Page 6 - 1959-10

Pag. 2
In întrecerea între G. A. C.
Se pot realiza încă
multe lucruri frumoase
(Urmare din pag. l-a)
de această gospodărie, stnt destul de
rodnici, colectiviştii de aici şi-au îm ­
bunătăţit mult nivelul de viaţă / în
casele lor belşugul a crescut an de
an şi continuă să crească. Posibilită­
ţile gospodăriei colective din Şibot,
in domeniul dezvoltării sale de viitor
sint mari. Şi avem certitudinea că a-
ceste posibilităţi vor fi valorificate iar
gospodăria se va situa printre gospodă­
riile fruntaşe din regiune. Totuşi, gos­
podăria colectivă din Şibot nu ¦ s-a
dezvoltat pe măsura posibilităţilor.
Cauzele care au determinat această
stare de lucruri au fost relatate pe
larg intr-un articol apărut ou citva
timp In urmă In coloanele ziarului
nostru.
In iele ce urmează ne vom ocupa
pe scurt de felul cum a primit G.A.C.
'din Şibot chemarea la întrecere lan­
sată de colectiviştii 'din Nădăştia In­
ferioară.
' De la început trebuie spus că a-
ceastă chemare a fost primită cu en­
tuziasm de către colectiviştii din Şi­
bot drept mărturie stă răspunsul adre­
sat 'colectiviştilor din Nădăşiia Infe­
rioară şi angajamentele care figurează
acolo. Mărturie stau şi rezultatele ob­
ţinute de .colectiviştii din Şibot în acest O altă cauză pentru care obiectivele thr
an agricol. Totuşi, pentru consiliul de
'conducere şi pentru organizaţia de
partid din gospodăria la care ne re­
ferim, obiectivele întrecerii n-au consti­
tuit o preocuparé deosebită. Ca şi la
alte gospodării colective şi la gospo­
dăria din Şibot există multiple mijloa­
ce, care, dacă ar fi fosi folosite se
putea determina creşterea interesului
tuturor factorilor dé răspundere pen­
tru realizarea integrală a obiective;
lor din. chemare.
Dé pildă, la nici an loc vizibil din
incinta gospodăriei nu există vreo lo­
zincă mobilizatoare, un panou sau un
afiş care să sé adreseze In mod con­
cret colectiviştilor, chemîndu-i să lup­
te cu avînt pentru înfăptuirea obiec­
tivelor întrecerii. Ce p o d é împiedica
oaré conducerea gospodăriei, să con­
fecţioneze panouri unde să afişeze re-
zultaielé muncii echipelor salt fiecărui
colectivist în parte, a gospodăriei în
general sau a ailor gospodării în­
vecinate?. Cunoaşterea unor asemenea
rezultate n-ar interesa pe colectivişti?
Credem că da. Şi nimic nu împiedica
consiliul de conducere şi organizaţia
de partid să facă acest lucru.
Altceva. Pe coridorul sediului gos­
podăriei există o gazelă de perete Care
stă nefolosită. Cu cîteva zile în urmă,
CXXXXXXXXXXXXXXXXXX»000CXXXXXXXXX)00C0000CXXXX500CO00C3ÍXXXXXX>GO00OLXX»00000CXXXXXXXXXXXXXXXXXXÍ00000000CXXXX))00íXXXXX)00000000000000
Proclamarea R.P. Ghlneze a
îos-t întîmpinată în Occident cu
profeţii sumbre. „Ghina Roşie
se va prăbuşi în curînd“ — a-
firmau cu certitudine ziarele oc­
cidentale. De la acele prorociri
au trecut zece ani şi ce vedem ?
In locul „prăbuşirii“, Clima cu­
noaşte o epocă de prosperitate
şi progres fără precedent în is­
toria sa multimilenară. Dimtr-o
ţară feudală înapoiată, ea se
transformă rapid într-o ţară cu
o industrie şi agricultură înain-
ta tă ; dintr-o ţară sărăcită de
îndelungata exploatare a feuda­
lilor şi colonialiştilor, Ghina
nouă devine o ţară cu un nivel
de trai în continuă creştere, cu
o cultură şi ştiinţă înfloritoare.
