Page 5 - 1959-10

r; 7PROLET A R I DIN TOATE ŢĂRILE, UNIŢI-VA! . a X -A A N I V E R S A R E A R. P . C H IN E Z E
j ¦!: ---- *----r“ — --------------------------------; . ____ __________________ :---------------------------- --- ----------------------------- 3--------

Parada militară

şi dem onstraţia oam enilor

muncii de ia Pekin

PEKIN 1 ’(Agerpres) La 1 oc­ al socialismului, în frunte cu U» Mareşalul Lin Biao, ministrul
tombrie poporul chinez a sărbă­ niunea Sovietică. Apărării, după ce primeşte ra­
portul comandantului parăzii,
torit ce-a de a 10-a aniversare La ora 10 în tribuna guverna­ generalui-colonel Ian Iun, co­
a proclamării Republicii Popu* mentală iau loc întîmpinaţi cu mandantul garnizoanei Pekin,
trece în revistă trupele aliniate în
Colectivul fabricii chimice Orăştie lare Chineze. un tumult de ovaţii, tovarăşii piaţa Tien An Min şi pe largul
bulevard Giananţze, salută pe
încă în primele ore ale dimi­ Mao Ţze-dun, N. S. Hruşciov, ostaşii armatei populare de eli­
berare.
mmmW m^ Lucrează în conful zilei de 7 noiembrie neţii în toate raioanele Pekinului, Liu Şao-ţi, Sun Ţin-lin, Dun
în faţa întreprinderilor industri­ Bi-u, Gin De, Giu En-lai, alţi După ce trece în revistă tru­
Inginera chimistă Printr-o telegra­ să-şi îndeplinească vului fabricii chimi­ conducători ai partidului comu­ pele, mareşalul Lin Biao, urca
Margareta Mazur mă sosită ieri la planul de producţie ce din Orăştie este ale şi a instituţiilor, oamenii nist şi guvernylui R. P. Chineze. la tribuna guvernamentală unde
lucrează in labora redacţie, colectivul pe trimestrul 111 al o mărturie a felului muncii se încolonau îndreptîn-
torul de . cercetăr de muncitori, tehni­ anului 1959, în pro­ în care se pregăteş­ Pentru a participa la sărbăto- rosteşte o cuvîntare.
al Combinatului si cieni şi ingineri de porţie de 118,1 la te să intîmpine cea du-se apoi sp re'p iaţa Tien An rirea aniversării R. P. Chineze
derurgk Hunedoa la fabrica chimică sută. In ziua de 1 de-a 42-a aniversare —Min care a .devenit locul tiadi- | a pe^jn au venit solii popoare- -AjiJ -ff
ra. Peniru pricepe' Orăştie anunţă că, octombrie, harnicul a Marii Revoluţii ţional al festivităţilor. ^Purtm a
rea şi dragostea cu Socialiste din Oc­ Răsună comandă. In şiruri
care lucrează este îndrumat de comi­ colectiv al fabricii tombrie şi cea de-a numele poetic de „Porţile^ finiş- ţor întreaga lume. La festi- drepte, bătînd pasul, în piaţă
apreciată de către 12-a aniversare a intră apărăt,orii cuceririlor revo-
tovarăşii săi de tetul de partid şi a dat produse în con­ proclamării Republi­ tii cereşti“, 'această piaţă este vităţi participă Ho Şi Min, A. jbţionare a e ,P°Po r!J U. 1 cj 1!nez:
muncă. scumpă fiecărui chinez. Aici în fslovotny, A. Zawadzici, Kim Ir ^ rec 01^eru e evI aI Academiei
antrenat intr-o însu­ tul zilei de 7 no­ cii Populare Ro- Statului Major General, ai A-
iembrie. ¦mine. piaţa Tien An Min a avut loc la §er]( Istvan Dobi, J. Ţedenbal, cademiilor Forţelor Militare Ae­
fleţită întrecere so­ riene, Flotei Maritime Militare
Succesul coledi- 4 mai 1919 o demonstraţie de pjm jjăr Ganev, Meh’met Shehu,
cialistă, a reuşit
masă care a pus bazele revolu- f| Matern, Emil Bo’dnăraş,

