Page 3 - 1960-03

Nr. 1612 DRUMUL SOCIALISMULUI Pag. 3

Şezătoare PO R
la căminul cultural

Echipele de fotbal din campionatul— Hai, nană Octaviă, cîn- Dacă la început directorul „Cupa 8 Martie"

tă-ne ceva, aşa, care să ne căminului cultural îndemna

placă, se auziră cîteva voci pe fiecare să spună cîte ceva, regional se pregătesc intens Consiliul raional U.C.F.S. O-
din sală. răştie, şi Comitetul raional de
acum, pe la jumătatea şeză­
femei din Orăştie, au organizat
Octavia Nicula n-a vrui torii, nu ştia pe care să lase
duminică un concurs de tenis
să facă pe placul celor pre­ mai întîi să cînte sau să spu­
U.M. C ugir-V ictoria Călan 3 -0 (2-0) de masă dotat cu cupa „8 Mar­
zenţi la şezătoare. Era cam nă ghicitori. Băieţii au sărit tie“, în cinstea Zilei internaţio­
supărată din cauză că nu-şi cu gura ca să le dea şi lor

luase furca de acasă. Vedea cuvintul că doar ştiu şi ei să Duminică, U. M. Cugir a sus­ Pe teren," echipa U.M. Cugir a nale a femeii. La concurs au

cum celelalte femei şi fete lu­ cînte. Vasile Suciu şi Marian ţinut un meci de verificare cu aliniat o formaţie în care au fost participat sportivi de la asocia­
crează diferite obiecte şi ea, Creţu n-au mai cerut încu­ echipa Victoria Călan. Gazdele promovaţi o serie de jucători ti­ ţii din raion. Intîlnirea s-a ridi­
bună gospodină, nu putea să viinţarea nimănui şi au dat s-au prezentat bine pregătite din neri care au dat satisfacţie. De cat la un bun nivel tehnic, fiind
facă altceva decît să ţină în drumul la un cîntec pe ca- apreciat este şi aportul antreno­ urmărit de un mare număr de
mîini un ghem mare de lină re-l ştiau mai bine. Apoi al­ toate punctele de vedere, reu­
şind să cîştige meciul de o ma­ spectatori.

al unei femei care se aşezase tele. nieră clară. In tot timpul meciu­ rului I. Bundic, care a introdus L.a' individual, pe primele trei