In cei zeefe ani care au tre­
cut de la eliberare, în Ghina s-au
construit 10.000 de întreprinderi
industriale, dintre care peste 900
sînt întreprinderi uriaşe; în ul­
timul timp la fiecare 3 zile a
intrat în funcţiune o întreprin­
dere mare. In prezent, industria
se dezvoltă în toate colţurile ţă ­
rii, schimbînd înfăţişarea unor
regiunii întregi socotite înainte
ca inaccesibile.
Eliberînd poporul din robia
seculară a latifundiarilor, capi­
taliştilor şi colonialiştilor stră­
ini, Partidul Comunist Chinez
a descătuşat imensa forţă a po­
porului de 650.000.000 de oa­
meni. Acest popor mare, în
frunte cu eroica clasă muncitoa­
re chineză, va transforma, sub
ochii noştri, înfăţişarea Chi­
nei.
Pe Ciuan Hun-ciuan, cel care
împreună cu un grup de tineri
geologi a străbătut pentru pri­
ma oară nisipurile pustiului Ta­
klamakan, l-am întîlnit la o
consfătuire ce a avut loc iarna
trecută la Pekin. Cineva mi l-a
arătat într-o pauza a consfă­
tuirii ; stătea undeva pe un co­
ridor, la o masă joasă .chine­
zească, sorbindu-şi în linişte
ceaiul verde. Nu rni-aşi fi în­
chipuit niciodată că omul acesta
modest şi retras, cu nimic deo­
sebit de cei din jur, a dăruit
Chinei sute de milioane de tone
de petrol. Pustiul Taklamakan
n-avea decli 5 chenare dintre care
două erau ocupate cu tăieturi din ziar
(articole apărute în „Sctnteia“ In le­
gătură cu vizita tovarăşului Hruşciov
în S.U .A .) Adică nu. Mai avea scris
intr-un colţ: Lugofan Sabina, respon­
sabilă, Floarea Eugenia, secretar de
redacţie, Mihai Maxim, secretar tehnic
şi bică două nume de oameni cu func­
ţiile tn dreptul lor. Ne-a reţinui aten­
ţia faptul că pe chenare nu se vedea
nici urmă cum că de curtnd acolo ar
fi fost publicat vreun articol. Or, se
ştie că gazeta de perete este un m ij­
loc eficace ai muncii politice de m a­
să. Prin intermediul ei pot fl mobili­
zaţi oamenii la înfăptuirea diferitelor
sarcini, pot fi criticate lipsurile etc.
St puteau publica aici articole cate
să reflecte obiectivele din chemare şl
multe alte aspecte din viaţa gospodă­
riei. Adevărul este însă că biroul orga­
nizaţiei de bază şi, la rîndul său, co-
’ectivut gazetei de perete respective,
a-a făcut nimic tn această direcţie.
trecerii nu sînt în atenţia colectiviştilor ţei acumulate în ultimii ani
constă în aceea că tn organizaţia de
bază niciodată nu s-a analizai în 'mod
temeinic nici mersul întrecerii; ntoi. an­
gajamentele ce şi le-aă luai colec­
tiviştii ca răspuns la chemare. Ş i da­
că aşa siau lucrurile, § clar de ce
munca politică de masă mi reflectă
nimic în legătură cu întrecerea. Or,
comuniştii trebuie să fie aceia- care
trebuie 'să cunoască asemenea proble­
me pentru ca să poată fi în primele
rînduri ale luptei pentru realizarea sar-
Unilor. t
Cel mai puţin ia muncii colectivi­
ştii din Şibot pentru realizarea acelei
părţi din chemare care se referă la
creşterea numărului membrilor săi.
Şt nu sint m otive să se creadă că nu
se putea face mai mult în această
direcţie. 'Adevărul este că nici din
partea unor activişti ai comitetului ra­
ional de partid, care s-da 'deplasat In
comună, nu s-d dai spniinul necesar-
Din relatările unor tovarăşi cu munci
'de răspundere ’din cadrul gospodăriei
reiese că tov. G. 'Acs, secretar al co­
mitetului raional de partid, deşi s-o
deplasat mai des la Şibot, nu a anali‘
zat niciodată împreună cu comuniştii
de aici obiectivele întrecerii. Era bine
şi absolut necesar ca tov. secretar ’Acs
să-şi fi rezervat tim p şi pentru o prer
blemă de ademenea importanţă.