ţiei democratice a poporului chi- conducătorii' delegaţiilor guver-

nez împotriva imperialismului şi namentâle si de partid din ţările

feudalismului. Aici în .c e n tr u l' socM isie 'frăţeşti, delegaţiile
marii ţari, acum 10 ani, preşe- ,. . .

dintele Mao Tze-dun a proclă- guvernamentale din ţările Asiei

In clişeu : Ing. CRONICA DEVEANA mat Republica Populară Chine- şi Africii, prieteni ai Chinei noi şi ai celorlalte academii ale Ar­
Margareta Mazur din 87 de ţări. matei' Populare de Eliberare, e-
lucrind la concen­ ză, care după Marele Octombrie levi ai şcolilor militare. Printre
trarea soluţiei pen­ Pîn Gijen, preşedintele Comi­ participanţii la paradă se pot ve­
tru obţinerea ţiosul- inovaţii şi raţionalizări a însemnat cea mai importantă tetului Popular al oraşului Pe­ dea veterani ai marii campanii.
jatului de sodiu. transformare revoluţionară din kin, anunţă începerea festivităţi­ In trecut ostaşi de rînd, ei au
lor. Răsună fanfarele, sé aud ă- devenit colonei, generali.
J2I istoria universală. Astăzi China cordurile solemne ale imnului de
stat al R. P. Ghineze. Răsună Batalion după batalion, trec în
•tasas* Lupta pentru obţinerea de eco­ anuală de 30.000 lei, iar tovară­ păşeşte cu încredere pe calea 28 de salve de artilerie 'simb’oli- pas de paradă infanterişti, arti-
nomii prin extinderea acţiunii de şul Ion Răgălie a construit o sta­ zînd cei. 28 de ani de luptă ero­ lerişti, marinari, -ostaşi ai altor
întrecerea inovaţii şi raţionalizări continuă ţie de regenerare a uleiurilor progresului, a avîntului neîntre­ ică a Partidului Comunist Chi­ genuri de arme. In autovehicule
să stea în centrul atenţiei mun­ care aduce o economie anuală de nez de la crearea lui şi pînă la trece rapid infanteria motoriza­
CEFERIŞTILOR SIMERENI citorilor, tehnicienilor şi ingine­ peste 100.000 (el. rupt al economiei .naţionale ,şi victoria revoluţiei chineze din tă, urmată de unităţi aeropurta­
9 rilor de Ia autobaza I. R. T. A. 1949. Apoi Pîn Gijen adresează te. In faţa tribunelor trece arti­
Deva. Astfel, numai în ultimul In privinţa reducerilor consu­ culturii sale. împreună cu .Uni­ celor prezenţi o cuvîntare de sa- leria. Galibrpl. tunurilor devine
C La asigurarea în cît mai bune condiţiuni a transportului j timp muncitorii Alexandru Co­ mului de benzină, tovarăşii jut. '
Cde mărfuri şi călători pe G.F.R., muncitorii, tehnicienii şi ingi-î vaci şi Emil Radu au confecţio­ Gheorghe Valea — inginer şi unea ' Sovietică şi cu celelalte " (Conllnaare în pag. 4-a)
1. Răgălie au construit şi mon­ Recepţia de
nat o matriţă şi au pus Ia punct ţări socialiste, ea luptă pentru
tat un dispozitiv simplu între
procesul tehnologic de turnare a pacea generală, pentru fericirea
carburatori şi ţeava de admisie.
puntiilor şi bornelor de acumu­ Datorită acestui dispozitiv pu­ omenirii.'": • :

latori. Acum aceste piese nu se terea motorului sporeşte cu 10- întreg oraşul este scăldat de

mai procură din comerţ ci se e- 15 la sută realizîndu-se astfel o razele fierbinţi ca de vară ale