Ungă ea şi lucra. Nana Oc­ Dar iată că şt directorul lui, gazdele au atacat poarta în jocul echipei o tactică nouă. locuri s-au situat sportivii Er-
tavia plecase la şezătoarea şcolii de 7 ani, tov. Ieronim nest Gzeteni* de la asociaţia
care s-a ţinut de curînd la Vîntu, are ceva de spus. în ­ oaspeţilor reuşind să înscrie de M. VILCEANU Constructorul, Kurth Karesz de
căminul cultural din Galda de cepu să povestească oameni­ 3 ori prin Dumitru, Ratz şi Co- corespondent la asociaţia Dacia şi Ioan Bo-
Jos, ca să audă şi ea fetele şi lor despre ce este nou în via­ jocaru. log de la asociaţia Vînătorul şi
flăcău clătind, recitind poezii, ţa internaţională. S-a oprit pescarul.
Comunistul Alexandru Anghel îşi depăşeşte norma lunară cu 15-20 Ia' sau spunînd ghicitori. Şi ce mai mult asupra vizitei pe -3E-
sută. In secţia tălpuit a fabricii „Ardeleana" din Alba luiia unde lucrează, şi-a zis: ,/iacă-mi iau de lu­ care o face tovarăşul N. S. In cadrul concursului s-a dis­
el se bucură de multă apreciere din partea tovarăşilor de muncă, tocmai cru, n-o să fiu chiar atît de Hruşciov, preşedintele Con­ M în eru l V u lc a n — M etalu l Tg. Jiu 2 —3 putat şi un meci de dublu băr­
datorită priceperii şi hărniciei sale. atentă“. Acum însă, îi părea siliului de Miniştri al Uniu­ baţi. Victoria a' revenit echipei
râu. nii Sovietice în ţările Asiei. Pe terenul din Vulcan s-a des­ jucători de valoare, totuşi nu a Constructorul Orăştie.
Conştiinţa şi-a spus cuvintul făşurat duminică o întâlnire a- desfăşurat un joo corespunzător.
Cînd a ajuns la căminul Voia bună se citi pe faţa micală între formaţiile Minerul GH. CACUCIU
(Urmare <Un pag. l-a) atelierului mecanic. Inginerii co­ cultural, toate scaunele fuse­ fiecăriiia. Viorica Şteau, cu­ Vulcan şi Metalul Tg. Jiu. Meciul Meciul s-a terminat cu victoria j corespondent
seră ocupate. Cei care nu mai noscută artistă amatoare din oaspeţilor: 3—2. Din partea mi­
munişti Qheorghe Miliţescu, Va- aveau loc, se postaseră unde­ sat, a interpretat cu mult ta­ s-a desfăşurat în vederea veri­ nerilor, cele două puncte au fost m m o m m u L de
va în spate şi stăteau în pi­ lent cîntecul „Inălbeşte fata ficării echipei Minerul Vulcan înscrise de Gh. Melinte.
robiov Alexeevici, specialistul so­ sile Glpăţină, Romul Munteanu, cioare. Tinerii discutau de- pînza“ după ce înainte cîn-
ale lor în timp ce Eugenia tase împreună cu Măria pentru returul campionatului re­ N. ROVENŢA
vietic îl cunoşteau cu toţii de Ioan Truioă, Alexandru Rebrea- Rednic, Paraschiva Pop, Ma- Şteau, cîntecul „Cînd vii ba- gional. Deşi Minerul Vulcan are corespondent
ria Creţu, Joiţa Greţu, Livia de-n şezătoare“. Ghicitorile
mai multă vreme. împreună au nu, care alcătuiau consiliul teh­ Hulea şi altele, lucrau de zor.
Vocea tinerei Ana Dan făcu spuse de Livia Hulea, Zaha-
m ontaf grupurile or. 2 şi 3. nic, s-au consfătuit de nenumă­ la un moment dat să răsune Victoria Haţeg—Minerul Deva i-2 (0-1)
sala. începuse să cînte o doi­ rla Beldean, Viorica lonaş şi
—• Gît timp ni se dă pentru rate ori. Soluţiile lor urmau să nă. Au urmat aplauzele. Nana 2 MARTIE 1960 J
reparaţie ?, •—; a vrut să afle un decidă soarta producţiei. Octavia prinse curaj mai a- Ioan Şteau au fost destul de
les după ce directorul cămi­ La Haţeg a avut loc duminică cate. Doar în min. 65 Rbmane- PROGRAMUL 1 : 6,45 Salut
muncitor. Au treout cincisprezece ore de nului cultural, tov. Aurel Pă­ grele. Totuşi, pînă la urmă, un meci amical de fotbal între scu reuşeşte să înscrie: 1—2. voios de pionier; 7,30 Muzică
