Page 9 - 1959-10

©Íb!io: !‘a
malsocialismului aniversări aproclamării R.D»Germane
Anul XI Nr. 1486
VA PREZENTAM s
¦ miiJ«wr.in»n «ü u iih u M i w M M I W I
Fruntaşi în lupta
pentru economii,
de îa Complexul
C. F. R. Sim eria
GHEORGHE ZELINSGHI
,mecanic de locomotivă. Intre-*
'tinîndu-şi în bune conditiuni^
!locomotiva, el a economisii ţ
de la începutul anului şi pî-<
>nă acum, combustibil conven-^
’tional în valoare de 12.000;
'lei.
IOAN ZOLOTOI
'mecanic de locomotivă.- Da-<
torită priceperii sale, precum ţ
>şi datorită metodelor înainta-!
>te pe care le aplică, a obţi-j
'n u t de la începutul anului şi,
,pînă în prezent economii de<
Icombustibil convenţional îriS
[valoare de 9.600 lei.
•'vsv.-.:
É1& :
m pranele Iolanda Mărculescu şi
M Selma Holinger şi de tenorul
m sâ
AVRAM GROZA
[maistru şef la atelierul de re-]
‘paraţii. Colectivul pe care îl,
•conduce, datorită unei bune^
(organizări a muncii, a reu-<;
, şit să economisească în!
>cursul celor 9 luni, suma dej
’6.000 lei prin recuperarea^
Imaterialelor.
Iosif Sebrîeider, de la fabrica „T Mai" Petreşti, lucrează ca morar ia
maşina de măcinat lemn. Ei are gri jă ca pasta să fie de bună calitate,
depăşindu-şi totodată norma lunară cu 8—10 la sută.
In clişeu: Tov. iosif Schneider verificînd calitatea pastei.
Sîmbătă 3 octombrie 1959
La C . S. H qpedoara
Bilanţul unui trimestru
Cu cîteva zile în urmă, s-a
încheiat trimestrul Ml al aces­
tui an. Colectivele de muncă din
întreprinderi şi instituţii au tă­
cut cu acest prilej bilanţul acti­
vităţii depuse. In această peri­
oadă siderurgiştii hunedoreni au
livrat patriei în contul angaja­
mentului anual însemnate can­
tităţi de metal. Totodată, ei au
dobîndit succese importante în
întrecerea cu siderurgiştii 'din
Reşiţa.
22.438 tone fontă
peste plan
După ce a obţinut rezultate
modeste în prima jumătate a a-
niil.ui, în urma ajutorului primit
din partea conducerii combina­
tului, colectivul secţiei I-a Jur­
nale, şi-a depăşit sarcinile de
plan în fiecare lună. La aceasta
a contribuit în mare măsură ho-
tărîrea plenarei C.C. al P.M.R.
din 13—14 iulie a.c. De aseme­
nea, conducerea secţiei a luat
o seamă de măsuri în scopul îm­
bunătăţirii disciplinei tehnologi­
ce şi a disciplinei în muncă,
precum şi o serie de măsuri teh­
nice în vederea exploatării mai
raţionale a agregatelor. Acum,
după încheierea trimestrului III,
colectivul acestei secţii rapor­
tează producerea peste plan a
2.065 tone fontă, dintre care 960
tone numai în luna septembrie.
Şi secţia a Il-a furnale a ob­
ţinut rezultate frumoase, care
depăşesc nivelul lunilor trecute.
Astfel, în luna septembrie, îur-
naliştii de aici au produs 3.209
tone fontă în afara sarcinilor de
plan, iar la sfîrşitul trimestrului buit toate echipele de oţelari, ultima vreme de către colecti­
III plusul se ridică la 8.670 to­
ne. Succesul acesta se datoreş-
te exploatării mai bine a agre­
gatelor. De remarcat faptul că
la furnalul nr. 6, s-a obţinut în
luna august un indice de utili­
zare cu 20,4 Ia sută mai mare
decît cel planificat, ceea ce co­
Marele succes al artiştilor
romîni în R. D. Vietnam
In seara zilei de 29 septem­
brie, grupul de solişti romîni,
sub conducerea violonistului Mi-
hai Constantinescu, care a în­
treprins un turneu de două săp-
tămini în R.D. Vietnam, a sus­
ţinut la Hanoi cel de al patru­
lea concert şi ultimul. La con­
cert au asistat aproximativ 6.000
de persoane.