soarelui. In piaţa Tien An.Min,

"de ambele părţi ale obeliscului
ridicat în memoria eroilor că­

zu ţi,'se aflau peste' 100.000 de

oameni — vîrstnici, tineri,'copii,

cu buchete de'flori. In apropiere

^nerii de la Atelierele principale G.F.R. Simeria îşi aduc o con- xecută rapid, simplu şi ieftin în scădere a consumului de benzi­ erau ¦aliniate'trupele. ' 'Joi seara", ambasadorul extra­ conducători ai instituţiilor cen­
cadrul autobazei, din deşeuri de nă proporţională cu sporul de ordinar. şi plenipotenţiar al trale şi organizaţiilor obşteşti,
[tribuţie însemnată dind tot mai multe locomotive şi vagoane"] plumb, fapt ce aduce o economie putere şi o ecoriomie pentru o Piaţa Tien An MirT avea o în­ R. P. Chineze la Bucureşti, Siu generali şi ofiţeri superiori, aca­
anuală de peste 12.000 lei. De a- singură maşină în valoare de făţişare solemnă şi1măreaţă. In Gien-guo, a oferit o recepţie în demicieni, şi ajţi oameni de ştb
[reparate la timp. SFrşitul lunii septembrie î-a găsit cu noi suc-) semenea, muncitorii Ion Musta­ aproape 1.000 Iei, iar pe întregul .dreapta — uriaşa clădire a saloanele Gasei Centrale a Ar- inţă şi cultură, conducătorii u-
ţă şi Emil Radu au construit o parc de maşini al autobazei splendidului palat al Adunării matei cu prilejul sărbătoririi ce- nor mari întreprinderi bucureş-
l cese remarcabile în lupta pentru îndeplinirea planului de produc-^ maşină combinată de prelucrarea I.R.T.A, Deva, o economie anu­ Reprezentanţilor Populari din lei dexa .10-a. aniversări a procla'- tene, ziarişti.
lemnului, care aduce o economie ală de circa 200.000 lei." întreaga Ghioă, în stînga, mu- _m_ ?ă* riiTT . R^ epu. Lblfiîc—iî i5 Pol""l ~ p_ u. . lf a_ re_ OCLhîi­
**ţie. Iată cîteva exempîe. ¦> z- remu4l1 dd er\ -isr- rto/-srmii e iş-i4 rmv l ui i zn eAui 4l1 mreatv?aolui i 4­ neze. Au participat şefi ai misiuni­
ţiei. In văzduh se înălţau baloa­ lor diplomatice acreditaţi la Bu­
In fruntea întrecerii ne de care erau prinse lungi Au luat parte tovarăşii Gh’eor- cureşti şi alţi membri ai corpu­
panglici transparente cu urări în ghe Gheorghiu-Dej, Ghivu Stoi­ lui diplomatic.
Muncind cu însufleţire, muncitorii şi tehnicienii secţiei a ]j cinstea Partidului Comunist-Chi­ ca, Petre Boriiă, Constantin Pîr-
CIlI-a mecanică a Atelierelor G.F.R. au reuşit să-şi îndeplinească nez, a Republicii Populare Chi­ In timpuri' recepţiei, ambasa­
neze,' lozinci' chemînd la întări­ vulescu, Ştefan Voifeo, Alexan­ dorul Siu Gien-guo şi preşedin­
O iniţiativă lăudabilă rea unităţii popoarelor din'R .P,
Chineză şi din întreaga lume, la' dru Bîrlădeanu, Gherasim Popa, tele Consiliului de Miniştri al
^ producţie pe secţie. Astfel, muncitorii din sectorul de turnătorie, ] La întreprinderea regională de rit ca în zi fele următoare să se
[ în frunte cu comuniştii Zasloţi Sigismund,' Ion Fodor şi Ion ) electricitate din Deva, majorita­ deplaseze înţr-o gospodărie a- lupta pentru pace, cuvinte de sa- -Gheorghe Stoica, membri ai R. P. Romîne, Ghivu Stoică, au
LGhilea, lucrează din ziua .de 25 septembrie în contul lunii octom- tea tinerilor muncitori sînt frun­ gricolă colectivă din regiune lut în cinstea puternicului lagăr C.C. al P.M.R., ^i guvernului şi
b-brie. Pînă acum ei au dat peste plan piese de schimb pentru- taşi nu numai în activitatea pro­ pentru a prezenta în faţa colec­ roşit toasturi. •> -
r trei locomotive precum şi 130 saboţi necesari sistemului de" frî-") fesională ci şi în cea cultural- prezidiului Marii Adunări Naţio­
artistică. tiviştilor piesa „Cheia succesu- Recepţia s-a desfăşurat într-o
fuF\
Astfel, nu de mult, artiştii a-