curar, a îndemnat-o să cînte. echipele Victoria din localitate şi u şo ară; 9,01 Muzică uşoa-
— Treizeci de ore î-ă răs­ lucru şi nimeni nu s-a mişcat Spre mirarea tuturor, nana au fost lămurite. Aărnerul Deva1. Intîlnirea dintre In general, jocul a satisfăcut. J r ă ; 9,30 Vreau să ş tiu ;
de pe planşeul turbinei. Gu cît Octavia a început să cînte o Fiecare avea cîte ceva de cele două formaţii care activea­ De la oaspeţi s-au remarcat prin 10.20 Arii şi duşte din opere;
puns directorul. doină aşa cum numai ea ştie. ză în campionatul regional de jocul prestat Magheţ, Belea1 şi 11,28 Concert interpretat de fan­
treceau minutele, cu atît creşteau spus. Numai nana Octavia fotbal a fost viu disputată, fiind Grigorescu, iar de la gazde
Jidveanu s-a uitat la' Dumi- emoţiile. Piesele care au prezen­ — „Sînt greu bătrînii de urmărită de un număr destul de Klein, Petreseu, Romanescu şi fara reprezentativă a A rm atei;
trică Sabin. Tenţu Ioan a întîl- tat uzură au fost înlocuite, dar prefera să asculte si la mo­ mare de spectatori. Echipa oas- Giora. 12.20 însemnări despre literatura
nit ochii mari ai lui Mănescu mai erau multe de făcut pînă la pornit, clar de-i porneşti, sînt mentul potrivit să se învese­ pe s-a1dovedit a fi mai tehnică, albaneză (I); 13,05 Concert de
Vasile, apoi şi-a îndreptat pri­ terminarea lucrării. Dar iata că a prestat un joc mai legat, cu N. SBUCHEA muzică uşoară ; 14,00 !Răgind din
virea spre Bogar Vasile, Pădure a' sosit şi tov. Vorobiov. Şi-a su­ greu de-oprit!“ zise cineva lească. După aproape două pase precise şi schimburi de corespondent istoria de luptă a poporului în
Vasile," Negru Alexandru. Oame­ flecat mânecile hainei şi după o e- ceasuri, şezătoarea s-a termi­ locuri şi a reuşit să domine te­ creaţia simfonică românească;
nii se îmbărbătau din priviri. xaminare minuţioasă a’ceea ce în glumă, după ce femeia ter­ nat, spre regretul multora ritorial. In min. 2, Minerul des­ tŞESSBLSS=5“r 15,10 Din viaţa de concert a1
Aveau de atacat pentru prima s-a făcut, a pus m înapepilă. La C apitalei; 16,15 Vorbeşte Mosco­
dată o asemenea lucrare. Ter­ şlefuirea prizunelor de glisaj se mină cîntecul. dintre săteni. Nana Octavia, chide scorul prin Belea1. 2 MARTIE 1960 va ! 16,45 „Tineret pe şantiere“,
menii! acordat era extrem de cerea1 mare îndemânare. Priete­ ca şi ceilalţi ţărani munci­ emisiune de cîntece ; 17,l:b Suită
scurt. Altă dată, o asemenea in­ nul muncitorilor din Paroşeni Opera poetului George Coş- In a doua parte a meciului, DEVA : Mama vitregă; ALBA din baletul „Gele şăpite frumoa­
tervenţie dura pe puţin ’4 zile. şi-a asumat răspunderea pentru tori, era tare bucuroasă. La IU LIA : Atentatul; Un cîntec se“ de Kara Karaevf; 18,00 In
Nu cunoşteau nici măcar Găuzele această lucrare. buc este iubită mult de către aspectul jocului se schimbă, ju­ din caval; B R AD : Poemul mă­
defecţiunii. Apoi, timp efectiv şezătoare a avut prilejul să rii; HAŢEG: S.O.S. in Cosmos; slujba patriei; 19,15. Gîntece in­
de lucru le rămînea şi mai pu­ Nimeni n-a cronometrat în cît ţăranii muncitori din Galda cătorii haţegani regăsindu-se şi HUNEDOARA: Cartea junglei; terpretate de. formaţii artistice
ţin : în opt ore turbina se ră­ timp au fost terminate opera­ se înveselească şi să afle IL IA : Cîntăreţul mexican; de am atori; 20,30 Concertul în
reşte învîrtindu-se, pornirea ţine ţiile. Important este că atunci de Jos. Aceasta s-a observat reuşind să domine. Gu toate a- O RĂŞTIE: O întîmplare extra­ Mi minor pentru vioară şi or­