Ca şi ta concertele precedente
date în capitală şi în oraşul
Iiaifon, spectatorii au fost cap­
tivaţi de minunatul program
prezentat de artiştii romîni.
Cîntecele populare romîneşti
şi vietnameze interpretate de so­
Titus Morarii au fost răsplătite
cu aplauze furtunoase.
Elogiind pe artiştii romîni,
ziarul „Thoi Moi“ ( Timp nou)
scrie că ei au reprezentat demn
tradiţionala artă a poporului ro-
min. „Cîntecele şi muzica artiş­
tilor romîni vor răsuna' pentru
totdeauna în inimile noastre“,
subliniază ziarul „Thoi Moi“.
j PROLETARI DIN TOATE ŢĂRILE, UNIŢI-VAt In întîmpinarea celei de-a X-a
1.182 tone de oţel
peste plan
In primele 9 zile ale lunii sep­
tembrie, muncitorii de ta oţelă­
ria şi laminorul din Branden­
burg au produs 1.182 tone de o-
ţel peste plan. In ziua de 17
4 pagini 20 bani septembrie ei au realizat o pro­
ducţie record, dind 550 tone de
oţel peste prevederile planului.
Astfel oţelăria şi laminorul au
realizat o sporire a producţiei
de 22.918 tone.
Oţelăria şi laminorul 'din
Brandenburg sînt cele mai mari
respunde cu cel mai înalt indi­ şitul trimestrului III un plus fa­ din R.D. Germană şi ocupă lo­
ce mediu lunar obţinut anul a- ţă de planul anual Ia zi de a- cul trei¦în întrecerea socialistă
cesta la Hunedoara. proape 6.000 tone oţel. dintre cele 7 mari oţelării din
ţară.
In cursul primelor nouă luni, Şi colectivul oţelăriei Martin
fum aiiştii hunedoreni au produs nr. 2 şi-a depăşit sarcinile de Au îndeplinit peste 80
la sută din plan
în contul angajamentului anual plan ale celui de-al IlI-lea tri­ In cinstea cetei de-a 10-a a-
niversări a R.D. Germane, mun­
mai bine de 22.400 tone fontă, mestru al acestui an. Numai că citorii fabricilor din Hoyers-
werde din regiunea Cottbus şi-au
ceea ce dă certitudinea că în cele L222 tone oţel — atît cît îndeplinit sarcina propusă de
a realiza 80 la sută din plan
întrecerea cu Reşiţa ei vor ieşi reprezintă depăşirea — nu o- pînă la 7 octombrie. Munci­
torii fabricii care produc pre­
cîştigători. glindesc nici pe departe posibi­ fabricate pentru construcţia
Succesele oţelarîlor lităţile existente. Oţelarii de aici socialistă a oraşului Hoyers-
pot da mai mult, pentru că âu
werde intenţionează să îndepli­
Că la oţelăria Martin nr. 1 la dispoziţie agregate noi, mo­
nească planul cu 87,5 la sută
lucrează un colectiv harnic, ne­ derne. Datoria lor este să folo­
pînă la 7 octombrie, ziua marii
am convins încă o dată. Dîrze- sească mai bine aceste agregate
aniversări.
nia şi priceperea de care dau pentru a obţine rezultate mai
H uliţi teMco-ştiinfiflce
dovadă harnicii oţelari ai acestei frumoase.
secţii i-au făcut ca în fiecare lu­ Şi celelalte secţii au
nă să înregistreze însemnate de­ obţinut rezultate bune
păşiri de plan. Astîel, încheind
luna septembrie cu un plus de Din cele 3.081 tone laminate
2.036 tone oţel, colectivul aces­ peste plan în cursul trimestrului L Prima uzină cu furnale cu cuvă -j
tei secţii a putut raporta la sfîr­ III de către colectivul lamino­ L scundă din lume a fost construită ]
şitul trimestrului III producerea rului de 800 mm., 2.059 tone au ® Pînă în anul 1963, la Gu- special-la extracţia de Raliu. L la Calbe. In această uzină siderur-1
ben se va construi un nou com­ Noua - maşină cântăreşte numai
în contul angajamentului anual fost obţinute numai în luna sep­ binat de tibre sintetice, cel de-al 90 kg. Pînă la sfîrşitul anului, t gică cu cocs din lignit — care are ¦]
4-lea ca mărime din R.D. Ger­ vor fi produse 120 de astfel de
a peste 21.000 tone oţe|. La ob­ tembrie. Acest succes dovedeşte mană. Combinatul va produce maşini, pentru industria de ka­ L calităţi asemănătoare cu cel de -j
4.000 tone mătase de perlon a- liu a R'.D. Germane.