Timpul este cam înaintat. Totuşi ie
pot realiza încă lucruri frumoase. Sint
prevederi ale chemării care pot fi în­
făptuite de acum înainte. Şi e cazul
să se treacă la fapte concrete.
Un deceniu de putere populară
se întinde pe o lungime de
1.000 km. în regiunea Sinţzian.
In limba uigură, Taklamakan
înseamnă : Cine intră nu mai
iese. Şi într-adevăr, mulţi din­
tre cei ce s-au aventurat în pus­
tiul Taklamakan de-a lungul
veacurilor nu au mai ieşit nici­
odată de acolo; i-au acoperi)
pentru totdeauna valurile de &T
«ip.
Ciuan Hun-ciuan şi tinerii din
brigada sa au înfruntat însă
neprevăzutul —¦ a u . pătruns în
pustiul Taklamakan sub privirile,
îngrozite ale locuitorilor din
Sinţzian. Un an de zile a stră­
bătut brigada lui Ciuan Hun-
ciuan nisipurile pustiului; arşi­
ţa era îngrozitoare, rezervele
de apă se împuţinau rapid ; ti­
nerii făceau prospecţiuni geo­
logice cu palmele la ochi apă*
rîndu-şi vederea de lumina or-,
bitoare a soarelui şi nisipu­
lu i; uneori valuri de nisip pur­
tate în- vîrtejuri nebune se abă-
teau asupra lor. In aceste con­
diţii au fost descoperite zăcă­
mintele de petrol din Taklama­
kan care au intrat de curînd
în exploatare.
Intre regiunile pustii sau
înapoiate trezite la viaţă în a-
nii din urmă, trebuie menţio­
nate Mongolia Interioară brăz­
dată de canale de irigaţie, de-a
lungul cărora iau fiinţă oraşe
noi, bazinul Taidam, din pro­
vincia Ţinhai, puţin cunoscut în
trecut, devenit între , timp o pu­
ternică bază industrială, Tibe­
tul, în care şerbii de ieri scu­
tură pentru totdeauna jugul ro­
biei şi exploatării nobililor şi la ­
ma şilor latifundiari.
înainte de eliberare China pro­
ducea 158.000 tone de o ţe l; a-
nul trecut a produs 8.000.000
tone, iar anul acesta va produ­
ce 12.000.000 tone, adică de 75
de ori mai mult deoît în 1949.
rtf' DRUMUE m c m E IS M U L U l Nr, 1485
IN «A JO M IJt AMLIBt^
In primul semestru al acestui an Munca de achiziţii şi preluări
colectivul de muncitori, ingineri şl teh­
nicieni de ia întreprinderea de prefa­
bricate din Oraşul Stalin şi-a realizat din contractări poate
planul producţiei-marîă In procent de
şi trebuie să fie îmbunătăţită
102.
In cinstea zilei de 23 August colec. Asigurarea fondului central tată şi preluată este foarte mi-
tivul de muncă al acestei întreprinderi de produse agricole al statului că. In aceste comune s-au în-
?i-a luai angajamentul de a obţine constituie o sarcină de mare cheiat contracte doar pentru 76
economii însemnate în producţie. Prin­ importanţă pentru organizaţiile tone grîu, deşi se sconta ca de
tre altele colectivul s-a angajat să rea­ de partid, sfaturile populare şi aici să se realizeze cel puţin 260
lizeze economii în plus peste sarcina pentru cooperaţia de consum, tone din acest produs.