trei ore. Rămîneau pentru lucru când se închejau cele nouăspre­ multe lucruri noi. Cînd ieşi ordinară; Crăiasa zăpezii; PE­ chestră de Mendelsohn Barthol-
zece ore de lucru, tahometrul mai ales după ce Sabina Mă- de la cămin, dădu flacăra cestea cei care înscriu sînt tot TRO ŞAN I: Mizerabilii j M ilu i­ dy ; 21,00 Şcoala şi viaţa ; 22,30
_propriu-zis nouăsprezece ore. oaspeţii. In min. 51, acelaşi Be­ re cu viaţa; S E B E Ş : Moartea
turbinei indica creşterea turaţiei şulă a recitat poezia „Duş­ mare la lămpaş şi conduse în şa ; SIMERIA : O slujbă im­ Muzică corală românească;
— Şi acum la treabă ! i-a în­ rotorului. Dacă pentru controlul spre casă o bună parte din lea înscrie: 2—0. portantă; LO N EA: Pe drumuri­ 23,12 Concertul „Noapte bună“.
demnat directorul. presiunii aburului şi temperatu­ m a n c e le P a s iu n e a cu cate cei prezenţi la şezătoare. le Romîniei ¦; TEIU Ş: Legenda
Echipa gazdă are în conti­ dragostei: ZLATNÂ: Fatima';
Nu era vreme de pierdut, l i ­ rii lui sînt sute de aparate în recita, a făcut ca toată sala V. ALBU APOLDU DE SUS: Trenul prie­
nii au pornit să-şi pregătească nuare mai multe ocazii de a în­ teniei ; CĂLAN: Submarinul
sculele, aparatele de măsură şi termocentrală, pentru măsurarea să fie atentă. scrie, însă ele nu sînt fructifi- „Vultur“. PROGRAMUL II: 14,07 Jocuri
¦intensităţii bucuriei trăite de cei populare româneşti ; 15,40 Cânte­
’ control, alţii se ocupau de procu­ victorioşi nu s-a găsit nici un Âchmarea r n iiîk ce din ţări prietdne; 16,15 „Pe
rarea materialelor. Pentru lu­ aparat de măsurat. In bătălia cooperatorilor strune de ghitară ; 17,20 Răspun­
crări au fost aleşi cei mai vred­ cu minutele, au câştigat oame­ Seară închlnală zilei de 8 Mariie PENTRU 24 ORE: dem ascultătorilor; 18,26 Muzică
nici şi pricepuţi muncitori, teh­ In sala festivă a oraşului Ha­ Vreme retatii-v călduroasă ou uşoară de Ralmon Tavernier şi
nicieni şi ingineri. Ei s-au îm­ nii. La pornire, le-a trecut obo­ La clubul muncitoresc „Minerul“ din La desfăşurarea acestui program, ţeg a avut loo sîmbătă adunarea cerni variabil, mai mult noros. Eugen Teger ; 19,00 Concert de
părţit în două grupe pentru a seala şi somnul. Nimănui nu-i Lupeni a avut loc sîmbătă seara, un şi-au adus contribuţia mai ales sala­ generală a membrilor coopera­ Temperatura staţionară va cu­ muzică popuiară românească
putea ataca simultan lucrarea'. venea să se urnească din loc. program artistic închinat zilei de riatele şi soţiile minerilor din Lupeni. tori din unităţile oraşului. Gu a- prinde ziua1, valori între 9 şi 19,30 Teatru la microfon : „Nă­
„Funcţionează că ţi-e mai mare 8 Martie. cest prilej, a fost prezentată o 14 grade, iar noaptea, între 5 pasta“ — adaptare radiofonică
Echipele conduse de Jidveanu dragul s-o asculţi“, „Merge ca informare asupra activităţii des­ şi 0 grade. Vînt potrivit din după piesă lui Ton Luca Car'agia-
şi Bogar lucrau pe întrecute la ceasul“ — îşi spuneau unii al­ făşurate de cooperatori şi au sectorul sud-vest. Dimineaţa şi Je ; 20,57 Muzică uşoară; 21,45
revizuirea sistemelor şi supape­ tora. Ce-i drenf. un asemenea fost aleşi delegaţii pentru adu­ seara pîcflă si ceată. Muzica simfonică ; 22,30 Tineri
lor de reglaj ale turbinei. S-au rezultat eră’ de aşteptat. Aproa­ narea generală a cooperativei PENTRU URMĂTOARELE poeţi ieşeni; 22,40 Program de
verificat şi măsurat toleranţele pe toţi cei oare şi-au adus con­ Bogaf sortiment de mărfuri „Ţara Haţegului“.