1nare pentru alte unităţi ceferiste. In atenţia turnătorilor a s ta t’ matori ai întreprinderii au pus nale, reprezentanţi ai conducerii atmosferă de caldă prietenie.

^ în acest timp nu numai îndeplinirea planului fizic de producţie ¦ în scenă piesa „Cheia ’ succesu­ Ministerului Afacerilor Externe, " • ’ ’ (Agerpres). j
[c i şi continua îmbunătăţire a calităţii muncii lor. De pildă, în ; lui“, de V. Adrian şi P. Crainic.

[luna septembrie ei au reuşit să sporească duritatea pieselor1 Recent această piesă a fost pre­ WEM. ILA P E T B O S A M
Lturnate cu 15 la sută, iar procentul de rebuturi să fie redus sub J zentată în cinstea fruntaşilor în

^ l la sută. producţie de aici. A avut loc deschiderea festivă
Artişti amatori ca Petru Ti-
L Secfia l-a locomotive a noului an universitar
L mară, fon Precup, Sonia Bîrsan
şi alţii au interpretat cu succes
In ritm susţinut s-a muncit în această perioadă şi la secţia' rolurile încredinţate. Muncitorii atelierului de întreţinere, de la fabrica „t Mai" Petreşti, fă- in ziua de l octombrie, în sala tar al Comitetului raional al U.T.M.
t l-a locomotive. Sarcinile de producţie planificate pentru luna] A.S.I.T. din Petroşani, a avut loc des­ Petroşani, Nicolae Leţu, decan al insti­
1- septembrie au .fost îndeplinite din noaptea zilei de 29 septem-* Tinerii artişti amatori au hotă- cînd revizia anuală a maşinilor, au reuşit să termine lucrările cu două chiderea festivă a noului an univer­ tutului, precum şi alte cadre didactice
[• brie, odată cu ieşirea pe poarta atelierelor a locomotivei or. sitar. La adunarea organizată cu acest şi studenţi fruntaşi.
[ 40.049 căreia i s-a făcut reparaţie capitală generală. Totodată,’ Produse peste plan zile mai devreme. prilej, au participat peste 600 de stu­
t muncitorii acestei secţii au reparat peste plan un cazan stabil] denţi, cadre didactice, funcţionari ad­ Adunarea a fost deschisă de tov.
j-de mare capacitate, comandă primită de la alte ateliere C.F.R. * Colectivul de muncitori de Ia ministrativi ctc. In aplauzele entuzias­ ing. Ilie Constantinescu, prorector al
[ din ţară. In mod deosebit, la obţinerea acestor succese au contri- ţ fabrica de teracotă din Deva a te ale celor prezenţi, în prezidiu! adu­ Institutului de mine Petroşani, care a
[ buit muncitorii din sectorul de sudură. De asemenea, tinerii din ] reuşit ca de la începutul anului nării au luat ioc tovarăşii: loan Bar­ dat cuvîntul tov, prof, ing. Ştefan
i brigada de producţie, condusă de Sever Săbăr, au depăşit cu şi pînă în prezent să dea cea na, membru al C.C. al P.M.R., prim Covaci, rectorul institutului. In cuvîn«
> 15 la sută norma de producţie stabilită pe luna septembrie exe- de-a 100-a sobă de teracotă pes­ secretar al Comitetului raional de par­ ful său, vorbitorul a făcut o trecere în
[ cutînd reparaţii de bună - calitate. te prevederile planului de pro­ tid Petroşani, prof. ing. Ştefan Covaţi, revistă a realizărilor obţinute în anii
ducţie. Acest succes se datoreşte rectorul Institutului de mine „Gh. de democraţie populară în domeniul în-
C Tăr reducerii la maximum a timpilor Gheorghiu-Dej" — Petroşani, ing. văţămîntului superior precum şi la
morţi, îmbunătăţirii sistemului Ilie Constantinescu, prorector al insti­ Institutul de mine din Petroşani, ară-
Toate secţiile ’Atelierelor G.F.R. Simeria şi-au realizat sar- de lucru în secţii, precum şi des­ In olişeu: Un grup de muncitori fruntaşi. De la stîriga fa dreapta: tuim" de mine, Maria Stoicescu, secre- tînd totodată sarcinile care revin ca­
făşurării largi a întrecerii socia­ Friedirich Boer, loan Barna şi Iacob Florea, mecanici, Simion Probsdofer drelor didactice şi studenţilor în noul
r. emile de producţie pe luna' septembrie. In acest fel ceferiştii liste. a ii universitar. Au mai luat cuvîntul
III, strungar. . numeroşi profesori şi studenţi de fă
t de la ateliere pot raportă depăşirea cu 3 la sută a planului de Printre muncitorii care au cursurile de zi, serale şi f|ră frecvent