pianilicată în valoare de 100.000 Iei. Toate acestea sînt chemate să
desfăşoare o muncă politică sus- In ceea ce priveşte achiziţiile
IM CLIŞEU!: Aspect de la linia de ţinută în rîndul colectiviştilor, trebuie spus că şi în această pri-
depozitare a prefabricatelor unde se întovărăşiţilor şi ţăranilor mun- vinţă s-au obţinut unele reali-
face încărcarea unul atuocamîofi eu citori cu gospodării individuale zări. Cooperativa „Plugarul“ din
pentru a-i lămuri pe aceştia Mihalţ, bunăoară, avînd spriji-
stîlpi din beton armat destinaţi staţi­ să-şi valorifice prin unităţile de nul permanent • al comitetului
stat surplusul lor de produse, oomunal de partid şi al comite-
ilor electlce de transformare din regi­ fie pe bază de contract, fie prin tului executiv al sfatului popu-
sistemul de achiziţii. Iar, a reuşit să cumpere prin
unea Stalin. sistemul de achiziţii de la ţă ­
Desîăşurînd în mod organi­ ranii muncitori din comună pes­
-essas)- zat munoa politică, multe orga­ te 40.000 kg. grîu şi secară. Re­
nizaţii de partid, sfaturi popu­ zultate asemănătoare au obţi­
Construcţiile siderurgice trebuie realizate la timp ! lare şi consilii ale cooperative­ nut şi alte cooperative. Slab
lor de consum din raionul Alba aiu muncit însă în această pri­
au reuşit să obţină succese bu­ vinţă cooperativele din Berghin,
ne în domeniul muncii de con­ Hăpria, Alba Iulia, Teiuş, Ciu-
Un angajament care nu s-a respeefat turlaucitaărui yşii achiziţii. Golectivv ii yş_ gud (filialăo ----- \ ---------------— a cooperva*twiv. ei vd»*i*n*
iii din Benic, spre exemplu, la
îndemnul organizaţiei de partid Alba Iulia) şi alte cîteva coope-
din gospodărie, au contractat cu rative unde întreaga muncă de
statul 8.900 kg. grîu. Din pri achiziţii a fost lăsată doar pe
mele cantităţi treierate ei au seama achizitorilor, membrii
Au trecut aproape 4 luni şi toate acestea, lucrările du ră­ furnaliştii din Călan sînt puşi de predat întreaga oantitate con­ cooperatori nefiind mobilizaţi în
jumătate de cînd au început lu­ mas în urmă, iar angajamentul pe acum într-o situaţie dificilă. tractată. Colectiviştii din Că- realizarea de cît mai multe a-
crările pentru reconstruirea fur­ n-a fost respectat. pud au încheiat cu statul con­ chiziţii.
nalului nr. 1 de la Uzinele Ei s-au angajat să dea anul a- turi au co ti wpev ni mtruu acx li iivvxracu cu caiunj tmiteai tiec aa
„Victorid“-Călan. Desigur că a- Multă vreme pe şantierul fur­ cesta 10.000 tone fontă peste de 7.100 kg.' grîu. Văzînd însă Recent, Comitetul raional de
ceasta este o lucrare importantă, nalului nr. 1 de la Călan n-au plan şi să realizeze importante că recolta promite a fi mult mai *partid ş> i Comitetul------------------* executiv ^al
care cere multă muncă şi preo­ existat suficienţi oameni califi­ economii. Pină la 29 septembrie bună decît cea prevăzută în pla- Sfatului popular al raionulu Al
cupare, dar pe baza experien­ caţi, mai ales în ceea ce pri­ s-au produs însă numai 3.769 nul de producţie, încă înainte ka au analizat felul cum s-a
veşte lucrările de zidărie. Pe de tone fontă în contul angajamen­ de recoltare, ei au suplimentat desfăşurat şi cum se desfăşoa-
constructorii de la I.C.S.H. au altă parte, direcţia comercială a tului din care, 2.473 tone la fur­ contractul cu încă 1.474 kg. grîu. ra munca de preluări din con-
avui posibilitatea să o execute I.C.S.H. n-a determinat întot­ nalul nr. 2. De unde la sfirşi- In general, gospodăriile colec- tractări şi achiziţii. Gu acest
Intr-un timp record. Tocmai de deauna pe furnizori să respecte tul primului semestru secţia fur­ tive din raion, care au încheiat pUlej s-a constatat că planul
aceea angajamentul lor preve­ contractele încheiate şi să le livre­ nale avea economii în valoare de de preluări din contractări este
dea ca la 23 August furnalul ze la timp materialele necesare. 182.000 tei, acum bilanţul se contracte pentru cantitatea de realizat numai în proporţie de
nr. 1 să fie gata pentru înce­ De exemplu, o serie de uzinate şi prezintă cu pierderi de circa 80.800 kg. grîu s-au achitat cu
perea producţiei. Cum se pre­ alte materiale au sosit cu mare 200.000 lei. Fără îndoială că In cinste de această îndatorire pa- ^1 su*a> *ar la achiziţii în
zintă însă realitatea ? Acum, înttrziere. Lipsa de forţa de secţie mai există rezerve care triotică. Pînă în prezent ele au proporţie de aproximativ 1li
cînd a trecut mai bine de o lună muncă şi materiale a dus fără n-au fost folosite, dar întîrzie­ livrat statului peste 76.000 kg.