de sutimi de milimetri de la a- tribuţia la repararea1turbogene- Prin magazinele cooperaţiei de con­ mai fost puse în vînzare mărfuri în Adunarea a fost urmată de un
samblăriie mobile ale regulato­ ratorului nr. 1, în ceasurile cele sum din Brad, au fost puse sîmbătă valoare de peste 1.350.000 l e i : ţesă­ bogat program artistic prezentat
rului de viteza. în vînzare 80 aparate de radio, 70 turi de bumbac, stofe, confecţii pentru de către formaţia artistică a
mai grele ale termocentralei, maşini de gătit emailate, 40 maşini de copii, femei şi bărbaţi, vase emailate, cooperatorilor. J tangouri; 23,15 Ciclul „Gvarte-;
cusut, 5 motociclete, 100 biciclete, 2.000 ceasuri de mînă etc.
Minutele .se scurgeau repede. sînt comunişti sau utemişti. perechi încălţăminte. Tot sîmbătă aii te de Beethoven“. |

In ajutorul celor de la turbine Conştiinţa lor şi-a spus cuvîn-

au fost mobilizaţi şi strungarii tu li BULETINE DE ŞTIRI :• 5,00,
6.00, 7,00, 11,00, 13,00, 15,00,

QQQGOOOQQOQGQlOaOOQCXXiaQQQOGtXiGQQGOQSQQCQaaQQQQQGGGQQQQQQGaaQOQ TREI ZILE: 17.00, 19,00, 20,00, 22,00, 23,52

Deşi în cel de-al doilea an al sep- H e m ieristici ale plinului pe 1019 irala de pe rîul Ladjanur se şi con­ Vreme schimbătoare favorabi­ (programul I) 14,00, 16,00,
tenalului fiecare muncitor sovietic va struieşte şi în curînd va atinge capa­
lucra zilnic cu o oră mai puţin decît citatea proiectată. lă precipitaţiilor şi au tempera­ 18.00, 21,30, 23,00 (programul
in- •:
tura în uşoară scădere.

cu un an în urmă, în întreaga ţară In anul 1960, în Uniunea Sovietică 00000000000000000000 oooooooooo >oo<xx>opc<x><x>c<><>c>c><><>

vor fi fabricate cu 8,1 la sută mai s ă .fie puse în funcţiune, Partidul Co­ de I. NIKOLAEV an. Ge se va înfăptui din acest plan se va termina construirea primei linii ÎL« Y €1 C IEMT B \ Ih
multe produse. munist şi guvernul sovietic au sta­ în anul 1960 ? din lume pentru transportarea curen­
bilit un număr de 271 construcţii ca strucţii de o importanţă deosebită ale tului continuu de o tensiune nemaiîn- Tragerea specială
Nu este nicidecum vorba de inten­ deosebit de importante pentru anul In primul rînd, se va trece la pro­ tîlnită — 800.000 volţi pe o distanţă
sificarea muncii depuse de muncitori. 1960. Care sînt aceste construcţii ? ducţia în uzine a termocentralelor. de 473 km„ — din Stalingrad în Don-
Volumul producţiei industriale va cre­ Astfel, în anul curent combinatul pen­