ţinerea acestui succes au ,contri­ eficacitatea măsurilor luate în nua'l. Din această cantitate de f huilă — se prelucrează minereuri j
mătase se ,pot confecţiona anual •it
120 milioane perechi de ciorapi. [ de fier silicioase. ^
© La Karl-Marx-Stadt, se
care au produs de la începutul vul de conducere af acestei sec­ * construieşte în prezent cea mai L In clişeu : In timpul turnării fon- ^
rriare instalaţie de fluorizare a
anului şi pînă acum cu mult ţii, cît şi hoţărîrea laminatori- © Presele de brichetate apei din Europa. După cum se L tei obţinute dintr-un furnal cu cu- j
ale com binatului. de cărbune ştie, fluorul este folosit cu suc­
peste 1.000 tone oţel de fiecare . lor de a obţine rezultate fru­ „Schwatze Pumpe“ au trecut cu ces ' în lupta împotriva cariei u' vă scundă. 1
succes prima experimentare in­ dentare.. Costul de construcţie al
echipă. Cu toate acestea, se cu­ moase. dustrială. Recent, a intrat în instalaţiei pentru fluorizarea â- 'w JU iJ U u JU iJ U .............
producţie fabrica de brichete a pei potabile este 150.0p0 mărci.
vin menţiuni echipelor conduse Aglomeratoriştii hunedoreni se combinatului care va produce
® Maşina de calculat „ZRA-
de Simion Mihăilă, Jescu Silves­ pregătesc ca peste cîteva zile să pînă la sfîrşitul anului 700.000 1“, construită la 1întreprinderea Staîinsiadf-oraş socialist
tone de brichete. „Karl-Zeiss“ din Jena, efectuea­
tru. Dumitru Şerban ş.a. raporteze îndeplinirea angaja­ z ă 2.000 de operaţii pe secundă. Sialim tadt, pr1imul oraş socialist al
? Rezultatele calculelor efectuate
Deşi mic, colectivul oţelăriei mentului anual. De Ia începutul de maşina „ZRA-l“ sînt con­ R.D. Germane, a cim osm i o deose­
• Sectorul centrai 'de cerce­ trolate automat.- In prezent, se bită dezvoltare. Populaţia oraşului a
electrice, a obţinut depăşiri mari. anului şi pînă în prezent el au pregăteşte producţia în serie a crescut in ritm rapid, numărină as­
tări ştiinţifice din Sondershau- acestor maşini.' tăzi peste 22.000 locuitori. Conform
Sporind capacitatea cuptoarelor produs peste plan mai bine de sen, împreună cu lucrătorii .fa­ prevederilor, in 1965 oraşul va avea
aproximativ 35.000, locuitori.
şi organizîndu-şî mai bine mun­ 19.200 tone aglomerat, dintre bricii de maşini din Konigsee au
Din 1951 — anul construirii primu­
ca, echioeîe de oţelari de aici care 5.532 tone numai în cursul construit o nouă maşină de per­ lui furnal -la Stalinstadt, se acordă o
mare atenţie !dezvoltării sistemului de
au reuşit să înregistreze fa sfîr­ trimestrului III. forat roci care va fi folosită în tnvâţăm int generat, precum şi con­
struirii de şcoli, avhidu-se in vedere
Ccmimisiul Sa­ faptul că cel mai ftnăr oraş al R.D.
fran Bordean este Germane are o populaţie a cărei vîrstă
unul dintre cei mai medie este de 27 de ani.
buni lăcătuşi cd de­
poului C.F.R. Teiuş. Intensificarea muncii
El lucrează fără
rebuturi, dă lucru la sate în perlaada lunilor
de bună caiiiale şl
dă un preţios afu- In anii regimului democrat-popular, succeselor obţinute în unităţile socia­ turii — sau învăţători care au mai
în regiunea Hunedoara a fost creată liste agricole existente. predat la aceste cursuri.
tor tinerilor mese­ o vastă reţea de instituţii cultural-edu­
cative de masă. Peste 550 cămine cul­ Învâţămîntul agricol Colectivele de muncă ale căminelor
riaşi. turale şi case de citit, 59 biblioteci de masă culturale, împreună cu organizaţiile de
In clişeu; Tov. masă şi în special cu organizaţiile de
Bordean la locul
de muncă.