L producţie. SABIN MUNTEANU contribuit din plin Ia înregistra­ T

r corespondent
'vJwfw/t- UuJuJlJu/uJwJtJvJu/
In în tre c e r e a în tre G. A. C.

rea acestui succes se numără ţă, care s-au angajat să depună toate

Andrei Csiki şi Petre Poenar de Se pot realiza încă multe lucruri frumoase eforturile pentru a răsplăti din plin
la secţia piese mecanice, Marla grija permanentă ce le-o poartă parti­
• Aproape douăzeci de cetăţeni colective din satul Toteşti. La Mureşan, Zamfira Furdui şi FIo- Au trecut aproape 10 luni de A nd gate, creşterea• unui număr cit mai ză — iată mijloace importante care dul şi guvernul.
din noul cartier al oraşului 0- un alt grajd ce se găseşte în rica Mihoc de Ia secţia cuptoa­ tinăra gospodărie colectivă din Nă- mare de animale în interesul creşte­ pot şi trebuie să fie folosite în munca
răştie (fostul tirg de vite) au construcţie, au ajutat la turna­ re, Loghin Petrescu de la sec­ dăştia Inferioară s-a adresat tuturor rii nivelului de viaţă al ţăranilor care pentru realizarea obiectivelor. Intîmpinat cu aplauze, a luat apoi
cuvîntul tov. loan Barna, membru al
C.C. al P.M.R., prim-secretar al Co­

