000.000 tone Ia Muncii Socialiste, a fost dis­ An de an în raionul Hunedoa­ acest lucru se dătoreşte şi comi­ ani din comuna Demsuş, sub condu­ nieri din toate clasele, recoltînd can­
270.000. 000 tone. De pe focul al cutată cartea „îndrumătorul mi­ ra se ridică noi construcţii so- tetului executiv ai sfatului popu­
şaptelea în lume, în ceea ce pri- nerului“ ;' la secţia turnătorie a cial-culturaîe şi se construiesc lar raional care a manifestat o cerea instructorului de pionieri Nicolae titatea de 1.000' kg. prune la G.Â.S.
U.R.U.M. Petroşani a fost dis- din ce în ce tot mai multe locu­ preocupare perm'anentă pentru a-
(Continuare în pag. 2 a) inţe muncitoreşti. Numai de la provizlonarea depozitelor şi a Buţeată, a efectuat în timpul ’liber şi 1.600 kg. prune la G.A.C. „1 /Mai“
începutul anului curent şi pină populaţiei cu materialele de con­
în prezent, în raion au fost con­ strucţii necesare. De exemplu, un mare număr de ore de muncă vo­ din satul Demsuş şi împachetînd peste
struite 7 localuri de şcoli şi că­ pînă în prezent au fost puse la
mine culturale, s-au electrificat dispoziţia populaţiei prin comer­ luntară. După ce au cură{at curtea 501000 bucă{i puieţi de pin şi brad.
8 sate şi s-a construit un însem­ ţul de stat şi cooperatist peste
nat.num ăr de blocuri de locuinţe 200 tone ciment, 400.000 buc. şcolii şi au aranjat rondourile cu flori, Cu multă conştiinciozitate au lucrat
în centrele muncitoreşti. De a- ţiglă,, peste 600 m.c. răşinoase
etc. In plus s-au mai pus Ia dis­ pionierii au hotărît să vină şi în a- pionierii Pasc Doina, Măsloşan Eleo-
semenea, tot în această perioa­ poziţia populaţiei şi alte mate­
riale de construcţii din resurse jutorul colectiviştilor din satul Dem­ nora, Zgîrcea Axente, Băîboni Corne­
dă, în mediul rural cetăţenii locale. De menţionat că pînă în
prezent populaţiei din raion i suş, al muncitorilor din G.A.S. Haţeg lia, Socaci Dănuţ, Niculese .Teodora
şi-au construit peste 300 case de s-au pus ia dispoziţie diferite
Aii — secţia, din Demsuş — la recolta­ şi Iulus Andriorii, Lăzăroni Cornelia,
locuit. materiale care depăşesc canti­
Vicior Sim ko este rea . culturilor de toamnă şi celor de Coţci Troian, Lăzăroni Păulin.'
unul dintre cei Dacă în cursul acestui an s-a tatea de 2.000 m.c.
mai vechi munci­ la ocolul silvic, la diferite munci. . M1HAI CIOLPAN
tori din secţia me­ reuşit să se execute un număr
canică a uzinei In total, la aceste munci voluntare corespondent •
cocsochimiCe din atît de însemnat de construcţii,
Hunedoara. El îm­ -eras-
părtăşeşte cu mul­
tă căldură . cunoş­ Lemne de foc pentru populaţie
tinţele sale munci­
torilor mai tineri. In această perioadă una din lemnele de foc necesare popu­
preocupările principale aîe Comi­ laţiei din raion să fie distribuite
IN C LIŞEU : To­ tetului executiv al Sfatului popu­ la timp. Astfel, pînă în prezent
varăşul Simko dină lar raional Hunedoara a fost şi s-au distribuit populaţiei din ra­
sfaturi lăcătuşului aprovizionarea populaţiei din ion prin întreprinderea „Com­
Ioan Alic in legă­ centrele muncitoreşti şi comune­ bustibilul" o cantitate de peste
tură cu repararea le raionului cu lemne de foc. 9.600 tone lemne de foc. De a-
unui troliu. Pentru aceasta sfatul popular semenea, prin ocoalele silvice au
fost puse la dispoziţia populaţiei
Nllllll raional a întocmit încă din vre­ rurale o cantitate de peste 13.000
m. st. lemne de foc, provenite
me planul de aprovizionare şi, din resturi de exploatare, pro­ Comunistul Panlehmon Dobreşca este şef de schimb in brigada lui Ioan
duse accidentale şi din parchete­
împreună cu ocoalele silvice din le comunale. Maieaş de la miha Teliuc, una din brigăzile fruntaşe în întrecerea socia­
raza raionului şi din alte loca­ listă. '
lităţi, a luat măsuri pentru ca Fotografia ni-l înfăţişează pe Pan telimon Dobrescu la locul de muncă.