şte ca şi înainte pe baza folosirii teh­ Este vorba de construcţii din toate industriei chimice ? Este vorba în pri­ tru construirea de centrale electrice bas. 1 RHÂRŢBŞORULUI
nicii noi şi a unor materiali mai efi­ ramurile economiei naţionale care tre­ mul rînd, de uzine de fibre artificiale din Dubrovka va produce în standu­ Unica linie din lume pentru trans­

ciente, pe baza unei mai bune organi­ buie dezvoltate pentru a asigura spo­ şi sintetice, — întreprinderi-giganţi rile sale din Leningrad şi va expedia portarea curentului continuu a fost j SE EXTRAG 33 NUMERE IN 5 FAZE
zări a muncii. rirea producţiei de mijloace de pro­ cum vor fi cele din Reazan, Kursk, pe căile ferate termocentrale şi elec- construită în Suedia. Dar această linie 1 SE ACORDĂ SUPLIMENTAR
ducţie şi a producţiei de mărfuri de Cerkassî, Kuibîşev. trocentrale raionale de stat prefabri­ transportă energie cu o tensiune de
Planul pe anul 1960 cuprinde ca

parte organică sarcini' privind dezvol larg consum. Mărfuri de larg consum vor produ­ cate de beton armat, destinate regi­ numai 100.000 volţi pe o distanţă de I 10 a u t o t u r i s m e
tarea şi introducerea tehnicii noi. Ur Astfel, , în domeniul metalurgiei fe­ ce şi 19 întreprinderi noi ale indus­ unii Gorki. Combinatul din Dzerjinski numai 100 km.
meazâ să fie elaborate şi produse pes triei forestiere şi de prelucrare a lem­ de lîngă Moscova va construi centra­ >1 Ş Ii A L T E O B I E C T E
te 1.400 prototipuri de maşini, meca roase, au fost stabilite 28 de con- nului prevăzute de asemenea printre lele din Vladimir şl larosiavl. Pentru Fiecare familie —
îiisme şi aparate noi, asimilată pro . strucţii deosebit de importantep: trei construcţiile de o importanţă deosebită dezvoltarea industriei moderne de con­ un apartament separat >C'OOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOC'OOOC'OO-^OOOOOOOOOO oooooooo
ducţia a peste 400 noi tipuri de pro furnale, 13 cuptoare pentru elaborarea precum şi zeci de întreprinderi produ­ strucţii se va aloca peste un miliard
duse, printre care excavatoare puter cătoare de mase plastice, materiale de de ruble. In prezent se poate afirma cu certi­
oţelului, 5 baterii de cocsificare, pre­
cum şi întreprinderi de înnobilare - a