comunale, 5 case raionale de cultură, Pentru ridicarea nivelului de cunoş­ tineret şi femei, vor desfăşura o sus­
tinţe agricole al ţărănimii muncitoare, ţinută muncă de popularizare a im­
8 biblioteci raionale, peste 100 cinema- sfaturile populare, prin secţiile agricole portanţei învăţămîntului agricol, pentru
şi secţiile de învăţămlnt şi cultură, ca apoi să treacă la înscrierea cursan­
tografe, 7 muzee etc. In acest an au organizează în. perioada lunilor de iar­ ţilor. La un cerc pot fi înscrişi 25-30
fost date în folosinţă 15 biblioteci co­ nă activitatea teoretică a cercurilor şi cursanţi. Acolo unde numărul cursanţi­
munale, iar numărul cinematografelor cursurilor agricole de masă. în iarna lor este mai mare, se vor forma două
anului trecut, multe cercuri şl cursuri cercuri.
IL A A iy g ftd O A S A săteşti va creşte pînă la sfîrşitul anu­ au desfăşurat o rodnică activitate a-
lui cu încă 60 unităţi noi. Pentru sti­ vfnd planurile de lecţii pe toată pe­ Pentru popularizarea realizărilor ob­
1.836 tone cărbune peste plan mularea şi dezvoltarea activităţii ar­ rioada funcţionării cursului sau cercu­ ţinute de gospodăriile agricole colective
tistice de amatori, în acest an s-au lui. Lecţiile au fost alese de către tehni­ fruntaşe, sfaturile populare comunale
Minerii de la Aninoasa au în- sint minerii sectorului I, care desfăşurat întrecerile cultural-artistice cien ii'şi inginerii agronomi ţinîndu-se vor trebui să antreneze colectivele de
cheiat o nouă lună de muncă au reuşit să extragă peste sar- în cadrul celui de-al V-Iea concurs ar­ seama de ‘ specificul local. Sfaturile muncă ale căminelor culturale de a
entuziastă. Aceasta a fost pri- cinile de plan 1.424 tone de câr­ tistic pe ţară şi a celui de-al lll-lea populare, împreună cu organizaţiile de organiza expuneri de conferinţe, în-
ma lună din întrecerea ce se bune. Laude se cuvin întregului Festival regional al tineretului, ta care masă, s-au preocupat ; permanent' de tîiniri între colectiviştii fruntaşi. şi ţă­
desfăşoară în întîmpinarea zilei colectiv şi în special brigăzilor au participat peste 11.000 artişti ama­ mobilizarea cursanţilor la lecţii, iar bi­ ranii muncitori, seri de întrebări şi
de 7 Noiembrie şi a celei de-a conduse de minerii Mihai Gali, tori. bliotecarii comunali s-au îngrijit de a răspunsuri, vizite în gospodăriile agri­
Xll-a aniversări a proclamării care şi-a depăşit sarcinile de pune la îndemîria cursanţilor cărţi şi cole colective fruntaşe, seri de odihnă
Republicii Populare Romîne. Şi plan cu 600 tone de cărbune, S-a îmbunătăţit simţitor calitatea Şl broşuri: cu conţinut axat pe tematica şi distracţie închinate gospodăriilor co­
munca minerilor a dat roade Ioan David, al cărei plus între- conţinutul manifestărilor cultural-educa­ lecţiilor • predate. Însuşirea de către lective fruntaşe şi colectiviştilor frun­
frumoase. Sprijiniţi de colectivul ce cifra 'de 450 tone, precum şi tive de masă, extinzîndu-se metoda or­ taşi, etc. .
de conducere, minerii Aninoa- a brigăzii conduse de Nicolae ganizării de acţiuni model la căminele
sei au reuşit ca în cursul lunii Petric. culturale în special în raioanele Alba
septembrie să extragă peste pian şi •Sebeş, cu ajutorul sfaturilor popu­ cursanţi a cunoştinţelor predate şi a- Organizarea cercurilor
1.836 tone cărbune. Acest suc­ Locul II în întrecerea pe mină lare raionale.