de la expirarea termenului sta­ îndoială la întîrzierea lucrărilor. rea lucrărilor la furnalul nr. 1 grîu. la su;ia* In ce priveşte pla
bilit, se mai lucrează încă la In momentul de faţă construc­ creează piedici serioase în rea­ nul de contractare a porum­
furnalul amintit şi, după toate ţia se desfăşoară in ritm rapid, lizarea angajamentului luat de Dacă aceasta este situaţia în bului şi îlorii-soarelui, c! este
calculele, mai sînt necesare cel ceea ce dovedeşte că atunci cînd către jurnalişti. In cazul de fa­ gospodăriile agricole colective, realizat în proporţie de 80,4 şi
puţin 20 de zile pină la termi­ există mai multă preocupare se ţă un angajament nerespectat cu totul altfel se prezintă la în­ respectiv, 64,1 Ia sută. Acum,
narea tuturor lucrărilor. Această pot face lucruri bune. De altfel, periclitează îndeplinirea altui tovărăşirile agricole şi în sec­ în întreg raionul se desfăşoară
situaţie denotă că ori angaja­ în ultima vreme s-au luat o se­ angajament. torul individual. întovărăşirile munca de preluare a cantită­
mentul n-a avut o bază reală, rie de măsuri pentru urgentarea din raion, de pildă, pînă la da­ ţilor de porumb şi floarea-soa-
ori munca n-a fost suficient de lucrărilor şi ele n-au rămas fără In perioada actuală se mai ta de 20 septembrie au predat relui pentru care s-au încheiat
bine organizată. Din păcate ul­ rezultate, deoarece partea prin­ pot lua încă măsuri folositoa­ contracte.
tima variantă se apropie de rea­ cipală a construcţiei, care asi­ re. Muncitorii şi tehnicienii doar 415,079 din cele 668,200
litate. Constructorii furnalului gură posibilitatea să se înceapă constructori trebuie să execute tone pe care adunările genera- ,,nIn. ,bzaaza cec’eolror cocnosntsattaattaet,e, coc-o­
încălzirea pentru uscarea furna­ cît mai repede ultimele lucrări le ale îritbvarăşiţilor au hotă-
— furnal cu o capacitate aproa­ lului e aproape terminată. care au mai rămas la furnalul rît să le ; vîndă statului. Iri ce mitetu raional de Partk3.$i c°-
pe dublă faţă de cel vechi — au nr. 1. Pe parcurs, ei trebuie să ^ ^ etu l cxecu-tiv al sfatului popu-
muncit şi au rezolvat favorabil La Călan se realizează şi alte facă un control riguros asupra priveşte sectorul individual, si­ jar raional au stabilit, deşi cam
o serie de probleme pretenţioa­ construcţii siderurgica, iar rit­ întregului complex de instalaţii, tuaţia este şi mai nesatisfăcă­ Lrziu, măsuri concrete privind
se. Dacă vizitezi şantierul, afli mul de executare a lor nu e la pentru a asigura o bună func­ toare. Deşi ţăranii cu gospodă­ îmbunătăţirea muncii politice şi
numai cuvinte de laudă despre nivelul aşteptat. De pildă, con­ ţionare chiar din primele zile rii individuale au încheiat cu organizatorice în scopul rea­
maistrul zidar Grigore Deak, strucţia turnătoriei 'de lingotiere după pornire. Rezolvarea acestor cooperativele din raion contrac­ lizării sarcinilor ce le stau în
despre rhontorii Teodor Malan- abia în ultimele zile a ajuns să probleme cere un efort sporit din te pentru 913 tone grîu, pînă faţă în privinţa asigurării fon­
se încadreze în graficul stabilit. partea constructorilor, cere mul­ la data mai sus-amintită ei dului central de produse agri­
cea şi Traian Rusii, 'despre mai­ Şi, orice întlrziere are urmări tă grijă şi preocupare. Furnaliş­ n-au predat decît 178,500 tone. cole- al statului.