nice cu roţi portcupe, locomotive elep minereului cu o capacitate totală, de construcţie etc. Astfel, numărul total In anul 1960 vor avea loc încă două tudine că nu este departe timpul cînd
trice, turbine cu gaze, tipuri de caza 31 milioane tone de minereu. evenimente importante: vor fi date în fiecare familie sovietică va avea un
ne, turbine şi generatoare mai per ..iiiillllllllllllillllllllilllllllltlllliw exploatare turbine unicale cu o putere apartament separat. Această certitudi­
fecţionate. In U.R.S.S. vor apare n6 In industria chimică s-au stabilit 50 de 200.000 kw. ne se bazează pe amploarea şi rit­
tipuri de automobile şi autobuse, trac de construcţii deosebit de importante, < T )m Q i m i m t a mul construcţiilor de locuinţe din Uni­
toare, şasiuri pu motor! în industria petroliferă şi a gazelor — S & a ic tie a Un eveniment important îl va con­ unea Sovietică care în prezent ocupă
21 de întreprinderi. stitui şi darea în exploatare a insta­ în această privinţă primul loc în lume.
Sovietul Suprem al U.R.S.S. a sta al întreprinderile care vor lucra di­ laţiei de tip descoperit la centrala elec­ In 1959, în Uniunea Sovietică au fost
bilit suma investiţiilor capitale în eco Pentru industria uşoară şi alimen­ rect pentru consumator reprezintă cel trică Ali-Bainamlîn din Azerbaidjan construite 2.200.000 apartamente —
nomia naţitfnală pdritru cel de-al doi­ tară vor fi construite 23 de întreprin­ puţin 50 Ia sută din cele 271 con­ — prima electrocentrală mare de tip considerabil mai multe decît existau
lea an la şeptenalului la 255,5 miliar­ deri deosebit de importante — 18 mari strucţii considerate ca deosebit de im­ descoperit din Europa şi cea mai ief­ în oraşele şi aşezările muncitoreşti în
de ruble, ceea ce depăşeşte de şase fabrici de zahăr şi 5 combinate-giganţi portante. tină din Uniunea Sovietică. Rusia prerevoluţionară.
ori investiţiile capitale din anul 1940 pentru producţia' de ţesături de bum­
şi cu 11 la sută investiţiile din a- bac : la Kamîşin, Barnaul, Herson, Primele jaloane ale In anii şeptenalului se prevede con­ încă în 1957, construind în medie
nul 1958. Stajinabad şl Sverdlovsk. Pentru a urnii pian de 20 de ani struirea a 14 termocentrale de tip des­ cîte 10,6 'riratamente la fiecare 1.000
avea o imagine reală despre ceea ce coperit şi semldescoperit. Prima cen­ de locuitori, Uniunea Sovietică a în­
Ce se va construi din aceste mi­ vor da aceste întreprinderi consumato­ Anul 1960 este primul an al înfăp­ trală experimentală de acest gen a trecut în această privinţă toate ţările
liarde ? rului sovietic este suficient să arătăm tuirii practice a planului de 20 de fost electrocentrală raională de stat capitaliste din lume, inclusiv şi S.U.A.,
că numai fabrica de finisare de la pusă în funcţiune anul trecut în apro­ unde în medie s-au construit 6,7 a-
271 construcţii cel de-al doilea combinat din Barnaul piere de Baku. partamente la 1.000 de locuitori. In
deosebit de importante va produce peste 85 milioane metri de 1960, în U.R.S.S. se vor construi peste
ţesături pe an, adică material de pal­ Hidrocentralele cele mai interesante 16 apartamente la fiecare 1.000 de lo­
In primul an al şeptenalului in Uni­ ton pentru fiecare al zecelea locuitor
unea Sovietică au fost construite peste ce se vor construi în cel de-al doilea

o mie de mari întreprinderi indus­ al ţării. ani de electrificare totală a ţării. Pla­ an al şeptenalului vor fi cele de pe cuitori.

triale. In această perioadă au fost Intre întreprinderile care vor produ­ nul prevede pentru următorii 15-20 de Ladjanur din Gruzia şi Nurek din Tad­ In scopul ridicării continue a nive­

puse zilnic în funcţiune în medie, trei ce în anul 1960 mărfuri de larg con­ ani o sporire a capacităţilor energe­ jikistan. La aceste centrale în loc de lului de trai al poporului, guvernul so­
mari întreprinderi: Ia fiecare opt ore sum trebuie incluse şi o mare parte tice de 7-8 ori în comparaţie cu anul baraje de greutate se vor folosi ba­ vietic sporeşte an de an alocările pen­
a intrat în funcţiune o nouă uzină, din întreprinderile industriei chimice 1959. Ga urmare, producţia de ener­ raje în arc. Ambele hidrocentrale vor tru construcţia de locuinţe. Astfel, în
fabrică, mină sau centrală electrică. care urmează să se construiască în anul curent se vor cheltui în aceste

In scopul concentrării forjelor şi a acest an. gie electrică a Uniunii Sovietice se pune începutul folosirii mai largi a sc.opvri 25 la sută din toate investiţi- • J

mijloacelor pe obiectivele care urmează Intr-adevăr, ce înseamnă 50 de con- va ridica la 2.300 miliarde kwh. pe energiei rîurilor de munte. Hidrocen- ile capitale în economia naaţtiioenîială. I ţ,