ces a permis recuperarea minu­ a fost ocupat de colectivul sec­ plicarea lof, a făcut ca în acest an de cultură generală
sului de 1.220 tone cărbune, pe Toate aceste realizări, cît şi lipsu­
care exploatarea îl înscrisese în torului III, care şi-a depăşit sar­ rile care s-au manifestat în desfăşu­ producţia agricolă să fie superioară .Un alt obiectiv a! activităţii culturale
primele 8 luni ale anului. rarea muncii culturale, trebuie să con­
cinile ele plan cu' 4,6 la sută. stituie în această perioadă obiectul anilor trecuţi, aşa cum sînt cazurile de masă este organizarea învăţămintu-
Fruntaşi pe lună septembrie unei preţioase analize, pentru a putea
--------------------- LUCIA L1CIU din G:A.C. Daia, Miercurea, • Ighiu, lui prin cercurile de cultură generală
începe munca în perioada de iarnă cu
corespondentă noi forme şi metode care să ducă la Sîntandr'ei, Pricaz etc.'
o îmbunătăţire calitativă a acţiunilor Şi în iarna acestui an, sfaturile şi răspîndirea cunoştinţelor ştiinţifice.
Incepînd cu iarna trecută, în peste 300
ce Ie vor desfăşura unităţile culturale. populare raionale şi sfaturile populare
comunale, trebuie să ia din timp mă­ de localităţi au luat fiinţă cercuri de
Pe şantierul noului oraş cultură generală care în perioada de
suri pentru a asigura desfăşurarea în-
văţămîntului agricol în condiţiuni bune. vară şi toamnă şi-au întrerupt activi­
muncitoresc Călan tatea. Pentru buna' grgănizare a aces­
In cursul lunii acesteia, secţiile de în-
văţămînt şi cultură, împreună cu sec­ tora, sfaturile populare vor acţiona în
Pe şantierul de construcţii al blocuri lucrările de zidărie pînă Să analizăm care sint obiectivele acelaşi fel oa şi (a învâţămîntul agricol.
noului oraş muncitoresc din Că­ la etajul 1 au fost terminate, muncii culturale la sate în perioada ţiile agricole raionale, trebuie să sta­ In acţiunea de organizare a cercurilor
lan lucrările se desfăşoară în iar la un bloc s-a terminat zi­ lunilor de iarnă şî să vedem formele bilească localităţile în care vor func­ de cultură generală vor fi antrenate
ritm susţinut. Pînă acum au fost dăria la parter. • ţiona cercuri şi cursuri agricole, spe­ organizaţiile de tineret şi femei, iar
atacate lucrările la un însem­ Intr-un ritm susţinut se des­
nat număr de blocuri. Astfel şi mijloacele prin care vom duce la cificul acestora precum şl 'recrutarea lectorii şi responsabilii de cercuri vor
la un număr de 8 blocuri a cite făşoară şi lucrările la cele, două îndeplinire sarcinile ce decurg din a»
blocuri cu 22 garsoniere fiecare. ceste obiective. Principalul obiectiv în­ lectorilor. Trebuie ţinut seama ca' nici fj recrutaţi dintre cadrele didactice,
o localitate unde sînt unităţi socia­ medici sau alţi intelectuali. In satele
18 apartamente fiecare, s-au Pînă în prezent la unul din a- spre care trebuie orientat conţinutul liste să nu rămînă în afara învăţă- de munte slab ridicate din punct de
început şi sint în diferite stadii • ceste blocuri tucrările de zidă­ muncii cultural-educative este în primul mintului agricol. Lectorii se vor re­ vedere cultural, se recomandă á se or­
lucrările de zidărie. De pildă, rie sint la etajul II iar la celă-, rînd întărirea şi dezvoltarea sectorului cruta dintre inginerii şi tehnicienii ă- ganiza cercuri de ştiinţă popularizată.
la trei din aceste blocuri lucră­ lalt — la etajul I. In momen­ socialist al agriculturii, prin aplicarea
rile de zidărie s-au terminat în tul de faţă pe acest şantier au granomi, iar dacă numărul acestora VICTOR MUREŞAN
întregime iar acum se lucrează început lucrările de ampla,sare, pe scară largă a celor mai avansate
şi fundaţiile la încă 4 blocuri. [ !Îtfffîeft affoîetfmce şî popularizarea nu va acoperi necesarul, vor fi re­ îndrumător cultural
la acoperiş. La un număr de 4
crutaţi-lectori din rîndul cadrelor di- ¦
dactice~— profesori de ştiinţele na^ (Continuare în pag. 2-a)j