negative asupra producţiei. Prin tii aşteaptă cu nerăbdare să ia In multe comune comite­
strul Neagoe Minică, care a în primire noul agregat şi aştep­ tele comunale de partid şi Avînd în vedere că raionul
nerespectarea termenului -de re­ tările lor sînt îndreptăţite. cele sindicale, sfaturile popu­ Alba se situează, pînă la ora
condus lucrările la instalaţia de lare şi consiliile de conducere actuală, printre raioanele ră­
construire a furnalului nr. 1 T. IONESCU ale cooperativelor au lăsat ca mase în urmă în acest dome­
răcire şi despre mulţi alţii. Cu lucrurile să se desfăşoare de la niu, Comitetul raional de par­
sine, fără a lua măsuri de in­ tid, Comitetul executiv al sfa­
tensificare a muncii politice. Nu­ tului popular raional şi Consi­
liul de conducere al Uniunii
mai aşa se explică faptul de raionale a cooperativelor de
consum vor trebui .să depună e-
ce în comunele Berghin şi Hă­ forturi sporite pentru ca măsu­
rile stabilite să fie traduse în
pria cantitatea de grîu corţtrac- viaţă întocmai şi în termenul
cel mai scurt,
rw vvvv^
'dragonului — zeul apelor care
provoacă atîtea inundaţii. Flu­
in China viul Galben şi fluviul Ian ţi au
fost încătuşate în diguri pe o
jn 1958 am vizitat, pentru pri­ lorlalte ţari socialiste, Pînă distanţă de mii de kilometri.
De-a iungul şi de-a laiul Chi­
ma oară, împreună «w un grup în prezent, în China au nei s-au săpat canale de iri­
gaţie pe o lungime de mii de
de ziarişti, uzinele Sinţzian, fost construite 113 întreprin­ kilometri. Ghina are astăzi o
suprafaţă irigată de peste
Ştiam că uzinele Sinţzian pro­ deri cu ajutorul U .R .S.S.; un miliard de mu, ceea ce re­
prezintă a treia parte din în­
duc doar fontă, dar de două zi­ Combinatul din Anşan a fost treaga suprafaţă irigată a lu­
mii.
le muncitorii începuseră să pro­ reconstruit şi utilat cu maşini-
A fost o muncă grea, plină
ducă oţel. Am aflat atunei că unelte sovietice; combinatele de perseverenţă, de curaj şi e- ANUNŢ
roism. Canalul construit de ti­
muncitorul len Tsui-tsan şi siderurgice din Uhan şi din nerii comunişti din Gansu, de
pildă, captează apele rîului Tiao
tovarăşii din brigada sa, deşi Bautou de asemenea au fost de la izvoare şi le poartă peste Şcoala Tehnică Comercială,Piaţa Xenopol nr. 2, Arad, ţine!
munţi cale de 2.800 li ca să ude
nu aveau experienţă tehni­ construite cu acelaşi utilaj şi apoi, terasă cu terasă, Orezăriile |examenul de admitere pentru anul 1 în ziua de 5 octombrie a.c. (
că necesară, după zile şi cu ajutorul tehnicienilor - sovie­ şi grădinile amenajate acolo pe ; Se pregătesc contabili pentru comerţ, industrie, trans- \
pantele dealurilor.
nopţi de cercetări, au con­ tici. iport şi construcţii. s
Anul acesta în ciuda inunda­
struit primul cuptor de oţel. La Uhan, pe. şantierul mare­ ţiilor ce s-au abătut asupra oîm- Examenul constă din probe (scris şi oral) la limba romînă şi ş
purilor din sudul Chinei şi a Imatematică. Candidaţii pot fi din mediul urban sau rural.
Astăzi, uzina Sinţzian. are lui combinat, siderurgic, am vă­ secetei din numeroase regiuni, ;Candidaţii care vor să urmeze specialitatea merceologie Ia
zeci de cuptoare noi. Ea s-a zut Tucrînd împreună specialişti ţăranii chinezi au obţinut re­ }şcoala din Bucureşti, vor da examenul de admitere Ia Arad, d in 1
transformat intr-un mare com­ sovietici şi muncitori chinezi. colte cu 10 la sută, iar în unele
binat siderurgic şi se „va., lua în Era--o zi friguroa-să de înoepUt provincii cu 20 la sută mai mari matematică şi chimie (scris şi oral).
curînd la întrecere cu celelalte . de iarnă. Din nori cădea o bur­ deoît anul trecut, socotit ca înscrierile se lac pînă în ziua examenului.
mari combinate ale Chinei fiind anul cu producţia cea mai
niţă măruntă. Pe schelele fur­ ridicată din istoria Ghinei.