muncit voluntar in ziua de 27 . rea fundaţiei. SIDONIA RUSAN ţia manuală şi alţii. gospodăriilor colective din regiunea au păşit pe drumul agriculturii socia­ Multe gospodării colective s-au fo­ mitetului raional P.M.R. Petroşani.
septembrie a.c. la săparea unui corespondentă noastră chemindu-le la întrecerea pen­ liste. Şi, fireşte, odată cu creşterea losit de asemenea mijloace obţinind Vorbitorul a arătat sarcinile care stau
canal de scurgere pe o lungime 7_ , , ' PETRE JURCON1 tru obţinerea de recolte cît mai bo- nivelului lor de viaţă se realizează o rezultate bune; organizarea în mod în faţa industriei noastre carbonifere,
de 300 m. Cu această ocazie’ corespondent abundenţă de produse agricole ailt de judicios a muncii a avut drept rezid- sarcini trasate de plenara C.C, al
s-au evidenţiat tovarăşii Alexan­ Clişeul de faţă necesare diferitelor domenii ale econo­ iot obţinerea de recolte bogate la P.M.R. din 13-14 iulie a.c. privind
dru. Doneţ, loan Apostol, Nico- reprezintă eiţiva miei noastre. gria, porumb, cartofi, floarea-soarelui sporirea producţiei şl productivităţii
lae Vasile şi alţii. dintre fruntaşii fa­ şi alte culturi. In coloanele ziarului muncii în anii viitori. Cu acest prilej,
bricii de pîine din Chemarea lansată de " tinerii colec­ nostru au putut fi citite relatări ample vorbitorul a subliniat rolul de seamă
i * Secţia de copii din- cadrul Hunedoara. De la tivişti a găsii un mare ecou în toate ' In această direcţie despre gospodăriile pe care îl au studenţii — viitorii in­
Spitalului unificat din Orăştie stingă la dreapta: gospodăriile colective din regiune • a- colective din Daia, Girbova şi Miercu­ gineri — şi cadrele didactice ale in­
a fost înzestrată cu 22 de pa­ Liviu .Iurcan, fră- proape ioţi colectiviştii au luat cu­ rea din raionul Sebeş, Turdaş, Pricaz stitutului în muncă îor ştiinţifică —
turi, iar imobilele ocupate de mîntător, -Maria Bu­ noştinţă de obiectivele stabilite in che­ şi Spini din raionul Orăşiie, Nădăş- cercetătoare, pentru găsirea celor mai
secţiile contagioase, pediatrie şi jor, laborantă şi mare şi au răspuns acesteia, anga- Ua Inferioară, Simeria Veche, Sînlan- potrivite mijloace tehnice, care să con­
policlinica de copii au fost îm­ loan Călugăru, fră- !îndu-se să facă tot ce depinde de ei drei din raionul Hunedoara şi tribuie lă îndeplinirea sarcinilor trasate
prejmuite cu un zid de prefa­ inintător. peniru a ciştiga întrecerea. altele. de partid. In încheierea cuvîntului său,
bricate, pe o lungime de 360 tov. loan Bârnă, în numele biroului
m. Ei îşi depăşesc Zilele care au trecut de la lansa­ La G.A.C. din Şibot Comitetului raional al P.M.R. Petro­
cu regularitate nor­ rea chemării au constituit pentru mul­ obiectivele întrecerii şani, ă urat “rp- Ia muncă în noul an
ELENA IOAN te gospodării colective prilej de mobi­ universitar tuturor studenţilor şi cadre­
ma lunară în medie lizare şi frămlntare in scopul găsirii nu sînt urmărite lor didactice.
corespondentă a cit mai variate forme' de populari­ îndeaproape
cu 20—25 la sută. zare a rezultatelor obţinute, a stimu­ In încheierea adunării festive a avut
• Otemiştii din clasele IX-XI lării interesului colectiviştilor pentru Printre primele gospodării colective Ioc o scurtă consfătuire cu studenţii
de la şcoala medie din Haţeg, realizarea fiecărui obiectiv din che­ care au luat fiinţă in regiunea noas­
împreună cu alţi 20 de utemişti mare. Gazete de perete, panouri, lo­ tră se numără şi aceea din Şibot. anului I în care 11 s-au arătat sarci­
de la cooperativa meşteşugă­ zinci, brigăzi ariisiice de agitaţie, pro­
rească „Retezatul“, au prestat grame adecvate la căminele culturale, Drumul celor aproape 10 ani parcurşi nile ce le au în munca practică pe
110 ore de muncă voluntară ta discuţii şi analize in cadrul adună­
săparea a 35 m. de fundaţie la rilor generale ale organizaţiilor de ba­ (Continuare in pag. 2-a)" care o vor desfăşura In minele unde
unul din grajdurile gospodăriei vor fi repartizaţi.