A A A A A A A A A A A A /nA A / W sA A A A / nalelor de mare capacitate mun­ Imensă ca un continent, Chi­
na este totodată o mare familie
Corespondentă ca continua totuşi fără întreru­ de naţionalităţi care trăiesc IPIRKOMDMUCÂT(ffiiRÎII! %
pere. Atunci am auzit pentru frăţeşte. Peste 60 de minorităţi
naţionale, însumînd 40.000.000
din Pekin prima oară, cuvintele „Sunlied locuitori populează teritoriile Uniunea raională a cooperativelor de consum Ha)eg
lao ta ka“ adică fratele cel ma­ sale din provinciile sudice —
Iunnan şi Guansi pînă în nor­
re. sovietic — aşa sînt . numiţi dicul Ghirin. Exploatate crunt CU M PĂRĂ
în trecut, toate aceste minori­
len Tsui-tsân şi tovarăşii săi oamenii sovietici în China. Cine­ tăţi naţionale sînt chemate azi ORICE CANTITĂŢI DE FÎN
au anticipai cu doi ani planu­ va se grăbea să se urce, pe la o viaţă nouă.
rile întocmite de tehnicieni cu schelă, purtînd în mină un ter­ prin centrele de achizijie din raioanele
privire la dezvoltarea uzinei mos uriaş cu ceai —. pentru Dintr-o ţară importatoare, la Ha}eg şi Petroşani:
Sinţzian, grăbind astfel începu­ fratele cel .mare sovietic. ,care cheremul puterilor occidentale,
tul producţiei sale de oţel. In­ lucra acolo sus împreună cu China a devenit o ţară indus­ Sarm izegetusa, Cîrneşti,
tre timp, pe întinsul Chinei s-au muncitorii chinezi. trială în plină dezvoltare, o ţară Poieni, P e ş te a n a , Pui,
construit alte combinate siderur­ exportatoare de maşini. Cînd Băniţa, Petroşani etc,
gice noi. La Uhan, de pildă, a Printre întreprinderile noi a- citeşti astăzi profeţiile sumbre
intrat în funcţie de curînd cel părute în ultimii ani în China, ale ziarelor occidentale care au IP IL ^ m SE IFACE IIMIIEIDHmr
de-al doilea furnal al unei mari 68 au fost ridicate cu ajutorul însoţit proclamarea R.P. Chi­
oţelării, cu o capacitate ce de­ ţărilor surori’ —R.D. Germană, neze, îţi vine să zîmbeşti cu w v S A a /*
păşeşte pe cea a furnalelor com­ Polonia, Cehoslovacia, R.P. compătimire. In China a început
paniei Walles, considerate cele Romînă, Ungaria şi Bulgaria. era socialismului, ceea ce nu au PRODUCĂ 7
mai mari din Anglia şi printre Anul acesta la lumen a fost da­ putut înţelege profeţii din oc­ Cooperativele de consum din raionul Hi.a
cele mai mari din lume. tă în folosinţă o termocentra­ cident.
lă cu utilaj din Romîniă şi eu cumpără
Anşanul — „Cetatea de oţel“ ajutorul specialiştilor romîni. '¦ !A‘. MUNTEAMU
a Chinei, prădată şi distrusă în Termocentrala poartă numele prin centrele lor de achiziţie Ia ma­
parte de militariştii japonezi, „Prietenia chinezo-romînă“ sim- gazinele săteşti şi tîrguri: grîu, se­
jefuită de 7 ori la rînd de go- bolizînd legăturile frăţeşti din­ cară, orz, porumb, ovăz şi cartofi.
mindanişti, a fost construită şi tre cele două popoare. De asemenea, cumpără: păsări, ouă
se dezvoltă astăzi impetuos. A- şi alte produse agro-alimentare
colo intră în luptă noi conti- Cei peste 500.000.000 de ţă ­
rani eliberaţi din jugul ro­
gente de furnalişti. biei feudale îşi încearcă astăzi
Oamenii Chinei noi preţuiesc puterea creatoare pe pămîntul
mult prietenia şi ajutorul Chinei. După eliberare a înce­
Uniunii Sovietice, şi al ce­ put lupta împotriva secetei şi a